6,089 matches
-
le solicitați. Pe ecranul meu scrie că acestea sunt elementele de securitate de la contul dumneavoastră. Fierbând în interior pentru că nu mi se dăduseră aceste informații mai devreme în timpul conversației, am respirat adânc și m-am uitat la ceas. Mai aveam destul timp până să trebuiască să mă întorc la lucru. —Milton. Judith Milton. Nu - pardon, ăsta e numele ei de fată, nu? Îl voiați pe al mamei sale. Așteptați - of, pentru numele lui Dumnezeu, numele ei de fată era... era... De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Bine: mănâncă doar un pic. Și nu mâncare din aia de care vrei de fapt - doar un pic de mâncare din aia care nu te umple și nu te satisface și nu-ți dă sentimentu’ de care-ai nevoie. Da’ destul cât să-ți bolborosească în continuare bine-mersi nenorocita de dependență.“ Pricepi? Mda, nu m-am gândit niciodată la asta, Stacey. Ai dreptate. Tata și dacă miroase băutură - ca atunci când am primit de Crăciun bomboanele-alea cu lichior și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
gândesc, când îmi citești toate chestiile-alea din ziar... tatăl lui Billy Connoly îl pipăia și din astea, știi tu. A zis așa la Parkinson. Scârbos. Măcar tata nu mi-a făcut din astea, da’ nici n-a fost aici destul cât să se-ajungă la din astea. Nici n-a încercat cât a fost aici. I-aș fi zis imediat unde să se ducă, poți să știi. I-am zâmbit. — Cu siguranță te iubesc la fel de mult cum te-ar iubi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Stacey Xxxxxxxxx Charlie N -am fost surprins când a venit scrisoarea. De fapt, cred c-o așteptam de ceva vreme, dar nu mi-am dat seama că le va fi atât de greu să mă găsească - bănuiesc că se bârfea destul prin birouri cât să se știe că nu mai locuiam acasă, dar nu le dădusem nici un fel de nouă adresă, deci probabil că fusese un pic ciudat. Nereușind să mă găsească la telefon- sunasem cam o săptămână în fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
pare puțin mai slabă. Ba chiar abia așteaptă să se întoarcă la serviciu, ca să le poată arăta și celorlalți. Bineînțeles, mie nu-mi pasă cum arată, atâta vreme cât sănătatea nu-i e amenințată de ceva grav: cred că probabil a slăbit destul - ar trebui să nu-și mai facă griji acum și să mănânce cât poate ea cu situația noului ei stomac și să se concentreze pe refacerea forțelor. Îmi doresc să nu fi fost atât de dispuși să-i dea liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cât dorm ei pe canapea sau undeva. Abia aștept să vină. Au mai rămas doar două săptămâni acum până vine-n vizită cu tipu’ ei ăla nou. Pun pariu că-i superbă - și chiar e! N-aș fi avut niciodată destul curaj să fac ce-am făcut fără Crystal - și n-o să uit asta vreodată. E îngeru’ meu adevărat, io așa o văd oricum. O s-o fac să se simtă minunat la Londra cât stă aici. Nuș’ ce părere o să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
deosebit noaptea trecută? - Mi s-a părut că au lătrat mult câinii, dar ce? S-a întâmplat ceva? - Nici nu știu ce să zic și ce să cred... Uite, ce am pățit eu. Înainte de a mă culca, m-am uitat dacă era destul ulei în candelă și, văzând că ajunge până dimineață, m-am culcat. Noaptea, am auzit gălăgie prin ogradă și câinii lătrând. Imaginează-ți că intră cineva în casă. Eu stăteam nemișcată în pat, de frică nu puteam să zic nimic
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
lume, era la începutul Sfintei Liturghii. Eu nu pricepeam nimic, vecina îmi șoptea. Primul lucru care mă impresionă mult fu cântările din strană, la auzul lor sufletul meu parcă prindea aripi și căuta să zboare, nu era loc în el destul pentru a putea intra tot frumosul și plăcutul pe care îl trăiam. Uitasem de timp. În fiecare slovă, pe care o puteam înțelege, descopeream o lume nouă. La sfârșitul slujbei, după ce luasem anafura și aghiazma, ieșirăm afară. Ardeam de nerăbdare
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
