8,648 matches
-
ceea ce a îngăduit o mare libertate de mișcare a acestora, nu numai în stabilirea elementelor ce urmau a fi preluate din civilizația romană, ci și limitele de preluare, care se făcea de bunăvoie și nu sub auspiciile constrângerilor. Concentrarea locuirii dacilor liberi pe anumite zone de locuire nu însemna că autoritatea lor se limita numai la aceste teritorii, ci se extindea și peste celelalte mai puțin populate sau nepopulate. Pătrunderea sarmaților în teritoriile dacilor liberi a avut loc în perioada în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și nu sub auspiciile constrângerilor. Concentrarea locuirii dacilor liberi pe anumite zone de locuire nu însemna că autoritatea lor se limita numai la aceste teritorii, ci se extindea și peste celelalte mai puțin populate sau nepopulate. Pătrunderea sarmaților în teritoriile dacilor liberi a avut loc în perioada în care dacii aveau nevoie de aliați împotriva romanilor. Mai târziu, infiltrarea acestora în rândul dacilor liberi a continuat în proporții greu de controlat, mai cu seamă în perioadele în care sarmații au fost
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pe anumite zone de locuire nu însemna că autoritatea lor se limita numai la aceste teritorii, ci se extindea și peste celelalte mai puțin populate sau nepopulate. Pătrunderea sarmaților în teritoriile dacilor liberi a avut loc în perioada în care dacii aveau nevoie de aliați împotriva romanilor. Mai târziu, infiltrarea acestora în rândul dacilor liberi a continuat în proporții greu de controlat, mai cu seamă în perioadele în care sarmații au fost influențați de romani, care doreau să stăvilească avântul războinic
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
la aceste teritorii, ci se extindea și peste celelalte mai puțin populate sau nepopulate. Pătrunderea sarmaților în teritoriile dacilor liberi a avut loc în perioada în care dacii aveau nevoie de aliați împotriva romanilor. Mai târziu, infiltrarea acestora în rândul dacilor liberi a continuat în proporții greu de controlat, mai cu seamă în perioadele în care sarmații au fost influențați de romani, care doreau să stăvilească avântul războinic al dacilor liberi care, prin numeroase și neîncetate incursiuni, năvăleau dincolo de fruntariile Daciei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
nevoie de aliați împotriva romanilor. Mai târziu, infiltrarea acestora în rândul dacilor liberi a continuat în proporții greu de controlat, mai cu seamă în perioadele în care sarmații au fost influențați de romani, care doreau să stăvilească avântul războinic al dacilor liberi care, prin numeroase și neîncetate incursiuni, năvăleau dincolo de fruntariile Daciei romane. La granița nordică, dacii liberi se învecinau cu vandalii, populații germanice, cu care au avut relații schimbătoare, în funcție de stările de conflict care vizau stăpânirea anumitor teritorii. Raporturile dacilor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
proporții greu de controlat, mai cu seamă în perioadele în care sarmații au fost influențați de romani, care doreau să stăvilească avântul războinic al dacilor liberi care, prin numeroase și neîncetate incursiuni, năvăleau dincolo de fruntariile Daciei romane. La granița nordică, dacii liberi se învecinau cu vandalii, populații germanice, cu care au avut relații schimbătoare, în funcție de stările de conflict care vizau stăpânirea anumitor teritorii. Raporturile dacilor liberi cu romanii au îmbrăcat mai multe forme de manifestare, de la perioade lungi de acalmie, însoțite
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
dacilor liberi care, prin numeroase și neîncetate incursiuni, năvăleau dincolo de fruntariile Daciei romane. La granița nordică, dacii liberi se învecinau cu vandalii, populații germanice, cu care au avut relații schimbătoare, în funcție de stările de conflict care vizau stăpânirea anumitor teritorii. Raporturile dacilor liberi cu romanii au îmbrăcat mai multe forme de manifestare, de la perioade lungi de acalmie, însoțite, uneori, de schimburi comerciale prospere și de gesturi de „bunăvoință”, prin care se urmărea consolidarea unor relații amicale și până la stări de conflict. După
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
se urmărea consolidarea unor relații amicale și până la stări de conflict. După ocuparea Daciei de către romani, ostilitățile militare au luat sfârșit, însă starea conflictuală dintre cele două părți nu a încetat. Până la formarea noilor centre de putere și consolidarea acestora, dacii liberi nu s-au putut opune romanilor, o bună bucată de vreme, mai cu seamă că la granița dacilor liberi cu Imperiul romanii aveau concentrate puternice forțe militare. Revenirea la relațiile pașnice dintre dacii liberi și romani nu a fost
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
