5,987 matches
-
de 15 zile calendaristice. În această situație, Convenția națională este legal constituită în prezența majorității membrilor delegați și adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenți. Art. 27. - Convenția națională are următoarele atribuții: a) aprobă Regulamentul de organizare și funcționare internă, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, Codul de procedură disciplinară, Normele de avizare a metodelor și tehnicilor de evaluare și asistență psihologică, precum și modificările la acestea; b) alege și revocă președintele Colegiului și membrii Comitetului director; c
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tehnicile de evaluare și asistență psihologică, precum și modul de utilizare a acestora; c) propune instituțiilor abilitate cursuri și alte forme de educație permanentă în domeniul psihologiei, în conformitate cu prevederile legale; d) elaborează Regulamentul de organizare și funcționare internă; e) elaborează Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; f) elaborează, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, normele metodologice de aplicare a prezentei legi; g) elaborează Codul de procedură disciplinară și urmărește aplicarea acestuia; h) elaborează Normele de avizare a metodelor
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
director eliberarea atestatului în domeniile de specializare corespunzătoare; b) Comisia metodologică avizează metodele și tehnicile de asistență psihologică în conformitate cu Normele de avizare a metodelor și tehnicilor de evaluare și asistență psihologică; c) Comisia de deontologie și disciplină urmărește respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, judecă abaterile de la prevederile acestuia și aplică sancțiuni, conform prezentei legi. Art. 37. - Fiecare comisie este condusă de un birou constituit din președinte, vicepreședinte, secretar și dispune de un secretariat tehnic
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de personal, cheltuieli materiale, investiții și dotări, precum și pentru alte scopuri aparținând domeniului specific de activitate. Art. 52. - Activitatea financiară se supune controlului organelor în drept. CAPITOLUL V Răspunderea disciplinară Art. 53. - Comitetul director al Colegiului judecă litigiile și abaterile deontologice, disciplinare și profesionale ale psihologilor, în conformitate cu Codul de procedură disciplinară. Art. 54. - (1) Psihologii cu drept de liberă practică care încalcă prevederile prezentei legi și regulamentele specifice privind exercitarea profesiei de psiholog sau nu respectă Codul deontologic răspund disciplinar în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
litigiile și abaterile deontologice, disciplinare și profesionale ale psihologilor, în conformitate cu Codul de procedură disciplinară. Art. 54. - (1) Psihologii cu drept de liberă practică care încalcă prevederile prezentei legi și regulamentele specifice privind exercitarea profesiei de psiholog sau nu respectă Codul deontologic răspund disciplinar în funcție de gravitatea abaterii, putând fi sancționați cu: a) mustrare; b) avertisment; c) suspendarea temporară, pe un interval de 6-12 luni, a avizului de exercitare a profesiei; d) retragerea definitivă a atestatului. (2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) se
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a doctorilor preferă să părăsească serviciul din închisori din pricina veniturilor reduse (absenței oricăror surse suplimentare atenții, bani, ciubucuri provenite de la pacienți, ca în cazul doctorilor din instituțiile civile), condițiilor primitive de lucru, ordinelor cărora trebuie să se supună încălcînd regulile deontologice (sînt nevoiți să accepte încătușarea deținuților de patul de spital fapt considerat tortură de organismele internaționale), pacienților abrutizați și aduși în situația de a nu putea urma tratamentele prescrise, din cauza condițiilor de detenție, de hrană sau a absenței medicamentelor etc.
