5,717 matches
-
decît fusese locuită, iar acum părea o ruină. Dar, ca să cîștige 96 galbeni, din chiria casei de la oraș, Eminovici trebuia să stea la Ipotești, în condiții proaste și cu necazuri. În Foaia sătească nr. 22 din 3 iunie 1851, Divanul Domnesc a publicat hotărîrea de a se face licitație publică, peste șase luni, pentru vînzarea de veci a moșiei Ipotești, spre îndestu larea Eufrosinei Petrino cu suma de 2500 galbeni. Văzînd că Ipoteștiul este ca și pierdut, Raluca a cerut în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la Botoșani, pînă la 26 octombrie 185353, așa că greu se mai poate crede că nașterea Agialei s-a întîmplat la Ipotești, la 7 mai 1852. Familia Eminovici a intrat în anul 1852 deosebit de îngrijorată, cu gîndul mereu la Diva nul Domnesc. Acesta stabilise, pînă acum, că pentru Orășeni, Epitropia Sf. Spiridan mai avea de dat Ralucăi Eminovici, un rest de 1388 galbeni și 9 lei. Față de această situație, Divanul Domnesc a hotărît: "Fiindcă moșia Ipotești de la ținutul Botoșani, a D. Căminar Georgi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în anul 1852 deosebit de îngrijorată, cu gîndul mereu la Diva nul Domnesc. Acesta stabilise, pînă acum, că pentru Orășeni, Epitropia Sf. Spiridan mai avea de dat Ralucăi Eminovici, un rest de 1388 galbeni și 9 lei. Față de această situație, Divanul Domnesc a hotărît: "Fiindcă moșia Ipotești de la ținutul Botoșani, a D. Căminar Georgi Eminovici, era scoasă în vînzare prin mezat, spre îndestularea D. cc. Efrosina Petrino, creditoarea amanetară în zisa moșie Ipoteștiul, cu soma de 2500 galbini, s-au slobozit arătații 1388
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
casa nouă, care se construia 69. Deci prin 1859 încă mai era de lutuit la ea; înseamnă că ridicarea acelei case s-a făcut cu vădite greutăți materiale. Cu o adresă din 3 iulie 1857, Eminovici a fost chemat la Domnescul Divan, dar a motivat neprezentarea cu o "Mărturie doftoricească", eliberată tot de Dr. Marian Hyneck și autentificată de Tribunal, la 8 iulie 1857, cum că "este bolnav de friguri și nu poate să meargă pe drum depărtat, fără mari pagubă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și EMIL ANTONOVICI, în ziarul botoșănean "Clopotul", 10 ianuarie, 1971, pag. 2. 23. AUGUSTIN Z. N. POP, în Contribuții documentare, pag. 34. 24. N. STOICESCU, Cum măsurau strămoșii, Ed. științifică, București, 1971, pag. 64-65. 25. Arhivele Statului Iași, Fondul Divanul Domnesc, Tr. 917, opis 1057, dosarul 54: "Ionășeștii, Doamna Stolniceasă Maria Mavrodin, cu frații Ponicești, pentru pămînt din numita moșie" (dosarul are 984 file). 26. Muzeul județean Suceava, Fondul de documente, doc. nr. 1082 și doc. 1054. 27. Muzeul județean Botoșani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prispa de brazde, de alături. Acolo dorea el să stea, toată noaptea, îmbrățișat cu iubita, în timp ce peste ei or să cadă lin florile de tei. Cîteva lovituri politice l-au trezit intr-o cruntă realitate. La 3 iunie, prin Decret Domnesc, a fost destituit din funcția de revizor școlar. Văzîndu-se rămas fără pîinea zilnică asigurată, a fost nevoit să primească funcția de redactor-administrator și corector la "Curierul de Iași", cu leafă de 100 de lei lunar. Deci, de la 500 lei, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și XVII) decît fuseseră prezentate în lucrările publicate înainte de 1944 (43). Au fost elaborate, de asemenea, ample studii cu caracter monografic asupra unora din cele mai de seamă instituții de învățămînt din trecut Schola latina de la Cotnari (ȘT. BÂRSĂNESCU), academiile domnești din Iași și București etc. (44). Acestora li se adaugă alte lucrări privind istoria învățămîntului din unele județe (Muscel, Prahova, Teleorman ș.a.). În 1971 a fost realizată, de un colectiv condus de istoricul C. C. GIURESCU, o primă lucrare de sinteză
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ȚÂRCOVNICU, Istoria învățămîntului din Banat pînă la anul 1800, E.D.P., București, 1978; NICOLAE ANDREI și GH. PÂRNUȚĂ, Istoria învățămîntului din Oltenia, Editura "Scrisul Românesc", Craiova, 1977. 44. ȘTEFAN BÂRSĂNESCU, Academia domnească de Iași, 1711-1821, E.D.P., București, 1962; ARIADNA CAMARIANO-CIORAN, Academiile domnești din Iași și București, Editura Academiei R.S.R., București, 1971; ELENA GRIGORIU, Istoricul Academiei Domnești de la Sf. Sava (Contribuții documentare), E.D.P., București, 1978. 45. C. C. GIURESCU et al., Istoria învățămîntului din România, E.D.P., București, 1971. 46. În 1993 a apărut al
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
