195,758 matches
-
la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării proprietății devălmașe. Expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române a fost orizontală, în sensul îmbunătățirii transporturilor și reducerii gradului de izolare a așezărilor, și în profunzime, prin urbanizare, diversificarea patternurilor de consum și deci prin creșterea cererii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării proprietății devălmașe. Expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române a fost orizontală, în sensul îmbunătățirii transporturilor și reducerii gradului de izolare a așezărilor, și în profunzime, prin urbanizare, diversificarea patternurilor de consum și deci prin creșterea cererii pentru noi și noi produse, dintre care lemnul reprezenta principalul material de construcție utilizat. Accelerarea construcțiilor în contextul procesului de urbanizare prin care treceau Țările Române a crescut cererea pentru lemn și, prin urmare, beneficiile valorificării economice a acestuia
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de construcție utilizat. Accelerarea construcțiilor în contextul procesului de urbanizare prin care treceau Țările Române a crescut cererea pentru lemn și, prin urmare, beneficiile valorificării economice a acestuia. În plus, același proces a cauzat (de fapt, a constat și în) creșterea apetenței individuale pentru consum, prin diversificarea și ieftinirea produselor, schimbarea valorilor consumatorilor etc. Aceste presiuni s-au manifestat la nivelul stimulentelor individuale prin creșterea costului de oportunitate al aranjamentului instituțional. Pe partea de producție, creșterea prețului la bunurile forestiere și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
valorificării economice a acestuia. În plus, același proces a cauzat (de fapt, a constat și în) creșterea apetenței individuale pentru consum, prin diversificarea și ieftinirea produselor, schimbarea valorilor consumatorilor etc. Aceste presiuni s-au manifestat la nivelul stimulentelor individuale prin creșterea costului de oportunitate al aranjamentului instituțional. Pe partea de producție, creșterea prețului la bunurile forestiere și agricole (care încep să fie exportate din ce în ce mai mult în perioada respectivă) generează eliminarea sistemului de negociere cu un singur negustor și deschide posibilitatea unei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fapt, a constat și în) creșterea apetenței individuale pentru consum, prin diversificarea și ieftinirea produselor, schimbarea valorilor consumatorilor etc. Aceste presiuni s-au manifestat la nivelul stimulentelor individuale prin creșterea costului de oportunitate al aranjamentului instituțional. Pe partea de producție, creșterea prețului la bunurile forestiere și agricole (care încep să fie exportate din ce în ce mai mult în perioada respectivă) generează eliminarea sistemului de negociere cu un singur negustor și deschide posibilitatea unei competiții pentru veniturile din vânzarea producției agricole. Pe partea de consum
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Ca urmare, în următorii 40 de ani de după Pacea de la Adrianopol, prețul pământului a crescut de cca 3 ori (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 90). În paralel are loc un proces de urbanizare accelerată, având printre efectele sale directe și creșterea prețului lemnului de construcție. Aceste evoluții cresc miza economică reprezentată de resursele Vrancei. Rezumând, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea au loc următoarele schimbări: - creșterea prețului lemnului și, în consecință, transformarea sa în marfă vandabilă; - creșterea dorinței
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
loc un proces de urbanizare accelerată, având printre efectele sale directe și creșterea prețului lemnului de construcție. Aceste evoluții cresc miza economică reprezentată de resursele Vrancei. Rezumând, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea au loc următoarele schimbări: - creșterea prețului lemnului și, în consecință, transformarea sa în marfă vandabilă; - creșterea dorinței de consum interne; - creșterea demografică (este cauză separată, dar acționează în aceeași direcție, motiv pentru care este notată aici) ; - îmbunătățirea, din a doua jumătate a secolului al XIX
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și creșterea prețului lemnului de construcție. Aceste evoluții cresc miza economică reprezentată de resursele Vrancei. Rezumând, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea au loc următoarele schimbări: - creșterea prețului lemnului și, în consecință, transformarea sa în marfă vandabilă; - creșterea dorinței de consum interne; - creșterea demografică (este cauză separată, dar acționează în aceeași direcție, motiv pentru care este notată aici) ; - îmbunătățirea, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a transportului și a tehnologiei de exploatare. De-a lungul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