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bază principii cu ajutorul cărora se definesc funcțiile pe care le îndeplinește procesul. Definirea principiilor permite stabilirea grupului de principii care determină o funcție de audit. Clarificarea funcțiilor și a principiilor creează premizele necesare pentru stabilirea codurilor, standardelor de comportament și obligațiilor deontologice. Etape desfășurării auditului presupun abordarea de tip planifică, implementează, controlează și îmbunătățește. Succesiunea logică a etapelor de audit impun ca activitățile să fie desfășurate de echipa de audit astfel încât să se facă o evaluare corectă și completă a stării de
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
responsabilității personale - răspunde de performanța activității desfășurate în baza sarcinilor primite și a abilităților, experiența și cunoștințele deținute. 53. Principiul responsabilității profesionale - desfășurarea activităților de audit și aplicarea metodologiei are la bază respectarea obligațiilor profesionale impuse de standarde sau codurile deontologice. 54. Principiul responsabilității sociale - nu se tolereze încălcarea drepturilor și violarea relațiilor de colegialitate între membrii echipei. 55. Principiul respectării dreptului la opinie - participanții pot exprima unul sau mai multe puncte de vedere particulare asupra unui anumit subiect, contrare părerii
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
mai nimerit ar fi fost dincoace de. Oamenii se relaționează și pe baza unor contracte și ar avea nevoie de etici contractualiste, și pe respectul ce și-l poartă unii altora ca ființe raționale și ar avea nevoie de etici deontologice, și urmărind sporul global de plăcere obținut și ar avea nevoie de etici utilitariste. Titlul se legitimează însă așa cum e și de la patosul cu care media aduce în spațiul public vrăjitoria, ca și cum ar catapulta țara înapoi cu 1000 de ani
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
consumă în absența acțiunii. În acest caz, bunătatea, dispoziția de a nu răspunde răului cu rău, este aparentă căci defensiva, retragerea în sine a acestui personaj nu are consecințe pozitive pentru nimeni. Orice criteriu i-am aplica, principiul plăcerii, principiul deontologic, principiul consecinționist, faptul retragerii rămâne un fapt negativ. Singura acțiune pe care o găsește nimerită un astfel de personaj e fuga în sinucidere, în final ratată și aceasta. Societatea îl va aduna într-o dubiță ca pe un reziduu și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a eșantionului; validitatea ecologică scăzută; distorsiunea datelor datorită instrumentelor de măsurare, aplicărilor repetate, pierderii de subiecți și regresiei statistice etc.). Pe lîngă toate acestea, experimentul poate conduce la depersonalizarea subiecților și de aceea metoda trebuie asociată cu principii etice și deontologice riguroase (trebuie întotdeauna să se ceară acordul subiecților pentru a fi incluși în cercetare, aceștia se pot retrage în orice moment al desfășurării experimentului, atitudinea experimentatorului trebuie s. fie cît mai firească și umană etc.). În cercetarea educațională, experimentul este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
absența unor veritabile comparații interpersonale ale preferințelor? 4.1.3.2. Hirsanyi și spectatorul imparțial Noua economie a bunăstării definește o justiție pe stadii (trebuind determinată justiția stadiului final) și aparține deci ansamblului teoriilor teleologice ale justiției sociale. Teoriile zise deontologice pun accentul pe procedura permițînd atingerea acestui stadiu. Ce este o procedură justă? Distincția dintre diferitele abordări deontologice ale justiției se face în jurul purității și perfecțiunii procedurii puse în operă. Barry și Rawls disting între justiția procedurală pură și procedura
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
bunăstării definește o justiție pe stadii (trebuind determinată justiția stadiului final) și aparține deci ansamblului teoriilor teleologice ale justiției sociale. Teoriile zise deontologice pun accentul pe procedura permițînd atingerea acestui stadiu. Ce este o procedură justă? Distincția dintre diferitele abordări deontologice ale justiției se face în jurul purității și perfecțiunii procedurii puse în operă. Barry și Rawls disting între justiția procedurală pură și procedura de justiție perfectă. Aceasta din urmă prezintă următoarele două caracteristici: mai întîi, există un criteriu independent pentru împărțirea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ar fi conținutul, dacă procedura a fost corect aplicată (Rawls). Procedura pură nu asigură dreptatea rezultatului, decît prin punerea în operă a pro-cedurii, căci nici un criteriu independent nu permite evaluarea justiției rezultatului. Teoria lui Harsanyi se înscrie într-o perspectivă deontologică, dar conservă totuși o dimensiune utilitaristă. Referindu-se la criteriul celei mai mari fericiri pentru cel mai mare număr de oameni posibil ca normă etică de referință, el utilizează avansurile tehnice din lucrările lui von Neuman și Morgenstern și propune
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
structurarea clară a lucrării, În care aspecte teoretice se Îmbină echilibrat cu cele practice, Într-un număr de șapte capitole, precedate de introducere, urmate de concluzii. În Capitolul 1, autorul argumentează legătura de cauzalitate dintre necesitatea de etic, moral și deontologic În afaceri, și, implicit, În profesia contabilă, pe de o parte, și asigurarea transparenței În raportarea financiară, pe de altă parte. În conținutul Capitolului 2, printr-o vastă documentare În literatura de specialitate și studierea Standardelor Internaționale de Audit, sunt
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
morale. Pornind de la natura sentimentelor pe care omul le are față de moralitatea faptelor sale, se poate vorbi despre o morală a binelui, concretizată În onoare, demnitate, solidaritate, sau despre o morală a datoriei, transpusă sub forma obligației morale, de ordin deontologic - ca doctrină a normelor de conduită profesională (Trusted, 1987, pp. 17-25ă. Pentru respectarea moralei, conduita indivizilor unei societăți este pusă sub protecția forțelor divinității, cu implicații directe ale religiei asupra sacralizării și Întăririi conceptelor de ordin moral (Kropotkin, 1922, p.
