6,583 matches
-
tu ai cunoscut! mormăia cel agresat verbal. În acest moment Dorin bagă mîna în buzunar, cotrobăiește atent și scoate o fotografie protejată în plastic. Acolo erau Regele Mihai, Regina Ana, Primarul și autorități ale locului. Împreună cu un mare alai de curioși mergeau pe strada Ștefan cel Mare și Sfînt. În planul doi era chiar el, Dorin Robu, îmbrăcat elegant, veghind cu ochi de vultur la securitatea Înalților Oaspeți. Vezi, mă? Am asigurat liniștea Auguștilor Oaspeți. Știi tu ce simțeam atunci? Eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
începe un fel de luptă. După ce a luat o mașină de tocat carne în cap, omul își dă seama că distracția s-a terminat. Rodica a crescut frumos și are trei copii. Cînd se întîlnește cu cîte o prietenă, întreabă curioasă: Ție chiar îți place... să faci... dragoste? Nu mai așteaptă răspunsul. Știe că prietena ei minte, să pară interesantă. Un pensionar la pescuit În seara aceea luna își etala, prin geamul de la dormitorul meu, toată splendoarea de care era capabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se pros terneze în fața desăvîrșirii operei Sale. Căci mare este minunea Creatorului. Micuța insulă Brännö Rödsten (Insula din piatră roșie a lui Branno) adăpostește vile cochete care adăpostesc la rîndul lor vreo șase sute de suflete. Ulițe asfaltate șerpuiesc pretutindeni, oamenii curioși aruncă priviri discrete spre cei nou veniți. Un taxi microbuz ne așteaptă în micuțul port. Să urce oaspeții Ingelei, ne îndeamnă șoferul Sture vesel nevoie mare. Lățimea ulițelor este egală cu cea a microbuzului și copiii sar de pe biciclete și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai... Trăsnet, domnule primar, o să vedeți... Urcăm în limuzine, sirenele mașinilor poliției ne fac loc. Convoiul șerpuiește maiestuos prin marele oraș, o mașină a SPP-ului cu difuzoare puternice solicită loc, mașinile trag pe dreapta și noi trecem sub privirile curioase ale trecătorilor... Sîntem invitați în sală. Intru și rămîn uluit. Toată sala arhiplină era în picioare și aplaudă delegația ieșeană. Sînt acolo guvernatorul provinciei, viceguvernatorul, primarul și viceprimarii, directorii și șefii marelui oraș de 6,5 milioane de locuitori. Erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și nepăsători. Tufe gălbejite și iarba uscată, moartă, datorită unei secete prelungite. Studiez harta, nici o localitate în drum. Pe drumurile laterale erau mici localități pe lîngă care Mădîrjac era capitală de regiune. Dar benzinării nu sînt pe acolo? mă întrebați curioși. Ei, aflați că mai sînt, dar mai rare decît părul din barba spînului. Și apoi, doar nu vă așteptați să găsesc acolo experți în mașini nemțești, cu piese de schimb pe alese! În mod normal, drumul îl pot face în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Mă iertați domnule (cum să-i spun?) babalawo... O, ați învățat unele cuvinte de ale noastre... O încăpere cu fotolii, canapele și... fel de fel de obiecte ciudate: statuete din lemn, mici, chiar foarte mici, tablouri mistice, obiecte de forme curioase și în mijloc Sfînta Fecioară Maria, îmbrăcată într-o rochie lungă de culoare verde și galben purtînd o coroniță aurită. Știu că sînteți profesor de matematică, începe babalawo discuția. Da, mai precis am fost pînă prin '96. Apoi... Sigur, politica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Șoferul mă anunță neutru: Trebuie să plecăm la aeroport, Excelență. Sigur, sînt gata. Inima bate cu putere și simt pulsul în gît. Mă uit roată. Palmierii, mango, gazonul, trandafirii japonezi, portocalii, bananierii și cei doi pisoi micuți, care privesc foarte curioși. Vila, cu steagul, cu antenele, cu jaluzelele mereu trase. Văd limuzina cu stegulețul României. Motorul merge ca să răcească interiorul. Pentru ca Excelența sa să nu sufere cîtuși de puțin. Culmea ironiei. Mă despart cu regret de locurile care mi-au oferit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
In final, spune Iorga: „Ce bun loc de școală ar fi acesta!” - Avea dreptate savantul.Bisericuța - privește la ea, mărite Spirit - este o bijuterie din piatră înconjurată de ziduri cu turnuri pe colțuri închipuind o mică fortificație. - Să intrăm înăuntru, curiosule, unde ai să vezi Icoana Maicii domnului făcătoare de minuni... - Când a fost zidită de fapt această biserică, mărite Spirit? - Tocmai am dat peste un zapis din 7 feb. 1659 (7167), în care se spune: „Noi Gheorghie Ghica voievod ...Adică
