5,534 matches
-
necesitatea de a proceda în așa fel încât să limiteze la minimum panica, zvonurile. Ei au învățat să facă mai liniștit. Oamenii aceia nu sunt împiedicați să ia tot. A fost o propunere dacă vor să desfacă la vecini și cunoscuți lucruri de casă, de menaj, veselă etc. în eventualitatea că nu vor să le ia, să fie lăsați s-o facă. Am arătat că aceasta poate să le dea voie să desfacă, ba la unii, ba la alții, să lase
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
legionari care au fost aruncați aici, câte un element rămas acolo în timpul războiului, fie prizonier, oameni simpli pe care îi folosesc; ei n-au fișe crezând că nu sunt cunoscuți. Ca regulă, aceștia s-au dus la rudele lor, la cunoscuții lor, la prieteni sau cunoscuți vechi pe linia lor legionară. Până în prezent sunt circa 40 de persoane care au avut contact cu ei, au ascuns prezența lor, i-au ajutat. Părerea mea este că vor trebui tratați aceștia la fel
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aici, câte un element rămas acolo în timpul războiului, fie prizonier, oameni simpli pe care îi folosesc; ei n-au fișe crezând că nu sunt cunoscuți. Ca regulă, aceștia s-au dus la rudele lor, la cunoscuții lor, la prieteni sau cunoscuți vechi pe linia lor legionară. Până în prezent sunt circa 40 de persoane care au avut contact cu ei, au ascuns prezența lor, i-au ajutat. Părerea mea este că vor trebui tratați aceștia la fel cu bandiții aruncați de americani
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
grecești; Regiunea M.A.I. Ploiești nu a luat toate măsurile pentru a stabili activitatea desfășurată de Fleischer Frantz, inspector în poliția austriacă, care a vizitat de mai multe ori orașul Câmpina și alte localități în care nu avea rude sau cunoscuți; Regiunea M.A.I. Brașov, numai după plecarea din țară a ziaristului „Nemeth”, a aflat că s-a ocupat cu culegerea de informații. - Uneori, măsurile luate pentru urmărirea informativă a celor semnalați cu comportare și legături suspecte au fost ineficace, de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
problemă, care de altfel am mai ridicat-o la o plenară anterioară a Comitetului Central, este aceea că se trimit în străinătate, fără consultarea prealabilă a organelor locale de partid, unii oameni care nu prezintă suficientă încredere politică, iar unii cunoscuți cu o conduită morală necorespunzătoare. Eu sunt de acord cu propunerile făcute în această privință, dar aș aduce un corectiv, să se atragă atenția secțiilor Comitetului central ca atunci când dau aprobări să întrebe și comitetele regionale, care, după părerea mea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
care ar intenționa să comită orice alte acțiuni antisociale, precum și pentru prevenirea trecerilor ilegale ale frontierei. Direcția judiciară și compartimentele teritoriale de profil vor asigura supravegherea tuturor persoanelor care au preocupări sau sunt pretabile la acțiuni dușmănoase, a recidiviștilor, celor cunoscuți cu manifestări violente sau de tulburare a ordinii publice, precum și a altor categorii de persoane care pot săvârși infracțiuni. De asemenea, vor acționa cu fermitate pentru identificarea persoanelor care se sustrag de la executarea pedepsei privative de libertate, a celor cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
avea nici un drept la existen?? , fiind un stat artificial. ?i alte state create �n urma dezmembr? rîi Imperiului austro? ungar, a? a?numitele state �succesoare�, se bucurau de aceea? i aten? ie189. Istoricii maghiari mai �n v�rst? , ca J. Holub, I. Kiss ? i cunoscutul Henrik Marczali, ca ? i cei mai tineri, Gy. Szekf�, B�lint H�man ? i mai ales S�ndor Dom�novszky, se aflau �n fruntea tuturor acestor ac? iuni. S? spunem c�teva cuvinte ? i despre rela? iile ungaro? rom�ne �nainte de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
să lucreze; - nu vă limitați doar la prezentarea orală, pregătiți și textul tipărit al sarcinii; - gândiți-vă la diferite modalități de a forma grupul - în funcție de scopul pe care-l urmăriți: împărțire aleatorie/în ordine alfabetică/după aceleași interese/dupăpreferințe (prieteni, cunoscuți)/după reguli precise (eterogenitatea background-urilor, schimb de experiență, grad de omogenitate ca întreg) etc.; - gândiți-vă la mărimea optimă a grupurilor, în funcție de sarcina de realizat (de la doi la patru, maximum șase). Încercați să evitați dominarea unui anumit gen în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să lucreze; - nu vă limitați doar la prezentarea orală, pregătiți și textul tipărit al sarcinii; - gândiți-vă