când mă văzuse, era singură acasă așa că vizita mea fu binevenită. Am ajutat-o repede să pregătească hrana pentru pui, rațe și gâște, să dea buruiană și apă la porc, la iepuri și ne-a rămas timp și pentru noi, destul. Însetasem și ne-am dus la fântână să adecem apă rece și proaspătă. Când am ajuns acasă, Maria îmi zice: - Mergi cu mine undeva? - Merg, zic eu, dar unde? - La vecina noastră, baba Ioana, să-i ducem o cană cu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
își potrivi un locușor unde să ascundă banii. Buzunarele pufoaicei erau rupte pe dinăuntru, nu putea să-i țină în ele, așa că îi ascunse în buzunarul din față al pantalonilor, iar când băga mâna în buzunarul spart al pufoaicei, era destul să caute mai la adânc și dădea de ei. Ajuns la târg, moș Parfene, începu să caute cu privirea la pufoaice dar, din curiozitate, și dispunând de timp, mai căuta și la alte lucruri. La una din mese, vede doi
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ori jucam tabinet cu domnul Popa. A fost un bărbat în adevărata putere a cuvîntului! Și soții Panaitescu aveau drăgălășenia lor, iar năzbâtiile lui Doru mă făceau să uit că sânt o femeie bătrână. Dar în sfârșit, m-am lamentat destul. Îl învălui într-o privire caldă: "Nu-ți fă griji, draga mea, habar n-are de planul tău. Dacă ar fi simțit ceva, fii sigură că nu-ți accepta invitația". Își coborî pleoapele. Genele aruncau o umbră albăstrie peste chipul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
înfășurat în voaluri, părea de fum. În magazine, în troleibuz, într-o sală de așteptare oamenii îi vorbeau în șoaptă. Un act reflex de care nu-și dădeau seama. " Mă întreb ce ai tu adevărat, Doina, în afară de whisky și morfină." " Destul și atât. În fond, ce te supără?" " Totul e construit, artificial, fals. Voaluri, cearcăne, plete de stafie. Un mister calp, gratuit..." N-aș fi zis că-ți displace..." "Ai dreptate... Poate că ăsta e șarmul tău. Ești atât de artificială
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
scosese din poșetă o fiolă de morfină ridicînd-o în zare. Avea o mână descărnată, cu degete lungi și unghii vopsite în verde. " Nu încerci o chestie din asta?" " Nu." "De ce?" "N-am impresia că m-ar face mai fericit. E destul să mă uit la tine." Cît poți fi de burghez. "Statutul politic mă lasă rece atât timp cât mă simt bine." Și după aceea, într-o seară... Ah, serile de octombrie ude, fără lumină, când nu aștepți nimic, nici măcar un telefon, când
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dând jos un maldăr de farfurii. Dascălu țâșni de pe scaun urlând. ― A! Descărcă arma în direcția cotoiului fără să-l nimerească. Gloanțele se isprăviseră și cârnul scoase din buzunar alt încărcător. ― Gata! interveni Scarlat, luîndu-i de umeri. Ne-am distrat destul. Șerbănică Miga se prăbuși moale pe lângă perete. Plângea cu fața ascunsă în palme. Șoferul îi întinse un pahar cu apă. Melania Lupu se aplecă. Șopti sub masă: ― Mirciulică? Hai dragul meu, domnul acela nervos a plecat. Știi că nu te
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
soarta ta. Soarta oamenilor tari. Să aibă grijă de ceilalți, de neputincioși. Ai fost totdeauna foarte puternică... Melania Lupu își înghiți surâsul. " Ce ciudat e Ioniță! Face declarații atât de îndrăznețe! Între patru ochi, fii convinsă, n-a avut vreodată destul curaj să se exprime, iar acum... Hotărât, trăiește o noapte cap-ti-van-tă, draga mea! Florence mă enervează cu masajul ei... De fapt, niciodată nu ți-a plăcut să te atingă cineva. Nu-i igienic. Chiar și nopțile cu colonelul erau penibile
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Citea în stele și ghicea în palmă... N-avea treabă cu insectele. ― Fluturele nu-i insectă! ― Elicopter sau ce vrei tu! Ai face mai bine să mă ajuți. Dascălu azvârli cartea și-și încrucișă brațele la piept. ― Eu am muncit destul. Asta-i partea ta, ești inginer! Ar fi fost cazul să citești de mult cum stă chestia. Raul Ionescu râse. ― O cameră secretă trebuie să fie secretă pentru toată lumea, inclusiv inginerii. Dar dacă ai obosit... Ridică din umeri continuîndu-și lucrul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