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ce ziceți, e bine așa ? - Cred că da, și mai cred că ne vom lămuri mai detaliat despre tot ce-i necesar a cunoaște. Cred de asemenea că madam Maria ne va găzdui undeva spre a nu fi în văzul curioșilor. - Așa vom face, zise în final Mihăiță, după care și-a luat rămas bun, amândoi cu prudența de-a nu-i fi văzuți de cineva, stând amândoi de vorbă. Marea prudență a învățătorului Averescu s-a dovedit întemeiată. Mihăiță și-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu Dumnezeul lor, există colinele Toscanei și Coasta Boacii, femei frumoase și deștepte, cărți, solidarități curate, taclale prietenești, coincidențe riguroase, savori melancolice, tigri albi. Dacă îți acorzi un cât de mic răgaz, dacă arunci, de jur împrejur, o privire odihnită, curioasă și nepătimașă, vei găsi destule argumente să te bucuri. Lucrurile (încă) funcționeazășarpanta lumii (încă) ține. Mai există încă oameni întregi, tradiții vii, întâlniri miraculoase. Trăim într-un sos toxic, dar el conține încă mirodenii subtile, cu efect anesteziant. Marele animal
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Argumentabilul e materia primă a pedagogiei. Near gumenta bilul e teritoriul discret și atemporal al cuviinței. De o parte „cei șapte ani de-acasă“, de cealaltă - mai multe milenii de experiență comunitară, adică de umanitate. Or, se întâmplă un lucru curios: mai toată lumea admite că educația e ceva bun (chiar dacă principiile și metodele ei variază), dar nu e subînțeles că buna cuviință e, în sine, valabilă. Neargumentabilului i se poate oricând opune un tumultuos „de ce nu?“, înțeles ca expresie a libertății
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
frigul“ lumii. Cât despre Ilia Ilici, el întruchipează, în același timp, farmecul și dezastrul mentalită ții răsăritene. O mentalitate care se năruie în relativism din cauza unei supra licitări a absolutului. Răsăriteanul nu știe să fie rezonabil. Contemplativitatea lui nu exclude curioase forme de isterie. Sentimental și crud, el își pierde adesea inima tocmai pentru că o idolatrizează. „Îi murise inima“, spune, la un moment dat, Goncearov, despre altfel inimosul său erou. Oblomov e nemilos cu toți cei din jur, mai ales cu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu pui nici o întrebare despre organizarea socială sau despre credințele religioase. Un informator nu va povesti la rigoare un mit decît cu condiția să se încheie un contract în toată regula care să-i recunoască proprietatea literară. Dar, printr-o curioasă răsturnare de situație, se întîmplă și ca vechiul raport dintre etnolog și popoarele pe care le studiază, în loc să dispară, să se inverseze. Unele triburi fac apel la etnologi și chiar îi angajează în schimbul unui salariu ca să le acorde asistență în fața
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a reușit să le analizeze cu mai multă profunzime și luciditate decît Montaigne în Eseuri. Gîndire mitică și gîndire științifică în cursul secolului XX, cunoașterea științifică a făcut mai multe progrese decît realizase de două mii de ani încoace. Și totuși - curios paradox -, cu cît știința avansa, cu atît reflecția filozofică asupra științei se arăta mai modestă. În secolul al XVII lea, datorită lui Locke și lui Descar tes, filozofii se convinseseră că acele cunoștințe care provin de la simțuri sînt înșelătoare. În spatele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
drăguț în care ne putem amuza recunoscînd transpunerea la scară macroscopică a unor fenomene pe care fizica cuantică le descrie la scară microscopică. Un mit al indienilor seneca (una dintre cele cinci populații ce alcătuiesc Confederația Irocheză) include un episod curios. O tînără a consimțit să se mărite cu un bărbat despre care știe că este fiul unei puternice vrăjitoare și îl urmează pînă în satul acesteia : „Soțul mergea în față și ajunseră într-un loc unde cărarea se despărțea în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
-i propună și altceva decît bizarul aparat de reguli sub formă de șarade, de versuri pe rime date și de aliterații prin care se exercitau, în ajunul morții sale, ceea ce el își imagina a fi facultățile lui poetice. În mod curios, această iluzie face din Comte mai curînd unul dintre precursorii avangardelor excentrice care au înflorit la sfîrșitul secolului al XIX-lea și pe tot parcursul secolului XX decît demnul continuator al lui Dante, în legătură cu care credea că una dintre misiunile
