7,252 matches
-
tematică vastă și diferită.. Creația În proză a fost adunată În volumele: „Icoane de lemn” (1929), „Poarta neagră” (1930), „Tablete din Țara de Kuty” (1933), „Bilete de papagal” (1946), „Pagini din trecut” (1955), „Lume veche, lume nouă” (1958), „Tablete de cronicar” (1960), „Cu bastonul prin București” (1962), „Răzlețe” (1967); romane ca: „Ochii maicii Domnului” (1934), „Cimitirul Buna-vestire” (1936) și Lina (1967). După cum se vede ne aflăm În fața unei opere Întinse. În cadrul poeziei de inspirație filozofică, Tudor Arghezi este preocupat de ars
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nedorind să intervenim decât pe alocuri pentru a clarifica diferite aspecte. Ne-am oprit asupra lucrării lui I. Simionescu, Finlanda. Oameni, locuri, lucruri, prima scriere cu aspect monografic despre Finlanda publicată la noi (în 1922). Apoi, am prezentat scrierile unui cronicar interbelic, Horia Oprișan, atașat de presă în Finlanda, dar și profesor, care a publicat un număr important de studii cu scopul de a face cunoscută literatura, arta, muzica, dar și aspecte de civilizație nordică, cunoscute românilor. Articolele publicate de Horia
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
profesie și cu un background profesional în mass-media, a păstrat în toți acești ani descrieri amănunțite ale proiectelor întreprinse în nordul european, ale relațiilor diplomatice, locurilor vizitate, informațiilor accesate, impresiilor etc. Prin materialele publicate, s-a remarcat a fi un cronicar modern al Finlandei din perspectivă românească. Publică astfel în 2008 o carte cu caracter enciclopedic și caleidoscopic, Zăpezi din miazănoapte 49. 2.2.1. Reflecții asupra spațiului și civilizației finlandeze și pagini de jurnal Prima parte și cea mai amplă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în minte după o primă plimbare prin capitală. Un loc drag finlandezilor și pe care Ioan Meițoiu l-a încercat este sauna. În urma experienței trăite acesta mărturisește că se simte "înviorat, întinerit"268. Un loc care atrage atenția și acestui cronicar, în apropiere de Helsinki, este Tapiola, așezare care cuprinde aproximativ 5000 de locuințe. În Tapiola natura alternează și se îmbină armonios cu locuințele. "Frumusețea firească, plină de spontaneitate a peisajului înconjurător au stat permanent în atenția urbaniștilor care au ținut
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
parte și două eseuri care aparțin Marilenei Aldea, Ce știe Finlanda despre România, și lui Lauri Lindgren, Ce se știa despre România în anii treizeci-patruzeci?294. Atât profesorul emerit Lauri Lindgren cât și Marilena Aldea sunt printre cei mai constanți cronicari ai receptării literaturii și culturii finlandeze în România și viceversa. Ei au publicat numeroase studii pe probleme de interculturalitate, atât în limba finlandeză cât și în română. Cele mai multe dintre ele apar în "Columna", publicație avută în vedere în cercetarea noastră
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Marea iluzie, în 1928"776. Este un autor destul de controversat, fiind deopotrivă contestat și apreciat de critici. Adesea a fost comparat cu Paul Morand, Hemingway, Scott Fitzgerald. A studiat teologia, după aceea filosofia, a fost redactor la Revista Finlandei, reporter, cronicar literar și, nu în ultimul rând, romancier. Scrie romane cu caracter polițist, psihologic, istoric, dar și nuvele, piese de teatru, literatură pentru copii, povestiri și chiar scenarii de film. Cunoaște notorietatea internațională odată cu romanul Egipteanul 777. 5.2. Tove Jansson
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
anonimizat, chiar atunci când (în partitura lui Daniel Izvoranu, de pildă) părea să se audă singur. Epicul era jertfit planului simbolic, fiecărui personaj și fiecărei secvențe i se suprapunea un echivalent mitologic, ceea ce putea să justifice încețoșarea perspectivei. Trimiterile făcute de cronicari sau de autoarea însăși la Butor sau Lobo Antunes, perfect îndreptățite, nu epuizau totuși capitalul de noutate adus de Gabriela Adameșteanu în formula romanescă a Întâlnirii. De la proza „esopică“ a nuvelei din 1989, romanul din 2003 trecea în zona divagației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
autoarei, prin recuzita adolescentină de epocă și mai ales prin practicarea acelui argou puștesc imposibil, cool al anilor ’80 („boșo“, „babacii“). De o importanță deosebită este constanta raportare mitologică din roman. O raportare, trebuie spus, adesea ironică (vezi atributele homerice „cronicarul Daniel“, „pisăloaga Casandra“), în același timp însă necesară. Ulise confundă Penelopele, greșește Ithaca, încercând, în tot acest timp, să ajungă acasă. Structura mitologică subminează simetriile romanești, pentru ca, în cele din urmă, ea însăși să fie discreditată. Aluzia mitică are sensul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
