5,988 matches
-
Rusia. Numărul lor este exagerat de mare: au fost avansate cifre de pînă la 800.000; de fapt, maximumul se situează în jurul a 250.000. Aceștia au invadat satele și nu s-au arătat a fi deloc oameni de treabă". Disprețul afișat în plan extern de guvernul Goga explică ușurința cu care se manifestă reprezentanții Vestului la anunțarea dictaturii regale: "Cu condiția ca dictatura regelui Carol să ne scutească de cea a căpitanului Codreanu" afirmă reprezentantul Parisului la București. În Franța
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de primă necesitate. Am pierdut totul acolo". Henri Prost, martor al acestor ani de domnie, scrie: "În sfîrșit, cînd l-a ucis pe Codreanu, apoi cînd, imediat după asasinarea lui Călinescu, a executat, prin represalii, numeroși legionari, Carol a provocat disprețul tuturor românilor care erau neîncrezători în privința demnității propriei țări și refuzau să vadă intrînd în România moravurile Turciei lui Abdülhamid". ROMÂNIA LUI ANTONESCU Antonescu se află, prin urmare, în fruntea unui stat proclamat la 16 septembrie drept "stat legionar". Mișcarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
său psihosocial este tot așa de important. Originile sale rusești, climatul dur și sever al războiului civil și al intervenției străine, anii traumatizanți ai unui comunism de război au creat condițiile care au instituit în partidul bolșevic o tradiție de dispreț marțial și de eroism în fața formidabilelor obstacole. Mai tîrziu, agresiunea antisovietică a devenit din ce în ce mai reală și, odată cu venirea lui Hitler la putere, ea a creat în partid un curent în favoarea unei acțiuni voluntariste și energice în care scopurile erau mai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fi cîștigat nicicînd puterea. Dar mijloacele de a ajunge la putere îmi erau indiferente, atîta vreme cît noua societate ce avea să vină nu era instalată; noua societate trebuia să fie cea mai bună din acel moment. Am conștientizat imediat disprețul elitei comuniste față de popor; credeam totuși că acest dispreț decurge din structura unei anumite elite de stînga. În fond, șefii stîngii au disprețuit întotdeauna poporul pretinzînd că luptă pentru el". Toth mai evocă comportamentul scandalos al celor care s-au
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la putere îmi erau indiferente, atîta vreme cît noua societate ce avea să vină nu era instalată; noua societate trebuia să fie cea mai bună din acel moment. Am conștientizat imediat disprețul elitei comuniste față de popor; credeam totuși că acest dispreț decurge din structura unei anumite elite de stînga. În fond, șefii stîngii au disprețuit întotdeauna poporul pretinzînd că luptă pentru el". Toth mai evocă comportamentul scandalos al celor care s-au îmbogățit cu nerușinare. "Am fost șocat de rapiditatea cu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
observă că unii foști aristocrați s-au aliat cu moștenitorii nomenclaturii, cu atît mai mult cu cît aceasta a apărut deseori din mediul burghez. Fenomenul cel mai răspîndit rămîne, totuși, lipsa de amestec între parveniții comunismului și cei care cultivă disprețul față de acești țărani-muncitori, acești oameni neciopliți ai aparatului. A supraviețui impune cultivarea spațiului privat, al întîlnirilor prietenești și familiale. Societatea urbană are gustul recepțiilor și a sărbătorilor private care funcționează ca tot atîtea cluburi și rețele fără avere. Cultul morților
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se angajează într-un conservatorism puțin ambițios. Puterea, stimulînd o epopee națională, va ști să administreze acest conservatorism prudent și să-l transforme într-o ocupație a României de către ea însăși. Avangardele au îndrăznit mult: de la început ele au afișat disprețul. TIMPUL DISPREȚULUI Fenomenul cel mai fascinant și mai derutant de surprins al anilor conservatorismului comunist este cu siguranță disprețul. Există un dispreț al ex-elitelor aristocrate și burgheze care nu mai suferă fizic și deci s-au adaptat la banalitatea zilelor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
într-un conservatorism puțin ambițios. Puterea, stimulînd o epopee națională, va ști să administreze acest conservatorism prudent și să-l transforme într-o ocupație a României de către ea însăși. Avangardele au îndrăznit mult: de la început ele au afișat disprețul. TIMPUL DISPREȚULUI Fenomenul cel mai fascinant și mai derutant de surprins al anilor conservatorismului comunist este cu siguranță disprețul. Există un dispreț al ex-elitelor aristocrate și burgheze care nu mai suferă fizic și deci s-au adaptat la banalitatea zilelor într-un
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și să-l transforme într-o ocupație a României de către ea însăși. Avangardele au îndrăznit mult: de la început ele au afișat disprețul. TIMPUL DISPREȚULUI Fenomenul cel mai fascinant și mai derutant de surprins al anilor conservatorismului comunist este cu siguranță disprețul. Există un dispreț al ex-elitelor aristocrate și burgheze care nu mai suferă fizic și deci s-au adaptat la banalitatea zilelor într-un sistem pe care-l consideră străin, atît față de tradiția românească, cît și față de normalitatea occidentală. Există și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