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de „PRESS“... Iar eventualul comentariu n’ar fi putut face altceva decât să sugereze dulăul - Întotdeauna - atent la orice e anormal, oriune Își aruncă privirile... neuitat de indieni, care obligă toată familia să mănânce din aceeași strachină; sau sărutul... Unii curioși au circumcis un șobolan; urmarea? Odată cu feromonii, s’a zis cu norocul lui În dragoste, toate șobolănițele fugind de el ca dracu’ de tămâie. În loc de generalizare, pun puncte, puncte. Aș Îndrăzni să sar mai departe Întru subtilitatea mijloacelor de seducție
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fiind o specializare a unei câtimi a tulpinii... Și așa, arborele nostru devine un fel de crăciunică, care se Înalță nu spre cer, spațial deci, ci temporal, spre anii care vin, Înălțimea devenind timp. Și, acest arbore filogenetic, pe care curiosul Îl poate admira În orice carte de zoologie ori de biologie generală, mai rar În cele de botanică - deși arbore se cheamă - apare cu “frunze” moarte demult, cu „frunze“ moarte demult, cu „frunze“ care se prelungesc printr’o subțire dâră
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
grație“ legăturilor care Încing tot mai strâns Pământul. Doar că asta se cheamă omogenizare, adică entropie, al cărei final e moartea... Cine e de vină? Știința? Setea umană de a cunoaște? Și pisica care-mi toarce acum În poale privește curioasă În jur. Nu știința e de vină. În fond, ea nu e decât consemnarea răspunsurilor pe care Natura catadicsește să le dea Întrebărilor noastre. Ar fi de vină tehnologia, aceea care din datele științei caută să obțină un folos uman
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1. și egal viață Miau! Ca motan bine crescut un metru 83 mulțumesc astfel generoasei gazde a cărei „cămară“ tocmai o vizitez, pentru șoricelul acestor trei minute. Mă Întreb Însă de ce a invitat la microfon o pisică? Poate pentru că e curioasă, atentă la tot ce e În jur, pentru că pășește imperceptibil pe pământ, pentru că știe să transforme o tortură chinezească Într’un mătăsos tors. Mă refer desigur la sfârâit, nu la genul plastic omonim care, mărturisesc, nu mă lasă nici pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca dracu’. Și, tot ca și el, am să vă ispitesc cu o Întrebare, ca să vă demonstrez că „uitatul ca mâța’n calendar“ e o prejudecată de-a voastră, care n’ați Înțeles că noi suntem de fapt atente și curioase: Nu v’ați fălit voi cu ultimele descoperiri - clonarea și stabilirea hărții genetice a omului? Am auzit și eu de ele. Dar, cum vă știu cam nesăbuiți, am În vedere faptul că la oricare „sabie cu două tăișuri“ care este
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În totalitate de cele trei minute, mai ales că am muncit mult Întru documentare. À propos: mă simt jignit de-al binelea de vorba aia a voastră cu pisica care se uită În calendar; de fapt, noi suntem extraordinar de curioase; și nu degeaba stau eu tolănit sub veioză când pe Cristi Îl apucă cititul ori scrisul... Mărturisesc că, Între el - tot nu mă aude - și „pisica“ lui, o iubesc mai mult pe ea. În fond, ea este stăpâna și pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care de fapt caută să obțină tot banalitatea, În dorul somnului din Eden. Fără a-l câștiga Însă. Știți ce? Printre cei ce suferă de „insomnie“ e și viitorul meu colocatar; nevoit astfel să vină iarăși la microfon. Ați devenit curioși? „Arpegii duminicale“, 22 martie 2001, ora 18,02 3. Curiozitate Mă consider un drac simpatic, chiar ceva mai alb. Deh! Și cioara gândește astfel despre puii ei; sau, mă rog, așa credeți voi, antropomorfizând. E posibil să am și coarne
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că e rost de un „loc“ Yin -, adică la Radio Iași, În fiece vineri, oleacă Înainte de ceasul 13. Nu-i cu ghinion. Miau! 2. „Drăcării“ Să vă spun ce am mai făcut de la ultima mea apariție În Radio... Căci, pisică curioasă - ce pleonasm! - privesc mereu lumea prin „crăpătura“ ochișorilor. Dar, din păcate, sunt asociată cu dracu’, ori barem cu „slujitorii“ lui, vrăjitorii. Slujitori cu ghilimele, căci adesea au fost astfel Învinuiți oameni care n’aveau nimic comun cu Michiduță, ci doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fac așa, Stând la cârciumă și-a bea, Banii se fac la pădure Din budac și din săcure! (Doina pădurarului) Descoperim în documentația scrisă a istoriei satului, câteva nume de familii care tot revin din adâncuri de secole sub privirile curioase ale cercetătorului. Așa de exemplu în listele locuitorilor Cîrțișoarei, cu care se deschide conscripția de acum aproape trei sute de ani, aflăm nume care au jalonat permanent fascinanta istorie a satului, cum ar fi Boieraș, Cînduleț, Iacob, Blendea Pădurean, Tarcea, Udriște
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]