construcție. Aceste evoluții cresc miza economică reprezentată de resursele Vrancei. Rezumând, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea au loc următoarele schimbări: - creșterea prețului lemnului și, în consecință, transformarea sa în marfă vandabilă; - creșterea dorinței de consum interne; - creșterea demografică (este cauză separată, dar acționează în aceeași direcție, motiv pentru care este notată aici) ; - îmbunătățirea, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a transportului și a tehnologiei de exploatare. De-a lungul timpului, au existat diverse încercări
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
face vreo stricăciune sau a dărâma cu capre sau cu oi. Iar cele ce vor fi având păduri pe moșiile sale se vor întrebuința dintru ale sale” (apud Stahl, vol. I, p. 144). Este deja evidentă, în această fază, o creștere în putere a satelor față de confederație. Deși au existat întotdeauna nemulțumiri, acestea au fost rezolvate prin negocieri repetate la nivelul confederal. Însă, în episodul descris mai sus, satul Poenari respinge judecata confederației și face recurs la aranjamente instuționale mai largi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Dinspre vetre spre munți are loc un continuu proces de defrișare care transformă munții progresiv în pământ agricol și pășuni. Fostele pășuni și terenuri agricole sunt incorporate în vetrele satelor. Stahl (1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
loc un continuu proces de defrișare care transformă munții progresiv în pământ agricol și pășuni. Fostele pășuni și terenuri agricole sunt incorporate în vetrele satelor. Stahl (1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
păstrându-și, de fapt, stăpânirea întregii averi colective și dând satelor doar fragmente din patrimoniul total, fragmente din ce în ce mai mari, desigur, cu caracter din ce în ce mai statornic, totuși sub forma unor simple drepturi de uz, oricând revocabile de către colectivitatea satelor. Cu alte cuvinte, creșterea prețurilor unor bunuri (în special a lemnului, dar, foarte probabil, și a produselor animaliere derivate din pășunat) a indus un proces de stabilire a drepturilor de proprietate, care a condus la dizolvarea aranjamentului devălmaș. După cum se va arăta, analiza de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Privatizarea privește toate resursele comune sau bunurile publice enumerate mai sus ca fiind gestionate sau produse de aranjament. Unele dintre ele, ca apărarea sau sistemul juridic, evoluează în direcția „externalizării” către stat, urmând a fi furnizate de acesta. Dovada este creșterea numărului de recursuri la autorități exterioare con federației (biserica, statul). Perturbațiile cu care s-a confruntat aranjamentul nu sunt în niciun fel restrânse la acest caz, ci, dimpotrivă, sunt parte a două fenomene ample care s-au desfășurat cu precădere
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
un joc de sumă nulă în care satele și indivizii concurau pentru cât mai multe beneficii și/sau pentru costuri cât mai mici în raport cu ceilalți. Acesta este contextul în care actorii politici principali care au acționat către autonomizarea satelor și creșterea puterii lor în raport cu confederația au fost elitele sătești (proprietarii, funcționarii permanentizați ai satelor, preoții), probabil motivate selectiv de percepția propriului avantaj în jocul subsecvent pentru acaparare privată a resurselor devălmașe. O posibilă obiecție este că nivelul confederal ar fi putut
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
momentul integrării pe piața de desfacere a lemnului, ci mai târziu, la începutul secolului XX, prin integrarea exploatării lemnului în industria de exploatare aflată în formare. Episodul este semnificativ atât din punctul de vedere al integrării economice, cât și al creșterii presiunii asupra resursei. Lipsite de capitalul financiar și organizațional necesar competiției în creștere, axate acum pe cantitate și preț, obștile au externalizat exploatarea lemnului unor societăți forestiere cu capital străin care aveau posibilitățile necesare pentru a aduce tehnologie de prelucrare
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
secolului XX, prin integrarea exploatării lemnului în industria de exploatare aflată în formare. Episodul este semnificativ atât din punctul de vedere al integrării economice, cât și al creșterii presiunii asupra resursei. Lipsite de capitalul financiar și organizațional necesar competiției în creștere, axate acum pe cantitate și preț, obștile au externalizat exploatarea lemnului unor societăți forestiere cu capital străin care aveau posibilitățile necesare pentru a aduce tehnologie de prelucrare și infrastructură de transport. A fost construită inclusiv o cale ferată specială în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