cea mai Nouă și trendy galerie din București, unde responsabilii fotografiei ca artă le-au pierdut. Pe urmă a pus o etichetă cu Gripă pe Pavilionul Românesc de la Veneția lăsându-l fizic gol, să-l umple după aia parlamentari inculți, cronicari de reviste fără artă, tineri artiști patrioți și galeriștii lor înfumurați ori publicul prin simpla lui prezență etc. Pe urmă a expus, la Spațiul Protokoll din Cluj, proiectul secției de votare pentru străinii care în Mexic nu au voie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
a Șeherezadei nu mi-ar displăcea (e puțin spus - vezi toată pledoaria de mai susă, pentru că ar fi o clonă magistrală! BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Infamie (IIĂ Nu mă îndoiesc că fiecare critic literar dintre cei care contează, orice cronicar cu o anumită activitate și o vizibilitate pe măsură are, la rândul său, o colecție de reacții ulcerate venite după apariția cronicilor în reviste. Ai zice că e o regulă: nimeni nu se supără și nu protestează la un elogiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
aprecia Arghezi, spre cinstea celui ce a scris-o. Frumoasă în cuvinte și în ilustrație. Mă simt privilegiat să fi descoperit primul aceste frumuseți și ispitit în același timp să îndemn pe toată lumea să citească această carte, amintindu-ne spusele cronicarului - pe care îl las să-l numiți singuri - „că nu este alta mai de folos zăbavă decât cetitul cărților”. Vasile Filip „Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de când ești. Cetește rogu-te și ceste, și unde-i vedé că
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de sub stăpânirea „păgânilor”. Creșterea conștiinței naționale a dus la reorientarea elitei spre Europa occidentală. Nu trebuie uitat faptul că generația de la 1848, care a pus bazele României moderne, s-a școlit în Vest. Spre Vest priveau ceva mai devreme și cronicarii moldoveni, și unele fețe luminate ale bisericii. Dacă nu ne mai place Vestul, o luăm spre Est, de unde ne vine lumina comunistoidului Sadoveanu? Desigur, sunt serioase probleme cu băncile, dar ce să credem când un tânăr jurnalist lansează lozinci de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Istoria... lui N. Iorga). Nici universitarul N. Manolescu nu-și putea contrazice programul critic, pentru a da la iveală un „manual” cât se poate de neutru, astfel încât să nu agite spiritele. Din fericire, a ordonat în carte rodul lecturilor de cronicar și eseist, încât, pe lângă satisfacerea unei ambiții specifice multor critici (aceea de a scrie o istorie a literaturii), a determinat un nou impuls spre recitirea și reevaluarea literaturii românești considerată reprezentativă, viabilă, de o 171 valoare indubitabilă. Este efectul benefic
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
era publicat mult mai devreme. Fiind preferată mai curând poziția publică de „non combat”, spiritul critic ceva mai ascuțit a 197 trebuit să se retragă adesea, strategic, în pagina destinată sertarului. Ar fi o explicație. Se poate spune că fostul cronicar literar al revistei Ateneu a știut să aștepte și în acest caz: și-a făcut cunoscute multe date de biografie interioară după consumarea momentelor „fierbinți”, după ce vremea a vremuit iar preopinenții, câți mai sunt în viață, vor accepta (să sperăm
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de sub stăpânirea „păgânilor”. Creșterea conștiinței naționale a dus la reorientarea elitei spre Europa occidentală. Nu trebuie uitat faptul că generația de la 1848, care a pus bazele României moderne, s-a școlit în Vest. Spre Vest priveau ceva mai devreme și cronicarii moldoveni, și unele fețe luminate ale bisericii. Dacă nu ne mai place Vestul, o luăm spre Est, de unde ne vine lumina comunistoidului Sadoveanu? Desigur, sunt serioase probleme cu băncile, dar ce să credem când un tânăr jurnalist lansează lozinci de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Istoria... lui N. Iorga). Nici universitarul N. Manolescu nu-și putea contrazice programul critic, pentru a da la iveală un „manual” cât se poate de neutru, astfel încât să nu agite spiritele. Din fericire, a ordonat în carte rodul lecturilor de cronicar și eseist, încât, pe lângă satisfacerea unei ambiții specifice multor critici (aceea de a scrie o istorie a literaturii), a determinat un nou impuls spre recitirea și reevaluarea literaturii românești considerată reprezentativă, viabilă, de o 171 valoare indubitabilă. Este efectul benefic
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
