27,909 matches
-
pachet de soluții; - voința colectivă de a acționa în vederea soluționării acesteia sau abandonarea voinței de a întreprinde o acțiune în acest sens. Tipurile problemelor sociale Fără a face o listă completă a tipurilor problemelor sociale, putem identifica mai frecvent următoarele: - Deficit de dezvoltare - în societățile actuale orientate spre dezvoltare, diferitele societăți, grupuri sociale, zone/regiuni „sunt rămase în urmă”. Sunt societăți subdezvoltate (lumea a treia) sau „în curs de dezvoltare” - cu un deficit de dezvoltare, dar care au voința și șansa
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tipurilor problemelor sociale, putem identifica mai frecvent următoarele: - Deficit de dezvoltare - în societățile actuale orientate spre dezvoltare, diferitele societăți, grupuri sociale, zone/regiuni „sunt rămase în urmă”. Sunt societăți subdezvoltate (lumea a treia) sau „în curs de dezvoltare” - cu un deficit de dezvoltare, dar care au voința și șansa de a lichida decalajul. România în secolele al XIX-lea și XX oferă un exemplu excelent de formulare a decalajului de dezvoltare. Populația de romi este un larg segment social cu deficit
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deficit de dezvoltare, dar care au voința și șansa de a lichida decalajul. România în secolele al XIX-lea și XX oferă un exemplu excelent de formulare a decalajului de dezvoltare. Populația de romi este un larg segment social cu deficit masiv de dezvoltare - educație, calificare, capacități de integrare competitivă într-o lume modernă, agravată de discriminări importante. Există în toate societățile zone tradițional subdezvoltate; - Grupuri/societăți/zone aflate în criză/dificultate, din nou, populația de romi, familiile cu mulți copii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
educație, calificare, capacități de integrare competitivă într-o lume modernă, agravată de discriminări importante. Există în toate societățile zone tradițional subdezvoltate; - Grupuri/societăți/zone aflate în criză/dificultate, din nou, populația de romi, familiile cu mulți copii, care prezintă un deficit grav de resurse financiare, zone lovite de crize economice (zone miniere: Valea Jiului, de exemplu); - Condiții naturale/sociale care afectează advers colectivitățile/condiția umană: catastrofele naturale, dar și riscul unor asemenea catastrofe (problema preîntâmpinării catastrofelor posibile); războaie, conflicte sociale majore - între
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asemenea catastrofe (problema preîntâmpinării catastrofelor posibile); războaie, conflicte sociale majore - între grupuri etnice; boli cum este SIDA, cancerul sau bolile cardiovasculare; - Comportamente individuale și colective care afectează advers celelalte persoane -criminalitatea, violența, discriminarea; - Proasta fucționare a unor instituții: corupția, ineficiența; - Deficit de capacități individuale și colective de acțiune - educație scăzută, indisciplină de muncă, capital social scăzut; - Deficitul capacităților instituțiilor responsabile de a acționa; - Deficit al comportametului/stării societății în raport cu valori importante - libertate, democrație, respectul demnității umane, oportunități egale, coeziune socială, egalitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
SIDA, cancerul sau bolile cardiovasculare; - Comportamente individuale și colective care afectează advers celelalte persoane -criminalitatea, violența, discriminarea; - Proasta fucționare a unor instituții: corupția, ineficiența; - Deficit de capacități individuale și colective de acțiune - educație scăzută, indisciplină de muncă, capital social scăzut; - Deficitul capacităților instituțiilor responsabile de a acționa; - Deficit al comportametului/stării societății în raport cu valori importante - libertate, democrație, respectul demnității umane, oportunități egale, coeziune socială, egalitate; - Apariția unor oportunități de dezvoltare - integrarea în Uniunea Europeană, apariția pentru o firmă a unor noi piețe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și colective care afectează advers celelalte persoane -criminalitatea, violența, discriminarea; - Proasta fucționare a unor instituții: corupția, ineficiența; - Deficit de capacități individuale și colective de acțiune - educație scăzută, indisciplină de muncă, capital social scăzut; - Deficitul capacităților instituțiilor responsabile de a acționa; - Deficit al comportametului/stării societății în raport cu valori importante - libertate, democrație, respectul demnității umane, oportunități egale, coeziune socială, egalitate; - Apariția unor oportunități de dezvoltare - integrarea în Uniunea Europeană, apariția pentru o firmă a unor noi piețe. Problemele sociale și dezvoltarea socială Dinamica sistemelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia colectivității, așa cum o definea Engels: „imaginarea unor cauze false” din cauza incapacității cognitive sau din interesul de a identifica alte cauzele decât cele reale. Pe fosndul unui deficit de cunoaștere a cauzelor, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali. În această ipostază, formularea problemelor-cauză face parte din ideologie, în ipostaza sa de instrument de luptă politică. De regulă, pe un fond general de criză, de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de