transforme într-o ocupație a României de către ea însăși. Avangardele au îndrăznit mult: de la început ele au afișat disprețul. TIMPUL DISPREȚULUI Fenomenul cel mai fascinant și mai derutant de surprins al anilor conservatorismului comunist este cu siguranță disprețul. Există un dispreț al ex-elitelor aristocrate și burgheze care nu mai suferă fizic și deci s-au adaptat la banalitatea zilelor într-un sistem pe care-l consideră străin, atît față de tradiția românească, cît și față de normalitatea occidentală. Există și un dispreț față de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un dispreț al ex-elitelor aristocrate și burgheze care nu mai suferă fizic și deci s-au adaptat la banalitatea zilelor într-un sistem pe care-l consideră străin, atît față de tradiția românească, cît și față de normalitatea occidentală. Există și un dispreț față de noii conducători îmbogățiți și siguri pe moștenirea privilegiilor. Există un dispreț al unora și al altora față de un Occident dorit și urît în același timp. Unii întrețin resentimentul de a fi fost abandonați în 1945 și apoi în 1956
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și deci s-au adaptat la banalitatea zilelor într-un sistem pe care-l consideră străin, atît față de tradiția românească, cît și față de normalitatea occidentală. Există și un dispreț față de noii conducători îmbogățiți și siguri pe moștenirea privilegiilor. Există un dispreț al unora și al altora față de un Occident dorit și urît în același timp. Unii întrețin resentimentul de a fi fost abandonați în 1945 și apoi în 1956, alții vor cu orice preț să nu fi învins împreună cu sovieticii și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și urît în același timp. Unii întrețin resentimentul de a fi fost abandonați în 1945 și apoi în 1956, alții vor cu orice preț să nu fi învins împreună cu sovieticii și să se mulțumească cu firmiturile hegemoniei lor. Există și disprețul intelectualilor față de tehnocrați, dar și disprețul tehnicienilor față de intelectualii neproductivi, dintre care mulți vor fi constrînși la exil. Fenomenul cel mai extraordinar al acestor ani de "destindere" constă, fără îndoială, în mediocritatea ambițiilor care se rezumă la a nu pierde
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
întrețin resentimentul de a fi fost abandonați în 1945 și apoi în 1956, alții vor cu orice preț să nu fi învins împreună cu sovieticii și să se mulțumească cu firmiturile hegemoniei lor. Există și disprețul intelectualilor față de tehnocrați, dar și disprețul tehnicienilor față de intelectualii neproductivi, dintre care mulți vor fi constrînși la exil. Fenomenul cel mai extraordinar al acestor ani de "destindere" constă, fără îndoială, în mediocritatea ambițiilor care se rezumă la a nu pierde trecutul în întregime sau la a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
elitele conducătoare au crezut pe deplin că posedă o teorie a cunoașterii care ar permite depășirea tuturor dificultăților. Construcția discursului politic fondat pe această convingere relevă deci o credință și o propagandă. Conducătorii asociază venerația pentru știință cu un profund dispreț pentru bază, cînd este vorba de educație prin constrîngere, în condițiile în care căile rațiunii sînt prea anevoioase. Această adeziune este o constantă a caracterului conducerii politice de la Dej la Ceaușescu și continuă și după căderea acestuia din urmă. Publicînd
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ceilalți, românii, sîntem ocupați de români ceea ce este, după toate, mai dureros și mai eficient decît o ocupație străină. Trăim cu toții sub călcîiul aceleiași cizme (călcîi e destul, nu mai avem nevoie de calificative). Aceeași absență a drepturilor elementare, același dispreț față de om, aceeași minciună nerușinată peste tot. Peste tot sărăcie, haos economic, demagogie, nesiguranță și teroare". Termenul de demagogie asociat celui de nesiguranță definește starea de teroare. Cele două mesaje, unul adresat lui Ceaușescu și altul participanților la conferința de la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
antipatriotice. Frica de mișcare, teama că oamenii vor fi contaminați de realitate sau de mentalități străine, de propaganda "inversă", iată rațiunile pentru care puterea limitează atît cît poate (și poate) plecările. Și totuși, oamenii pleacă". După protocroniști, se pleacă din dispreț față de o țară și de o cultură pe care elitele de altădată o disprețuiau, iar descendenții lor o denigrează. Fundamental, acest curent este populist: el îmbină apărarea tradiției populare cu ordinea Revoluției și ura față de elite. Astfel, protocroniștii acționează în numele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