luat sfârșit, însă starea conflictuală dintre cele două părți nu a încetat. Până la formarea noilor centre de putere și consolidarea acestora, dacii liberi nu s-au putut opune romanilor, o bună bucată de vreme, mai cu seamă că la granița dacilor liberi cu Imperiul romanii aveau concentrate puternice forțe militare. Revenirea la relațiile pașnice dintre dacii liberi și romani nu a fost definitivă, deoarece la scurtă vreme dacii liberi, aliați cu alte populații, alcătuite din seminții sarmatice și germanice au reluat
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
centre de putere și consolidarea acestora, dacii liberi nu s-au putut opune romanilor, o bună bucată de vreme, mai cu seamă că la granița dacilor liberi cu Imperiul romanii aveau concentrate puternice forțe militare. Revenirea la relațiile pașnice dintre dacii liberi și romani nu a fost definitivă, deoarece la scurtă vreme dacii liberi, aliați cu alte populații, alcătuite din seminții sarmatice și germanice au reluat ostilitățile împotriva Imperiului roman. Cele dintâi acțiuni de amploare împotriva romanilor au fost inițiate de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
opune romanilor, o bună bucată de vreme, mai cu seamă că la granița dacilor liberi cu Imperiul romanii aveau concentrate puternice forțe militare. Revenirea la relațiile pașnice dintre dacii liberi și romani nu a fost definitivă, deoarece la scurtă vreme dacii liberi, aliați cu alte populații, alcătuite din seminții sarmatice și germanice au reluat ostilitățile împotriva Imperiului roman. Cele dintâi acțiuni de amploare împotriva romanilor au fost inițiate de costoboci, care în anul 170 au pătruns adânc în interiorul Imperiului, ajungând până în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fost inițiate de costoboci, care în anul 170 au pătruns adânc în interiorul Imperiului, ajungând până în Grecia. Toată perioada de la cucerirea Daciei și până la retragerea aureliană a fost dominată, cu autoritate absolută, în toată regiunea, de puterea romană, perioadă în care dacii liberi au luptat continuu pentru afirmarea lor, atacând și pustiind, în repetate rânduri, provinciile răsăritene al Imperiului roman. Retragerea administrației romane din Dacia și fixarea frontierei pe Dunăre au provocat mari modificări în situația politică din teritoriile de la nord de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a dus la apariția noilor factori de putere, cu toate că legăturile cu lumea romană au continuat. Spațiul dacic, în totalitatea lui, cuprindea regiuni cu statut politic diferit, care se bucurau pe mai departe de protecția Imperiului roman. Alta însă era situația dacilor liberi care au rămas pe mai departe stăpâni asupra teritoriilor lor, unde au continuat să se întărească și să se consolideze pe întreg arealul de cuprindere, unde și-au dezvoltat cultura și viața materială, opunându-se tuturor semințiilor migratoare, care
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
se consolideze pe întreg arealul de cuprindere, unde și-au dezvoltat cultura și viața materială, opunându-se tuturor semințiilor migratoare, care au trecut și peste teritoriile lor și asimilându-i pe cei care s-au încumetat să se statornicească printre daci. În contextul generalizării vieții rurale, pe întreg spațiul carpato-dunăreano-pontic, centrul activității economice a devenit comunitatea rurală, care, în noile condiții apărute, ca urmare a desfășurării marilor migrații, își va organiza structura internă pe baze noi, care la rândul lor vor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pe care i-o pregătise împăratul Traian după cucerirea Daciei, pe care o transformă în provincie romană, mărturie peste veacuri aflându-se Columna Traiană de la Roma și impunătorul Monument de la Adamclisi. Puternica și inevitabila colonizare romană a dus la asimilarea dacilor, dând naștere poporului român și a limbii române, din care făceau parte indivizibilă, și fac și astăzi, basarabenii și bucovinenii. Nașterea poporului, care de-a pururi va purta numele ROMEI, în ciuda tuturor frământărilor și răzlețirilor de pe lungul drum al Istoriei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
sărăciile astea de jăndari îmi cam iau urma.Cu toate că aci pe vârfurile munților nu ar trebui să fie graniță. Dracu’ o mai văzut graniță în mijlocul țării ?!...Că doară și dincoace și dincolo de ei, or locuit totdeauna moșii și strămoșii noștri, dacii și romanii și mai apoi noi românii, urmașii și moștenitorii lor. Aicea, de drept noi suntem stăpâni și de o parte și de cealaltă parte. Ni, citiți aci în cartea asta și veți vedea». Și răscoli în desagii ceia ca să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un articol anti-Ivănescu (altfel, decent scris) din revista "Argeș" nr. 2/2008, cineva se întreabă: "imaginați-vă că ați afla, într-o zi, că Eminescu ar fi fost un jalnic colaborator al serviciilor secrete. Ar diminua asta dramatismul "Rugăciunii