interese, a făcut ca problema centrală - corupția - să părăsească treptat poziția de centralitate, altele fiind avansate în această poziție: lupta de schimbare a președinților Camerei Deputaților și Senatului, înlocuirea sistemului bicameral cu unul unicameral etc. Teorema 6: Pe un deficit de cunoaștere a cauzelor problemelor-stare, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali, un instrument de luptă politică, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri colective. Metode de analiză a problemelor sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aproape 1 000 studenți și 1 600 specialiști și tehnicieni, au oferit informații și interpretări esențiale pentru diagnoza situației satelor, ce acopereau 80% din populația țării: fărâmițarea proprietății, bugetul gospodăriilor de țărani săraci, mijlocași și bogați, inventarul agricol, mortalitatea excesivă, deficitul de nașteri în anumite zone, analfabetismul, alimentația, igiena sătenilor și a locuinței etc. Precizările privind răspândirea și cauzalitatea problemelor mari ale țărănimii au constituit surse inedite de informații pentru cunoașterea dinamicii investițiilor și mișcării capitalurilor în agricultură, a economisirii ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care să ofere beneficii minime pentru săraci, bazate pe testarea mijloacelor și pe muncă din partea beneficiarului. Indivizii ce consideră că sărăcia este cauzată de lipsa de noroc a individului vor fi orientați spre măsuri de tip caritabil care să compenseze „deficitul de șansă”, în timp ce persoanele care cred că sărăcia e produsă de structura socială vor dori ca săracii să aibă acces ușor la beneficii generoase. Adepții ultimei explicații consideră ca fiind legitime o varietate mai mare de politici pentru combaterea sărăciei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în stadiile de început ale acestor fonduri. Aceeași autori arată însă că au fost înregistrate și eșecuri, mai ales în direcția întăririi capacității locale și a creșterii capitalului social. Multiplele slăbiciuni privind organizarea și derularea activităților proiectului (ca urmare a deficitului de pregătire necesară pentru asigurarea continuității după încheierea finanțării) care au periclitat în numeroase rânduri sustenabilitatea în timp a beneficiilor prognozate (dar și potențiale) ale proiectelor comunitare. Uneori succesele limitate ale unor proiecte derulate prin fonduri sociale se datorează unei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mult prea mari, mai ales referitor la eradicarea sărăciei structurale. Fondurile sociale operează în medii naționale care nu întotdeauna vizează reducerea sărăciei sau redistribuția mai egalitară a veniturilor, guvernele centrale fiind câteodată animate mai degrabă de dorința de a reduce deficitul bugetar și de a pune accentul pe politici macroeconomice și creștere economică, în detrimentul dezvoltării sociale și al protecției sociale (reducerea masivă a cheltuielilor sociale publice). O altă limită (relativ normală) a fondurilor sociale este generată de posibilitatea redusă a transformării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivel local și chiar mai general. La acest nivel, organizarea instituțională din România este, în mod clar, defectuoasă și aș sugera să se caute cauzele și soluțiile acestei stări de fapt la nivelul ofertei, și nu într-un închipuit deficit democratic al cetățenilor țării. România are resurse de participare comunitară, cea mai dificilă chestiune fiind valorificarea acesteia, nu producerea ei. Bibliografie Alexander, J.C.; Smith, P., 1993, „The Discourse of American Civil Society: A New Proposal for Cultural Studies”, Theory and
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
globale, un nou câmp de dezvoltare instituțională: asistența socială ca sistem specializat de servicii. Asistența socială, prin tradiția ei istorică, este chemată să ofere persoanelor/grupurilor/comunităților în dificultate sprijin focalizat în funcție de riscuri, în vederea integării sociale, sprijinind, totodată, și refacerea deficitului de capacități în normalizarea vieții lor. Sociologii preconizau, chiar la începutul anilor ’90, că aspectele disfuncționale moștenite de la regimul trecut, la care aveau să se adauge și alte procese disruptive ale tranziției, necontrolate la timp, se pot transforma în adevărate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
decizie, iar unele au fost total ignorate. Construcția instituțională în asistența socială după 1989 a evoluat sinuos, contradictoriu, cu suișuri și coborâșuri, cu stagnări și schimbări întâmplătoare, și, adesea, s-a dezvoltat haotic, lipsită de o strategie coerentă, sub efectul deficitului de înțelegere al actorilor politici și al diferitelor presiuni externe și interne. Ea a fost în această perioadă „victima” unor fluctuații politice de moment, fără o gândire prealabilă a nevoilor și priorităților în asistența socială. Asistența socială a grupurilor în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