primul rând, expansiunea piețelor interne a reprezentat o oportunitate economică pentru participanții la aranjament: resursa cea mai abundentă, lemnul, a devenit valoroasă din punct de vedere economic. Împreună cu alte procese asociate expansiunii capitalismului (progresul tehnologiei de exploatare și a transportului, creșterea apetenței de consum, creșterea demografică), acest lucru a facilitat integrarea treptată a zonei în economia națională, dar a cauzat și importante alterări ale structurii stimulentelor, anume în direcția teritorializării și privatizării resurselor. În plus, a crescut mizele și frecvența diverselor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
interne a reprezentat o oportunitate economică pentru participanții la aranjament: resursa cea mai abundentă, lemnul, a devenit valoroasă din punct de vedere economic. Împreună cu alte procese asociate expansiunii capitalismului (progresul tehnologiei de exploatare și a transportului, creșterea apetenței de consum, creșterea demografică), acest lucru a facilitat integrarea treptată a zonei în economia națională, dar a cauzat și importante alterări ale structurii stimulentelor, anume în direcția teritorializării și privatizării resurselor. În plus, a crescut mizele și frecvența diverselor încercări de apropriere privată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sa, adăugându-i încă două elemente care reies din analiza instituțională întreprinsă. Anterior expansiunii orizontale și verticale a piețelor, și apoi în paralel, a avut loc expansiunea statului moldovean (proces continuat apoi de Principatele Române și ulterior de România) prin creșterea numărului și cantității bunurilor publice furnizate și prin întărirea organizațiilor și instituțiilor statale. Am arătat în detaliu multiplele căi prin care statul s-a substituit aranjamentului local, precum și consecințele rezultate: fragilizarea aranjamentului confederal prin reducerea progresivă, dar completă a rațiunilor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ciocane, topoare, spatulă, vârfuri, săpăligi, împungătoare, greutăți pentru plase și pentru războiul de Țesut, lustruitoare, un mare număr de idoli și altare de cult din lut. Obiectele descoperite dovedesc că locuitorii de aici au avut ca ocupații de bază agricultura, creșterea vitelor, pescuitul și olăritul. Perioada de trecere de la neolitic la epoca metalelor (circa 2500- 1700 î.e.n.) aparține așanumitei epoci a aramei care este reprezentată de purtătorii culturii Coțofeni. Au fost descoperite urme de viețuire a unor astfel de locuitori și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
487 baptiști,16 romano catolici,5 greco catolici,2 lutherani, 2 penticostali, 1 reformat, 1 unitarian. TIPURI DE AȘEZĂRI Sunt atât așezări urbane cât și așezări rurale.Acestea sunt determinate de condiții geografice, de principalele ocupații ale locuitorilor(pomicultura și creșterea animal) și de diferite activități industriale: orașe-stradă; sate cu case răsfirate de-a lungul drumului; satul adunat de-a lungul unei văi sau de-a lungul drumului; satul îngrămădit (are diferite forme geometrice); de câmpie sau de pe terasa râurilor(Vuia
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
avari târzii, slavi, unguri timpurii ori pecenegi). Concluzii Descoperirile arheologice, observațiile oferite de acestea demonstrează că la nordul Dunării, în perioada secolelor VIII-XI viețuia în cadrul așezărilor rurale o populație sedentară, care avea printre ocupațiile ei de bază: cultivarea plantelor și creșterea animalelor, la care s-au adăugat meșteșugurile, torsul, Țesutul, activitatea de construcție ori cea comercială. Investigațiile întreprinse dovedesc prezența relativ densă a factorului uman, așezările fi ind concentrate pe văile râurilor, în depresiuni ori înșirate alături de cele din perioada anterioară
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și totodată practicarea unor meșteșuguri casnice: torsul și Țesutul lânei. O altă ocupație legată de agricultură o reprezintă cultivarea grâului și orzului.Orzul îl cultivau ca hrană pentru animale. Au fost descoperite și oseminte de animale ,ceea ce indică ocupația cu creșterea animalelor domestice: bovine, ovine, caprine, porcine:Gorne. Moldova Veche.Dintre animale predominante erau bovinele. Alte ocupații din domeniul agricol: viticultura, grădinăritul, apicultura, vânătoarea și pescuitul. Ceara, seul și alte grăsimi naturale erau folosite frecvent la iluminatul locuințelor. MEȘTEȘUGURILE Prelucrarea metalelor
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
În structura inițială funcționa cu 30 de paturi și o încadrare minimă: 1 medic chirurg, 3 cadre medii și 3infirmiere. Începând cu anul 1965 când intreprinderea Minieră Moldova Nouă a intrat în exploatare, dezvoltarea economică a zonei a dus la creșterea importantă a populației devenind necesară construirea unui spital modern. Astfel în9 iulie 1976 într-un cadru festiv este dat în folosință Spitalul Orășenesc Moldova Nouă în clădirea în care funcționează și astăzi, în clădirea fostului spital organizându-se un leagăn
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]