locuitorii din jur, al căror spirit de pietate se cunoaște, dar și români de oriunde, unii ca slujitori ai sfântului locaș, alții ca închinători de ocazie, atrași de frumusețea locurilor și mai cu seamă de vestigiile cuprinse în venerabila necropolă domnească. De la marile morminte ne vin îndemnuri de tărie morală și de credință. Putna a fost, de la început, un asemenea izvor de învigorare, istoria ei confundându-se în bună măsură cu stăruințele depuse de acest neam pentru a-și păstra ființa
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
religioasă are o pondere mult mai mică decât s-a crezut, ca și cărțile populare, și că, în schimb, „caracterul masiv laic al culturii noastre vechi” a fost ignorat (autorul ține să demonstreze, de pildă, rolul mare al „literaturii curților domnești”). Istoria... - care nu a mai continuat - cuprinde un bogat material iconografic, înțeles călinescian, ca parte integrantă a textului. Micromonografiile Titu Maiorescu (1972), Dobrogeanu-Gherea (1972) și Nicolae Filimon (1977) sunt lucrări de inițiere, scrise clar, accesibil, uneori într-o apăsată notă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
se arată un Voievod mare și un Jder mititel Era fără liniște; îi plăceau toate zburdălniciile. Învățase cu ușurință, de mititel, meșteșugurile vânatului la starostele Căliman; iar acuma era nedespărțit de fratele său cel mare Simion, între caii de la herghelia domnească. Îndrăznea să încalece hărmăsarii cei mai nărăvași [...] - Acesta e mezinul comisului nostru Manole? a zâmbit Vodă. - Da. Alexăndrel-Vodă îl cunoaște de anul trecut, de la isprăvile lui de vânătoare. - Am aflat. Te chiamă Ionuț, te-am mai văzut. - Ionuț Păr Negru
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
eu, părinte, nu pot, nu vreau și nu pot! Pentru a fi bun de-o ispravă atât de întunecată, trebuie să fi clădit mai puține altare decât Manole și trebuie să fi fost cel puțin un an călău la curtea domnească. Inima mea speriată nu e pentru asemenea fapte. Biserica mi se cere, jertfa mi se cere. O, părinte, cât de greu. Nicăieri gândul nu încetează să se frământe [...] Nu, din chinul acesta nu voi scăpa nici mâne, nici poimâne, și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
împărat care avea un copac "înalt cu vârful până la cer". Împăratul făgăduiește celui care va avea curajul să urce în copac ca să-i aducă poame, împărăția. Eroul urcă în copac, până când zărește numai trei crăci: spre răsărit - încărcată cu mere domnești, spre amiază - cu prăsade și, la apus - cu alune. Soarele îl vede din cer cum ia prăsade, și-i propune să-i țină locul doar de trei zile, fiindcă el este logodit și vrea să facă nuntă. Flăcăul cere drept
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nuanțate, cu lumini și umbre, umanizate, ale lui Constantin și Antioh Cantemir, Petru cel Mare ș.a. Nu lipsesc tablourile mai vaste, pline de dinamism și culoare, de o puternică sugestivitate plastică, pictate pe viu la desfășurarea unor nunți și alaiuri domnești sau a luptelor de la Stănilești. Fluiditatea povestirii, imaginile sunt obținute prin folosirea cu măiestrie a limbii vorbite, ale cărei virtuți expresive se concentrează într-un stil simplu, direct, plin de forță. Farmecul exprimării, modalitatea narativă, conținutul istorico-etic dar și general
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
anii 1685-1693. Și fratele meu mai mare, Antioh, a fost domn al Moldovei între anii 1695-1700 și 17051707. Când tatăl meu a ajund domn al Moldovei, aveam 10 ani. Pot să spun că am petrecut o copilărie fericită la curtea domnească de la Iași. Tatăl meu era lipsit de cultură, dar ne-a asigurat mie și fratelui meu o educație aleasă. Am învățat limbile latină, greacă, slavonă, turcă, arabă, am studiat istoria, literatura și muzica turcească, gramatica și literatura greacă. REPORTER: Ce
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Vasluiul apărea înscris în acel document, dat la Suceava la 31 martie 1423, alături de numele unui reprezentant al nobilimii locale. Este vorba de „pan Serbea ot Vasluia”, adică „domnul” sau „panul” Serbea din Vaslui care întărește, ca martor în divanul domnesc, dania voievodului Alexandru cel Bun către nobilii feudali, frații Oana Popșa și Moise Popșa, acesta din urmă supranumit „Filozofu”, pentru credință și dreaptă slujire. Un al doilea document de atestare a vechimii Vasluiului este scrisoarea voievodului Iliaș (fiul lui Alexandru
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
spus, pe drept cuvânt, că atunci a fost epoca de aur și de glorie a orașului, că atunci a căpătat o aură legendară în istoria națională prin Lupta de la Vaslui (Podu Înalt 1475). În această perioadă s-au întărit Curțile Domnești ridicate anterior, s-au acordat privilegii târgoveților și țăranilor, s-au încheiat tratate comerciale, s-au emis numeroase zapise și urice de către Cancelaria domnească. Orașul Vaslui a avut o evoluție sinuoasă, în funcție de condițiile istorice: dacă în secolele XV-XVII asistăm la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