unui dac"? Tragedia "Odei în metru antic"? Măreția "Scrisorilor"? Până unde trebuie extinsă linia de demarcare între artist și cetățean?" A bia întors de la Tirana, unde i se publicase o carte de versuri tradusă în albaneză, Cezar, încercat de cine știe ce premoniții, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Gheorghe-Lozonschi. Aproape șase secole de rugăciune, au fost înălțate în acel loc sfânt. Palatul și biserica, scăldate în razele roșiatice ale soarelui, la ora aceea, stăteau față în față ca doi martori muți, înfipți adânc în trecut... sub povara tainelor. „Dac’ar putea vorbi aceste zidiri... dac’ar putea..!”, a fost primul gând care-mi trecu prin minte. Era o zi frumoasă și caldă, cerul avea o limpezime cum rar s-au mai văzut. Sus, sus pe cer, doar câteva scame
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
au fost înălțate în acel loc sfânt. Palatul și biserica, scăldate în razele roșiatice ale soarelui, la ora aceea, stăteau față în față ca doi martori muți, înfipți adânc în trecut... sub povara tainelor. „Dac’ar putea vorbi aceste zidiri... dac’ar putea..!”, a fost primul gând care-mi trecu prin minte. Era o zi frumoasă și caldă, cerul avea o limpezime cum rar s-au mai văzut. Sus, sus pe cer, doar câteva scame de nori, pluteau încet ca niște
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vorba de versuri transmise pe cale orală. Nu se încred niciodată în scriere: cultura este aici esențialmente orală, lucru care, între altele, avantajează exercitarea memoriei. Slăbiciune Sunt trist, Aia a plecat urgent la Sarmisegetuza, capitala sacră a statului geților și al dacilor. Îmi dau seama că fără ea mi-e cu neputință să trăiesc în locul acesta. E din cauza nostalgiei bolnăvicioase care mă roade pe dinăuntru. Am petrecut zile, săptămâni întregi, luni, trăind numai din amintiri. Memoria mea încă mai păstrează clipele rare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
este Lupul cel Bun. Daos Episodul acesta îmi dă ocazia să mă gândesc la cultul pe care geții îl rezervă lupului, considerat strămoșul sacru. După Strabon, poporul acesta coboară direct din Marele Lup: daos este numele frigian al fiarei. Stindardul dacilor conține un cap de lup. Nimeni nu vânează acest animal. Lupul e adoptat ca un etalon, adică e când bun, când rău și se crede că în fiece om „zace” adormit un lup, care poate deveni rău dacă nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
din familia regală. Pe când spunea asta, a izbucnit în plâns. Există o singură soluție: să fugim. Să părăsim locul ăsta, unde toți o cunosc. Va trebui să mergem spre nord, către gurile Dunării, acolo unde bastarnii sunt în război cu dacii. Numai acolo vom putea să ne pierdem urmele și să trăim în pace. Lipsa sentimentelor Comentam împreună dialogul Symposion, urmărind cele spuse de Platon despre natura androgină a ființelor omenești. Aia susține că separarea lui Anthropos nu-i decât efectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
expirarea perioadei de valabilitate a ofertei, prelungirea acestei perioade; în cazul extinderii perioadei de valabilitate a ofertei, perioada de valabilitate a garanției pentru participare trebuie să fie prelungită în mod corespunzător. ... (3) Ofertantul are obligația de a comunica autorității contractante dac�� este de acord sau nu cu prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei. ... (4) Ofertantul care nu este de acord cu prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei se considera că și-a retras oferta, fără ca acest fapt să atragă după sine
ORDONANTA nr. 118 din 31 august 1999 privind achiziţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125231_a_126560]
-
evocă activitatea maritimă care a asigurat progresul economic al zonei; - vulturul ținând delfinul reproduce imaginea de pe primele emisiuni monetare ale Histriei (secolul V i.Hr.), primele emisiuni din antichitate pe teritoriul de azi al țării; - monumentul de la Adamclisi amintește luptele dintre daci și români și face aluzie la originea latină a poporului român; - prin combinația cromaticii câmpurilor se evocă tricolorul național. Anexă 2 STEMA JUDEȚULUI HUNEDOARA este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA
HOTĂRÂRE nr. 791 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125561_a_126890]
-
un scut tripartit în furca răsturnata. În primul cartier, pe roșu, este reprezentat un personaj stând în picioare, ținând în mâna dreaptă un scut oval, cu mâna stângă sprijinind sabia, toate de argint, costumația, scutul și armă fiind specifice luptătorilor daci. În cel de-al doilea cartier, pe albastru, este reprezentat un personaj purtând costum specific împăraților români, ținând în mâna stângă un document în formă de sul, totul de argint. În cel de-al treilea cartier, pe aur, se află
HOTĂRÂRE nr. 791 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125561_a_126890]