la diferite modalități de a forma grupul - în funcție de scopul pe care-l urmăriți: împărțire aleatorie/în ordine alfabetică/după aceleași interese/dupăpreferințe (prieteni, cunoscuți)/după reguli precise (eterogenitatea background-urilor, schimb de experiență, grad de omogenitate ca întreg) etc.; - gândiți-vă la mărimea optimă a grupurilor, în funcție de sarcina de realizat (de la doi la patru, maximum șase). Încercați să evitați dominarea unui anumit gen în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale mele. Pe scurt: nu aveam nimic concret de care să mă leg și care să mă ancoreze în realitatea imediată a aspirațiilor mele de foarte june "artist" în devenire. Ca să nu mai vorbesc de mutrele sarcastice ale colegilor și cunoscuților care îmi spuneau aha, te duci la București, la regie, pentru că sunt 50 pe un loc și asta dă bine... dar ce te faci dacă pici, că sunt unii care au dat examen și de șapte ori și tot n-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Și de atunci nu mă interesează hegemonia conceptului regizoral în afara unui suport moral, etic. Sunt atras de ceea ce se poate împlini într-un limbaj specific, expresiv pentru a naște un dialog între ființă și lume, un dialog înăuntrul ființei, între cunoscut și necunoscut, o răspâtie a solitudinii și a solidarității. Am fost întrebat de multe ori "Cine te-a format?". M-a format Eminescu prima dată. Sunt născut lângă Botoșani și m-a format Eminescu... în clasa a IV-a știam
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005, a cunoscutului tânăr regizor român Cristi Puiu, ilustrează o astfel de violență prin neglijarea individului, în sistemul de sănătate. Bufacchi (2005) vorbește despre două concepte ale violenței umane: unul „minimalist”, făcând referire la violență ca o forță distructivă intenționată, și un alt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tânăr (diferența de vârstă dintre victimă și agresor este un element important în diferențierea abuzului sexual de jocuri sexuale ale copiilor de o anumită vârstă); femeie sau bărbat (mult mai frecvent agresorul este bărbat!); cel mai adesea agresorul este un cunoscut și este o persoană de încredere pentru copil. Relațiile incestuoase, între părinți și copii, între frați, când frații mai mari devin agresori ai celor mai mici, sunt cele mai frecvente cazuri în care copiii devin victime ale abuzului sexual. 1
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului nu se poate dezvolta decât conectat cu creierul adultului, adulților care-l îngrijesc, patronat de creierul adultului. El va funcționa conform „formatării”petrecute în interacțiunile precoce cu persoana care-l îngrijește. închei acest capitol cu un citat al unui cunoscut neurobiolog, îndemnând lumea adultă la a lua măsuri pentru ca prin creșterea oferită copiilor să nu-i destinăm nefericirii, pe ei precum și pe cei cu care vor interacționa în viitor. „Provocarea generației noastre este aceea de a înțelege dinamica și realitățile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
femeilor, epoca revoluțiilor (1776, America de Nord; 1789, Franța; 1848, Întreaga Europă 2). Dacă Încă nu putem vorbi În 1789 despre o agendă politică a femeilor, conștiința politică oscilând Între expresia voinței participării politice 1 a femeilor din stările superioare și deja cunoscutul „Când va fi pâine?” al precupețelor franceze din stradă, vedem, totuși prefigurate rădăcinile acesteia, care s-au dezvoltat pe cele două coordonate: cetățenia activă și participativă și politicile sociale, ambele având ca principiu comun egalitatea, valoare civilă și socială existentă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sunt comentarii. Du-te și studiaz]”. (B.T. Shabbat 3Ia). Poate c] este doar o impresie personal] (nu îmi place s] fiu cic]lit), dar îmi place s] cred c] felul în care Hillel a formulat acest principiu este superior unui cunoscut contemporan de-al s]u care a exprimat aceeași idee în termeni pozitivi: „F]-le celorlalți ceea ce ți-ar pl]cea s]-ți fac] ei ție”, întrucat consider c] nu exist] respect mai mare pentru aproapele decât acela de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Egoismul raționalist se caracterizeaz] printr-un înalt grad de credibilitate. Exist] tendința de a crede c] o acțiune contrar] intereselor personale necesit] justificare, iar aceast] justificare este obținut] tocmai dovedind c] acțiunea corespunde, la urma urmei, propriilor interese. Într-o cunoscut] remarc], episcopul Butler afirmă urm]toarele: „Atunci cand ne acord]m o or] de liniște și odihn], nu putem g]și o