era publicat mult mai devreme. Fiind preferată mai curând poziția publică de „non combat”, spiritul critic ceva mai ascuțit a 197 trebuit să se retragă adesea, strategic, în pagina destinată sertarului. Ar fi o explicație. Se poate spune că fostul cronicar literar al revistei Ateneu a știut să aștepte și în acest caz: și-a făcut cunoscute multe date de biografie interioară după consumarea momentelor „fierbinți”, după ce vremea a vremuit iar preopinenții, câți mai sunt în viață, vor accepta (să sperăm
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
vocație. I-am văzut la lucru și pe unii, și pe alții: șefi de secție culturală care se pricep la toate și la nimic, redactori absolvenți de Filologie care fac cronica unei cărți copiind fragmentul de pe coperta a IV-a, cronicari dramatici desființând spectacole pe care nu le-au văzut, reporteri speciali ajungând la finele unei manifestări și culegând informații „calde“ despre ea, publiciști care nu știu să scrie și lucrează cu „negri“... La antipod, oameni pasionați și devotați meseriei, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
pentru carte, în primul rând. Ceva însă, despre care nu am vorbit atunci și care plutea asupra cărții, emanând din ea, ca un mister difuz, îmi scăpase și mie, și deși am citit cu atenție toate cronicile, scăpase și tuturor cronicarilor ei, entuziaști despre ea până la ultima virgulă. (Nu știu dacă am citit și o cronică de Cistelecan, nu știu nici dacă a scris una, fiindcă nu cred că lui Cistelecan i-a scăpat vreodată nedibuit secretul vreunei cărți). Sigur că
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
un dialog cu personajul principal al lunii în „Suplimentul de cultură“. » În cea de-a doua, este rândul invitatului să scrie în „Supliment“ pe o temă considerată relevantă de către acesta pentru domeniul în care activează. În a treia e rândul cronicarilor de specialitate să îl prezinte pe artist în contextul actual și să determine care este poziția sa pe „harta“ culturală. » În ultimul calup vine rândul colegilor de breaslă să își spună părerea. Artiștii asociați au fost aleși din zone diferite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
înseamnă, în fond, o amiciție? Recomandările amicale, laudele prietenești, serviciile reciproce: sunt ele de bine (în ordinea prietenieiă sau de rău (în cea a adevăruluiă? Mutând discuția în sfera criticii literare, n-aș vrea să trag spuza nici pe turta cronicarilor, dar nici pe cea a autorilor. Vreau doar să dau câteva exemple, dintre cele strânse în vreo zece ani, asupra sinusoidei relației dintre un scriitor și criticul „lui“. Câtă confuzie se poate crea în acest spațiu deopotrivă biografic și profesional
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
de Teatru Îmi doresc ca festivalul să fie o piață de teatru Mihaela Michailov Cristina Modreanu este unul dintre foarte puținii critici de teatru din România care au susținut constant creatori tineri și au mizat pe spectacole „incomode“ pentru majoritatea cronicarilor. Are intuiția și deschiderea necesare pentru a face din Festivalul Național de Teatru, al cărui unic selecționer va fi începând cu ediția din această toamnă, timp de trei ani, o trambulină curatorială conectată la metabolismul teatrului occidental. Experiența și expertiza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
creadă că, în acea zi oarbă, falnica să armata se află în deazastru. “A fost un teribil măcel și puțin a lipsit ca să nu fie cu toții tăiați în bucăți; Soliman-Pașa cu greu și-a scăpat viață prin fugă”, scria un cronicar turc. Mara, mama sultanului, afirmă că “niciodată armatele turcești nu au suferit o înfrângere mai mare”. Câteva zile au urmat, sub comanda voievodului, vânătoarea crâncena a resturilor armatei învinse. Mulți turci s-au înecat în Siret și în Dunăre. Când
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
de Polirom decât de tipul de cărți scoase la Humanitas. Sau este și asta o prejudecată a mea, se poate. Credeți că există o revistă literară de casă editorială sau nu din România care nu v-ar dori în rândul cronicarilor literari? Pe mine personal? „Suplimentul de cultură“, „Bucureștiul cultural“, poate și „Observator cultural“ nu cred că m-ar dori. O simt. Ah, ca să nu mai spun de „Cultura“... Credeți acest lucru? Eu vă fac o ofertă acum. Ați scris la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
înaltul patronaj al lui James Bond Luiza Vasiliu Pe 30 mai, a început cea de-a șaptea ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania de la Cluj (sau TIFF, așa cum îl știe toată lumea - iar când zic „toată lumea“, mă refer și la cronicarii de la „Variety“, dar și la vânzătorii de floricele de pe străzile Clujului). Cum e fix a șaptea, organizatorii s-au jucat cu cifrele și miturile cinematografice: așa au apărut afișe cu haiducii lui șapte cai (în spatele mustăților lor se ascund câțiva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]