guvern respinge comportamentele deplasate și atacă erorile fără a atinge fundamentele sistemului. Gorbaciov recompune un model de legitimitate socialistă. Ceaușescu rămîne la un discurs politic înghețat într-un limbaj elaborat în 1948. Această continuitate deranjează în timp ce se vrea cuvîntul de dispreț, fidel spiritului unui Jdanov, de la începutul războiului rece: pentru tînăra generație, această continuitate este lipsită de sens. Bătrînii sînt nostalgici, tineretul este total demobilizat, cei aflați în floarea vîrstei sînt supărați că și-au pierdut speranțele apărute odată cu alianța din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că Occidentul a fost inundat de telegrame emise de agențiile sovietice Tass, ungară MTI și iugoslavă Taniug, și că imaginile care s-au impus publicului occidental timp de cîteva zile proveneau de la informatori sovietici și est-europeni. Vestul a înghițit mesajul: dispreț sau complicitate? Căderea lui Ceaușescu s-a realizat în doi timpi. Primul act se joacă în capitala Banatului, Timișoara, pe 16 și 17 decembrie, al doilea, începînd din 21 decembrie pînă pe 25, în esență, la București. Mișcarea pornește de la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
proiectului lui Gorbaciov. Cum să scoți din experiența și tehnologia occidentală, din finanțările occidentale, maximul compatibil cu starea unei societăți care urăște riscul și respinge amestecul extern, o societate a cărei conducere politică a anilor '90 este profund solidară în dispreț? Cum să legi discursul unei sincerități demagogice interne cu cel al unei sincerități occidentale externe? Exercițiul conduce la decizii prin sancțiuni care nu satisfac nici în plan extern, nici în cel intern. În 1990, opinia dorea pace și persoanele întrebate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revoluționară . . . . . 276 Capitolul 2 Urmașii lui Stalin . . . . 283 Succesele și erorile unei mișcări . . . . . 283 Un proiect integrat prometeic . . . . . 285 în zbuciumul istoriei unei democrații populare . . . 292 Capitolul 3 Frumoșii ani'60 . . . . 301 Un nou avînt sau revoluție instituționalizată? . . . . 301 Timpul disprețului . Totul pentru victorie . . . . . . 308 Munca și patria socialistă . Capitolul 4 De la mediocritate la mizerie . . 322 Pierderea încrederii . . . . . . 322 România amenințată . . . . . . 325 Mizeria . . . . . . . . 331 Națiunea sublimată . . . . . . 335 Manifestările naționalismului . . . . . 339 Națiunea: de la competiție la catharsis . . . . 343 Capitolul 5 Perestroika în stagnare
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la Birmingham sînt cei care au respins termenul de "cultură de masă" care, susțin ei pe bună dreptate, tinde să aibă o tentă elitistă, ridicînd o opoziție binară între cultura "înaltă" și cea "comună", opoziție ce conține o nuanță de dispreț la adresa "masei" și a culturii sale. Conceptul de "cultura de masă" are, de asemenea, și un caracter unitar și omogen, ceea ce determină neutralizarea contradicțiilor culturale și dizolvă grupările și acțiunile de opoziție într-un concept neutru de "masă". Aș mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din urmă, el se predă comandantului fostei Unități Speciale, col. Truman (Richard Crenna), și are o cădere psihică, plîngîndu-se că, în ciuda faptului că în Vietnam s-a purtat ca un erou, nu-și poate lua o slujbă și este ținta disprețului și urii, aruncînd vina asupra întregii societăți pentru condiția sa de renegat. În al doilea film Rambo, din 1985, acesta este transformat într-un super-războinic care salvează prizonierii de război din forțele Statelor Unite, care erau încă reținuți în Vietnam, exprimînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Washington Post, 8 august 1985). Prezentarea filmului Rambo în China a depășit și aici toate recordurile de vizionare și a produs o adevărată "furie Rambo" (de la UPI, 25 septembrie 1985). Cu toate acestea, Rambo a devenit și o țintă a disprețului și, pe lîngă discursurile cu tentă pozitivă, au apărut și cele negative. Rambo a ajuns să însemne la modul negativ o persoană excesiv de virilă, necontrolată și cu un potențial ridicat de violență și pericol. Grupurile feministe utilizau termenul pentru a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dintre membrii de culoare ai echipei. Aceste imagini pregătesc contrastul între reprezentările de americani civilizați și personalizați și arabii sălbatici și depersonalizați. Mai tîrziu, negrul din SEAL este ucis și o lungă înmormîntare subliniază valoarea vieții în Occident, în contrast cu aparentul dispreț pentru viață din Orientul Mijlociu. Scena reușește să transfere rasismul dinspre negri spre arabi, prezentîndu-i pe negri în termeni pozitivi, față de arabii înfățișați ca niște ticăloși. Arabii au devenit așadar "aleșii" Hollywoodului și ai administrațiilor conservatoare în materie de personaje negative
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]