istoria națională prin Lupta de la Vaslui (Podu Înalt 1475). În această perioadă s-au întărit Curțile Domnești ridicate anterior, s-au acordat privilegii târgoveților și țăranilor, s-au încheiat tratate comerciale, s-au emis numeroase zapise și urice de către Cancelaria domnească. Orașul Vaslui a avut o evoluție sinuoasă, în funcție de condițiile istorice: dacă în secolele XV-XVII asistăm la o perioadă de înflorire, în secolele următoare, XVIII-XIX, se înregistrează o perioadă de stagnare, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
la o perioadă de înflorire, în secolele următoare, XVIII-XIX, se înregistrează o perioadă de stagnare, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, să apară o altă perioadă de renaștere și dezvoltare. Încet, încet viața târgului medieval, târg domnesc cu mare ocol înconjurat de sate, cu o populație de la 1200 până la 2000 de suflete, s-a scurs domol, necunoscută multe secole și netulburată decât de desele năpaste care se abăteau asupra lui: năvălirile tătare (1442, 1711, 1758), incendiile devastatoare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
se abăteau asupra lui: năvălirile tătare (1442, 1711, 1758), incendiile devastatoare și mai ales cutremurile (1471, 1692, 1738, 1802, 1837), la care se adăugau epidemiile de ciumă și holeră. Călătorul care, la începutul secolului al XIX-lea, urca pe drumul domnesc ce șerpuia pe partea de răsărit a râului Bârlad, lăsând în urmă vechiul târg al Bârladului și hanul Docolina, loc de popas și veche stație de poștă, intra într-o zonă mlăștinoasă cu multe poduri, mărginită de codri bătrâni. Locul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
se înălța turnul pojărniciei de unde se supravegheau 13 incendiile, destul de frecvente în acea vreme. Chiar la început de secol al XIX-lea, în anul 1803, târgul fusese devastat de un mare pârjol, iar urmele se mai vedeau încă. Din drumul domnesc, pe valea Bârladului, se despărțea la dreapta ulița care dădea în oraș, numită Ulița Mare. Aceasta străbătea târgul de la sud la nord, trecând un mic pripor. Imediat în dreapta erau amplasate curțile domnești, ridicate în timpul lui Alexandru cel Bun și întărite
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
iar urmele se mai vedeau încă. Din drumul domnesc, pe valea Bârladului, se despărțea la dreapta ulița care dădea în oraș, numită Ulița Mare. Aceasta străbătea târgul de la sud la nord, trecând un mic pripor. Imediat în dreapta erau amplasate curțile domnești, ridicate în timpul lui Alexandru cel Bun și întărite de Ștefan cel Mare, acum numai ruine. Din ele târgoveții scoteau piatra și cărămida pentru construirea noilor case. Tot pe Ulița Mare, mai la deal, se ridica Biserica lui Ștefan cel Mare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Moruzi, o postăvărie cu 40 de lucrători; avea 18 dughene și 2 crâșme. Mai târziu, și alți boieri vasluieni deschid crâșme și dughene: D. Arapu, C. Castroianu, D. Solomon, C. Adam, Neculai Chiriac Hagioglu. Unii boieri, descendenți din mari dregători domnești, aveau conace cu slugi scutite de bir: căminarul I. Carp, banul Grigore Hrisoverghi, spătarul V. Miclescu, căminarul N. Constandachi, spătarul G. Cuza, comisul T. Buhuși și Sfata Burgheloaia. Evreii, veniți din Galația, au deschis, la rândul lor, pe Ulița Mare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
s-a practicat o “medicină empirică” (sau băbească) de către diverși vindecători, tămăduitori sau vraci, continuată în unele zone chiar până în zilele noastre. Începând cu 17 secolul al XV-lea, a apărut medicina științifică sau doftoricească, practicată în special la curțile domnești, sau la reședințele marilor boieri. Documentele vechi atestă faptul că la curțile domnitorilor și-au arătat știința mai mulți medici, cei mai mulți străini veniți din Italia, Germania, Austria și Belgia. Chiar dacă erau în număr foarte mic, pregătirea lor era deosebită, desigur
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
medic, în octombrie 1503, mâinile și picioarele-i erau înțepenite”.(6) Este sigur că istoricul Iorga se referea la organizarea taberelor de pregătire a ostașilor moldoveni de la Vaslui, înaintea luptei de la Podul -Înalt din 1475. În suita domnitorului, la Curtea Domnească de la Vaslui, se afla întotdeauna un doctor străin pentru prevenirea unor molime și tratarea rănilor căpătate în războaie. Un alt medic venețian, Ieronim de Cesena, vine în Moldova odată cu un medic german din Nürenberg, Ioan Klingensporn, un medic evreu de la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]