spuse Cristescu clătinând capul. O aveți! Bătrâna desfăcu hârtia încet. Rămase cu filmul în palmă și-l privi nedumerită. ― Ce trebuie să fac? Nu știu să umblu cu el... ― Țineți-l în dreptul luminii, zâmbi maiorul amuzat, și derulați-l încet... Destul! Imaginea nu vă spune nimic? Este filmul pe care i I-ați dat lui Raul Ionescu și, mă rog, pentru confecționarea cheii de la grilaj. Când v-ați întors acasă -evident, după ce ați fotografiat sălile muzeului, câteva tablouri și chiar pe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
io o leacă te-oi bate. 25 Frunză verde de colie, Toată ziua săp în vie Și sara vin la urgie. Ea îmi pune-n blid să cin, La inima mea-i venin. Pusei brânca la obrazu Cina-i cu destul necazu Și apo-mi luai șuba Cu gând să mă duc la alta. Și mersei pân-la pîrlazu, Gândii cu destul necazu: Haida ce-o vrea Precesta, Batîr să-mi pierd viața. Și mă dusei pe cărare, Mă-ntîlnii cu mîndra-n cale
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
urgie. Ea îmi pune-n blid să cin, La inima mea-i venin. Pusei brânca la obrazu Cina-i cu destul necazu Și apo-mi luai șuba Cu gând să mă duc la alta. Și mersei pân-la pîrlazu, Gândii cu destul necazu: Haida ce-o vrea Precesta, Batîr să-mi pierd viața. Și mă dusei pe cărare, Mă-ntîlnii cu mîndra-n cale, Ducîndu-se la fântână Cu două cantule-n mână. Și, zo, ea d-așa zicea: - Du-te, bade, du-te dragă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
eu nu m-oi pute Că mă duc din țara mea, Și de mine că-i mai rău Că mă duc din satul meu; Eu mă duc, mândra rămâne Și tot plânge după mine, Da n-are după ce plânge, Că destul oi plânge eu Dac-oi vede că mi-i rău. Mândro, mândro, draga mea, Dacă tu te-i mărita După mine n-aștepta. Numa fă-mi tu mie o cărticea Și-o trimite la mine Ș-aculo așa scrie: Rămîni bade
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mândro, draga mea, Dacă tu te-i mărita După mine n-aștepta. Numa fă-mi tu mie o cărticea Și-o trimite la mine Ș-aculo așa scrie: Rămîni bade sănătos, Că ieu bade mă mărit După tine nu aștept, Că destul am așteptat Iac-on an și jumătate; Și eu bade - aș aștepta Numa mă tem de asta: Că tu pe-aculo-i peri Și eu bade-oi bătrâni Și junii că m-or urî. Numa fii tu bade sănătos, Că și tu dacă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-ai venit, Făt Frumos! - zise împăratul; am auzit de tine, da de văzut nu te-am văzut. - Bine te-am găsit împărate, deși mă tem că nu te-oi lăsa cu bine, pentru că am venit să ne luptăm greu, că destul ai viclenit asupra tatălui meu. - Ba n-am viclenit asupra tatălui tău, ci totdeuna m-am luptat în luptă dreaptă. Dar cu tine nu m-oi bate. Ci mai bine-oi spune lăutarilor să zică și cuparilor să împle cupele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pădurilor - răspunse ea suspinând - mă vei iubi tu acuma, când știi a cui sunt? Ea încunjură cu amândouă brațele ei goale grumazul lui, și se uită lung la el, în ochii lui. - Ce-mi pasă a cui ești - zise el - destul că te iubesc. - Dacă mă iubești, să fugim atuncea - zise ea lipindu-se mai tare de pieptul lui - dacă te-ar găsi mama, ea te-ar omorî, și Dac - ai muri tu, eu aș nebuni, ori aș muri și eu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tot m-au săgetat. Nu mai sunt în stare Ca să te privesc, Că de-a ta strigare Văz că-nnebunesc. Și tu cuculeț, Păsăruică sură, Dulce cântăreț Care inimi fură, Ajungă-ți cântarea, Că m-ai fermecat; Caută-ți mâncarea, Destul ai cântat, Și mai dă răgaz Ș-altor păsărele Tot spre mângâiere Să cânte și ele. 8 Toată ziua eu te văz, Noaptea prin somn te visez, Întind mâna să te - apuc Mi se pare un năluc. 391 {EminescuOpVI 392
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu ma uita. 13 Tu ceea ce-mi turburi mintea Și odihna mi-o gonești, Spune-mi cu încredințare De mă vrei, de mă iubești. Simțesc foc ce arde-n mine, Am prepus că mă iubești, Dar nu mi-i destul atâta Mă tem că mă viclenești. Am păzit în mine foarte O tăcere ce nu crez, Socotind că și tu poate Acest lucru îl voiești. Însă am sfârșit răbdarea, Focul arde nu glumește; Cu tăcerea mea cea mare Văz bine
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]