explicație acestui fapt pan] ce nu vom fi convinși c] el este spre fericirea noastr] sau cel puțin nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motivul general și relevant pentru care o tratez pe Eva (soția mea) mai bine decât o tratez pe Phyllis (o necunoscut]) este simplul fapt c] ea este soția mea. Toți soții, prietenii, îndr]gostiții etc. ar trebui s]-si trateze cunoscuții și pe cei dragi mai bine decât îi trateaz] pe altii - în definitiv, ei au o relație personal] și relațiile personale sunt, prin definiție, p]rtinitoare. Regulă moral] care justific] p]rtinirea este imparțial]: permite (cere?) tuturor s] trateze persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie în întregime adecvat în acest caz. Chiar dac] aceast] manevr] rezolv] tensiunea aparent] dintre moral] și interesul propriu la acest nivel, o problem] paralel] apare la un alt nivel. Considerațiile precedente susțin faptul c] este legitim] tratarea diferit] a cunoscuților în raport cu a necunoscuților. Prin această, ele sugereaz] c] trebuie s] ne trat]m cunoscuții în același fel cu excepția cazului în care exist] anumite motive relevante și generale care justific] diferențe în tratament. Oricum, noi consider]m c] este legitim s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre moral] și interesul propriu la acest nivel, o problem] paralel] apare la un alt nivel. Considerațiile precedente susțin faptul c] este legitim] tratarea diferit] a cunoscuților în raport cu a necunoscuților. Prin această, ele sugereaz] c] trebuie s] ne trat]m cunoscuții în același fel cu excepția cazului în care exist] anumite motive relevante și generale care justific] diferențe în tratament. Oricum, noi consider]m c] este legitim s] trat]m diferiți prieteni în mod diferit. Nu este deloc sigur faptul c] putem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celorlalți. Devenim atât de viu conștienți de nevoile aproapelui încât dorim s]-l ajut]m chiar dac] este dificil s] facem acest lucru. Dar cum empatia este de cele mai multe ori nespecific], vom fi înclinați s] „simțim” durerea și a celor cunoscuți că și a celor necunoscuți. Dup] ce am simțit aceast] durere, este mult mai probabil s] facem ceva în acest sens. Aceasta nu înseamn] c] cei care dezvolt] relații apropiate ajung întotdeauna s] arate compasiune fâț] de ceilalți, deși se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru a ști s] fie moral]. Altfel spus, oamenii nu pot fi drepți sau morali în vid; ei pot deveni drepți doar într-un mediu în care relațiile personale conteaz]. În mod corespunz]tor, relațiile între persoane amorale sunt riscante. Cunoscuții trebuie s] fie onești unii cu altii; lipsa de onestitate va distruge baza relației. Oamenii nu pot fi atât de onești precum ar trebui s] fie dac] sunt absorbiți într-o subcultur] construit] pe necinste și pref]c]torie. Necinstea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am putea dezvolta cunoașterea sau motivația care ne dau posibilitatea de a acționa moral. Deci, imparțialitatea nu poate pretinde acest lucru. Ea trebuie s] permit] cel puțin câteva relații personale - relații în cadrul c]rora oamenii pot acorda un tratament preferențial cunoscuților în mod justificat. În caz contrar, ea se autosubmineaz]. Cât de preferențial poate fi acest tratament? Suficient de preferențial pentru a permite oamenilor s] dezvolte relații apropiate veritabile. Ce înseamn] mai precis acest lucru? Nu știu. Este evident ins] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru s] duc] la emiterea mai puținor constrângeri morale în politic]. Dimpotriv] ins], cu cat apare tentația mai des, cu atat crește și nevoia de aderare la standarde morale și la principii. (Într-adev]r această a fost viziunea lui Erasmus, cunoscut umanist contemporan cu Machiavelli, în opera s] The Education of a Christian Prince [Educația principilor creștini].) Dar dac] frecvență în sine nu e de ajuns, poate importantă consecințelor cânt]rește mai mult. Majoritatea discuțiilor contemporane trateaz] deciziile luate cu „mâini
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] încerce s] arate c], desi „faptele” morale nu trebuie identificate cu cele naturale, ele nu sunt foarte diferite de alte fapte așa cum s-ar putea presupune la început. Dac] recunoaștem c] lumea în care tr]im este aproximativ cea cunoscut] de fizic], unde pot fi g]site faptele morale în aceast] lume? Primul r]spuns ar fi c] lumea nu conține fapte; faptele sunt fapte despre lume și nu în ea. Al doilea ar fi c] faptele morale sunt fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]