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
plan pe Jeremy Bentham și John Stuart Mill, adepți ai teoriei utilitariste, prin care o acțiune se justifică prin binele și nu prin răul pe care ar putea să Îl producă. Din același registru, Immanuel Kant susține conceptul de etică deontologică, a ceea ce trebuie făcut, și cultul datoriei, prin care promovează În exces sintagma trebuie În detrimentul lui este. Perioada contemporană, prin lucrările cu caracter critic ale lui Marx, dar și prin orientările tradiționalist-religioase propuse de literații Virginia Woolf și James Joyce
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și statulă. Pe baza celor menționate se poate aprecia importanța profesiei contabile românești, prin mandatul pe care-l primește, În contextul trecerii de la o economie centralizată la una bazată pe principiile economiei capitaliste, al concurenței, În care valorile etice și deontologice vin În sprijinul tuturor participanților la tranzacțiile economico-financiare. Deși În perioada comunistă nu se mai putea vorbi despre o instituționalizare a profesiei contabile liberale românești, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați fiind desființat prin Decretul nr. 40/1951, rolul contabilului
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
reglementată prin OUG nr. 75/1999, republicată În MO nr. 598/22.08.2003. În baza aceleiași ordonanțe se asimilează de CAFR Codul privind conduita etică și profesională În domeniul auditului financiar, menit să asigure o Înaltă ținută etică și deontologică profesioniștilor din domeniu (Florea et al., 2008ă. Totodată, alături de Standardele Internaționale de Audit (ISAĂ emise de IFAC și asimilate În totalitate de CAFR, baza legislativă privind profesia de audit este Întregită și de prevederile Directivei a VIII-a a CCE
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
deosebit de important În dezvoltarea și modernizarea profesiei contabile l-a avut adoptarea codurilor de conduită profesională, care urmăreau reducerea cazurilor de incompatibilitate, sub rezerva pierderii dreptului de practică sau excluderii din profesie În cazul nerespectării sau abaterilor grave de la normele deontologice. La nivelul României, deși profesia contabilă modernă este Încă la Început de drum, În raport cu practica țărilor dezvoltate, prin integrarea În Uniunea Europeană s-a produs implicit și o aderare la valorile europene. Mai mult decât atât, În contextul globalizării și al
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
serie de scandaluri financiare care au determinat fie sancționarea, fie desființarea firmelor, cu impact semnificativ asupra profesiei de audit. Pentru a preîntâmpina În viitor implicarea profesiei În eventuale scandaluri financiare, s-a adoptat un cod de etică ce reglementează comportamentul deontologic al auditorului, precum și relațiile care Îl pot conduce către o serie de conflicte de interese. Astfel, se asigură că independența, obiectivitatea și competența profesională a auditorului sunt puse În slujba beneficiarilor de drept ai informației financiar-contabile. Exprimarea unei opinii de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
companii, indivizi, grupuri, instituții necomerciale, comunitate locală etc.) implicate Descrieți raporturile dintre ele (contractuale sau nu, angajat - angajator, companie - client, companie - consumator etc.) și identificați sursele generatoare de conflict Diagnosticul etic: definiți conflictele morale din cele trei perspective etice - etică deontologică (conflicte de datorii), utilitarism (conflicte de interese) și etica valorilor (conflicte de valori) Decizie: evitarea sau minimizarea conflictelor 1. Ești responsabil financiar al unei fabrici. La un moment dat afli că reprezentanți ai companiei îi mituiesc pe unii distribuitori pentru
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Epure Marcel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_913]
-
supervizor. E. Încerci să o determini să îl anunțe pe supervizor și să pună la loc banii furați. Fișa de lucru nr. 2 Planul de acțiune -Instrumente etice utile în procesul de luare a deciziilor Planul de acțiune al eticii deontologice 1. Care indivizi sau grupuri de indivizi vor fi implicați sau afectați de diferitele căi de a rezolva dilema etică respectivă? 2. Ce drepturi sunt afectate în situația respectivă? 3. Ce datorii trebuie să îndeplinească managerul în situația dată? 4
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Epure Marcel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_913]
-
mesaje și imagini, piața de informații selectate pedagogic ș.a.); noi alternative tehnologice de procesare, stocaj și esențializare a informațiilor/cunoștințelor destinate inovării ; schimbări de ip inovativ în structura și limbajul programelor de studiu, construcția unui nou ethos, a unui cod deontologic specific utilizatorilor (vezi dreptul de autor, licența de utilizare, mecanismele de personalizare, accesul la alte culturi și limbi, îmbogățirea hărții diversității opțiunilor, a multiculturalității, cu consecințe asupra proiectării strategiilor de procesare a cunoașterii în diferitele ei ipostaze). e) La nivelul
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a cărui implementare se realizează în aceeași manieră ca și a celorlalte elemente corporative. Codul etic se adoptă pe baza normelor de conduită corporativă, trebuie să fie acceptat în unanimitate de Consiliul de administrație al companiei și să cuprindă reguli deontologice și etice, atât pentru membrii consiliului și executivului, cât și pentru acționarii și angajații societății. 1.6. Modele de guvernanță corporativă În practica internațională există mai multe modele de guvernanță corporativă<footnote Ibid., pp. 9-10. footnote>, dar cele mai reprezentative
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]