familie sunt supraîncărcați și nu sunt sprijiniți de asistenți sociali. Mediatorii medicali pentru comunitățile de romi reprezintă mai degrabă un paliativ care nu acoperă nevoia unei asistențe medico-sociale comunitare eficiente. Ministerul Justiției nu are nici un asistent social angajat, având un deficit serios în componenta socială a politicii juridice. În penitenciare, școli de reeducare și judecătorii, în mod special cele pentru minori, activitățile de asistență socială sunt încă slab susținute de specialiști în domeniu. Serviciile de probațiune sunt de-abia la începutul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
resurselor financiare destinate asistenței sociale. Procesul de descentralizare, absolut necesar, a fost realizat mai degrabă haotic, fără o pregătire strategică prealabilă, fără norme metodologice clare de implementare teritorială. De aceea, limitele sistemului actual de asistență socială nu provin numai din deficitul resurselor alocate/lipsa de fonduri pentru protecție și asistență socială, ci, în mod special, din confuzia de organizare și din deficitul unei politici coerente în domeniu. Am putea menționa doar câteva dintre punctele critice ale sistemului de asistență socială la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fără norme metodologice clare de implementare teritorială. De aceea, limitele sistemului actual de asistență socială nu provin numai din deficitul resurselor alocate/lipsa de fonduri pentru protecție și asistență socială, ci, în mod special, din confuzia de organizare și din deficitul unei politici coerente în domeniu. Am putea menționa doar câteva dintre punctele critice ale sistemului de asistență socială la nivel național, multe din ele moștenite, care pot afecta negativ dezvoltarea ulterioară și reforma sistemului. Acestea pot fi privite ca adevărate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în folosul comunității). Se previne, astfel, includerea în sistem în mod fraudulos a celor care nu se califică pentru ajutorul social. Dezvoltarea sistemului de ajutoare sociale de urgență, importantă în sine, nu a fost de natură a acoperi decât parțial deficitul de resurse al celor aflați în sărăcie și mai ales în sărăcie extremă; • serviciile de asistență socială s-au concentrat asupra tratării unor probleme grave deja constituite, spre acțiuni de urgență/de tip „pompieristic”, intervenție în criză, dar puțin capabile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fapt este efectul unei inerții a personalului moștenit. Desființarea profesiei de asistent social din 1969 a avut efecte profunde în instituțiile publice cu vocație de asistență socială, la toate nivelurile sistemului. Lipsa asistenților sociali în instituțiile specializate a generat un deficit sever de cultură organizațională în domeniul asistenței sociale, la care se mai adaugă și un deficit de competență în ceea ce privește politica socială. Acest element al lipsei unei culturi organizaționale este principala cauză a neglijării severe a domeniului asistenței sociale care a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
avut efecte profunde în instituțiile publice cu vocație de asistență socială, la toate nivelurile sistemului. Lipsa asistenților sociali în instituțiile specializate a generat un deficit sever de cultură organizațională în domeniul asistenței sociale, la care se mai adaugă și un deficit de competență în ceea ce privește politica socială. Acest element al lipsei unei culturi organizaționale este principala cauză a neglijării severe a domeniului asistenței sociale care a caracterizat sistemul pe întreaga perioadă a anilor ’90; 4. Mix confuz de centralizare/descentralizare - descentralizarea ajutoarelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fost realizată haotic, cu pierderea capacităților de monitorizare/supervizare, control și evaluare; de regulă, descentralizarea a fost realizată mai mult la nivel județean, nivelul local fiind mai degrabă ignorat. Până în 2001 s-a menținut accentuarea excesivă a instituțiilor și deficitul de servicii comunitare în asistență socială. În 1997 s-au înființat direcții județene de protecție a copilului. Deși o asemenea măsură a contribuit la creșterea protecției copilului din instituții, ea a avut un efect pervers: accentuarea atenției acordate instituțiilor, iar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scurt, cu impact electoral. Astfel, domenii precum sănătatea sau educația au ajuns să fie considerate în România domenii mai puțin prioritare, cărora li se alocă resurse financiare publice mai reduse decât altor domenii. Alte probleme au contribuit, de asemenea, la deficitul financiar al sistemului sanitar în România, precum promisa independență financiară a fondului de asigurări sociale. Deși statuată legislativ, în fapt ea nu a existat pe parcursul mai multor ani (așa cum vom discuta în secțiunea despre finanțarea serviciilor de sănătate publică în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cel al asigurărilor. Primele de asigurări sunt colectate drept contribuții la asigurările sociale, în timp ce guvernul continuă să intervină în alocarea fondurilor prin Ministerul Finanțelor, care stabilește limita superioară a cheltuielilor, mereu inferioară veniturilor colectate, astfel încât surplusul să ajute la acoperirea deficitului bugetar (Vlădescu, 2004). Astfel, în 2001 cheltuielile au fost stabilite la 91% din veniturile încasate, iar în 2002 la 95% dintre acestea. Această practică a redus controlul financiar al Casei și a produs acumularea unor datorii în fiecare an, generând
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]