6,873 matches
-
a cerealelor, iar Mihail a încercat să depoziteze cerealele la Marea Neagră. Dar prețul pâinii a crescut. În urma unei revolte militare din 1078, Mihail al VII-lea a abdicat. Tronul a fost ocupat de Nichifor al III-lea Botaniates care a domnit trei ani, timp în care imperiul a fost devastat de războaie civile. În urma unei revolte militare, Nichifor al III-lea a fost înlăturat, tronul fiind pcupat de Alexios I Comnenul, restaurând dinastia Comnenilor. A avut o domnie lungă din 1081
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
emitea pretenții la conducerea imperiului, fiind porfyrogenetă. Ioan al II-lea s-a confruntat cu două comploturi realizate de mama sa și de fiica sa, Anna. Tronul a fost în cele din urmă ocupat de Manuel I Comnenul, care a domnit până în 1180, căsătorindu-se cu nepoata împăratului Conrad al III-lea al Sfântului Imperiu Roman. S-a căsătorit apoi cu Maria de Antiohia, care i-a născut un fiu, numit Alexios al II-lea. Mulți cavaleri latini au venit la
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
îndepărteze de la domnie pe Zoe, trimițând-o pe această la mănăstire. În urma unei revolte populare, împărăteasa a fost readusă la palat. Teodora, sora lui Zoe, a fost adusă de la mănăstire și aseazata pe tron, astfel că cele două surori au domnit pentru o anumită perioada. Însă divergența dintre cele două surori o determină pe Zoe să se căsătorească pentru a treia oară, astfel că pe tron ajunge Constantin IX Monomahul. Și el, ca și toți ceilalți împărați, era un reprezentat al
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în capitala bizantină, împăratul Alexios III reușind să fugă din oraș, luând cu el și cea mai mare parte a averilor imperiale. După fuga lui Alexios III, Isaac II a fost scos din închisoare și reinstalat pe tronul imperial, alături de domnind ca și co-împărat fiul său, Alexios IV. Alexios IV a avut sprijinul cruciaților pentru a-și duce la capăt planul, însă problemele majore au apărut atunci când acesta a fost nevoit să își respecte promisiunile pe care le făcuse cruciaților, mai
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a lui Ioan Asan al II-lea, imperiul fiind readus la statutul de despotat și intrând sub autoritatea împăratului de la Niceea. Rolul cel mai important l-a avut Imperiul de la Niceea. Bazele sunt puse de Teodor I Lascaris care a domnit până în 1222. Și-a legat numele de înființarea patriarhiei ecumenice în exil. În 1208 a fost încoronat de Patriarhul Constantinopolului pentru a aduce un plus de imagine. A reușit să oprească înaintarea latinilor din Constantinopol în Asia Mică. A încheiat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Grație acestui mecanism prin care se putea asigura o continuitate a succesiunii, Bizanțul a avut timp de cinci secole (IV-IX) numai patru dinastii. Imperiul putea avea, concomitent, chiar și cinci asociați la domnie: în sec. X, Roman II Lecapenos, care domnea împreună cu Constantin VII Porphyrogenetul, îi proclamă împărați pe trei din fiii săi (iar pe al patrulea, uzurpând autoritatea Bisericii în favorul puterii statului, îl numește patriarh al Constantinopolului). De notat însă că, totdeauna, predomina autoritatea unui împărat principal. Și o
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
cruciadă creștină” împotriva arabilor din sudul Italiei, acțiunea lui fiind susținută de flota bizantină. În deceniile următoare, în Occident se ridică Imperiul Romano-German, mai întâi sub conducerea lui Henric Păsărarul, și apoi sub conducerea lui Otto cel Mare, care a domnit între 937-973. Otto cel Mare și-a legat numele de victoria asura maghiarilor la Lechfeld în 955, după care vine în ajutorul papei Ioan XII, învingându-i pe longobarzii din Italia. Aceste acțiuni ale sale constituiau momente decisive pentru încoronarea
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
modificată pentru a specifica, printre altele, faptul că din acel moment șeful statului va fi numit rege. Ceremonia de încoronare a avut loc pe 10 mai 1881. Ideea de bază a tuturor constituțiilor regale din România era aceea că "regele domnește fără a guverna". Caracterul destul de autocratic al lui Carol I, ca și realitățile românești (practicile politice și sociale ale unei populații balcanice, fără experiență în autoguvernare, compusă în cvasitotalitate din țărani analfabeți, și tarată in materie de instituții și practici
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
său, în 1888 renunță la tronul României în favoarea fratelui său mai tânăr, Ferdinand, care va deveni principe de România, moștenitor al tronului și mai apoi rege al României în ziua de 10 octombrie 1914, la moartea unchiului său, Carol I, domnind până la moartea sa, survenită la 27 iulie 1927. Soția lui Carol, Elisabeta a încercat să-l influențeze pe prinț ca să se căsătorească cu Elena Văcărescu. Conform constituției române, însă, nu avea voie să ia de soție o româncă. Pentru a
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
cel Scurt provine din familia Merovingiană și Carolingiană de lângă "Lüttich" (Liege) Belgia de azi. La moartea tatălui său Pepin cel Scurt în anul 768, Carol cel Mare împarte tronul cu fratele său Carloman, care moare în anul 771. Carol va domni singur asupra francilor care, fiind proaspăt trecuți la creștinism, nu pot renunța la „obiceiurile barbare” neglijând noua lor religie. În Sachsen, azi Germania de nord, saxonii continuă să practice „religia barbară”, în sud longobarzii au conflicte cu Biserica Catolică de la
Carol cel Mare () [Corola-website/Science/296772_a_298101]
-
1927, în urma unui cancer galopant la colon. A fost înmormântat la Mănăstirea Curtea de Argeș. Succesorul său la tron a fost principele Mihai, care a devenit al doilea rege al României Mari, sub numele de Mihai I dar care, din cauza minoratului, va domni sub regență. În virtutea pozițiilor sale în stat, a fost membru de onoare al Academiei Române din 1890, iar între 1914 și 1927 a fost președintele de onoare al aceleiași instituții. "Ferdinand Victor Albert Mainrad, prinț de Hohenzollern-Sigmaringen", s-a născut la
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
Slovenia. Carintia este cea mai sudică regiune a Austriei. Acest lucru este oglindit de vegetația care crește aici. Dacă în extremitatea nordică a Carintiei se înalță piscuri acoperite de gheață, cum ar fi "Grossglockner" (3.798 m), în sud, unde domnește o climă destul de blândă, având în vedere condițiile alpine, prevalează colinele acoperite de o vegetație săracă. Râul Drava (Drau) și afluenții săi au săpat, în munții din Carintia, numeroase văi și au condus la formarea câtorva lacuri devenite atracția turistică
Carintia () [Corola-website/Science/296792_a_298121]
-
prinții și ducii se vor opri în fața pragului ei, se vor închina la castel și la orașul înconjurător." De prin anul 800, monarhii cehi au cucerit aproape întreaga Boemie. Primul monarh boemian atestat documentar este prințul Borivoj Přemyslovec, care a domnit în a doua jumătate a secolului al IX-lea. Soția prințului, Liudmila (care a devenit, după moarte, sfânta patroană a Boemiei ), a fost creștinată de Sfinții Metodiu și Chiril, care au adus creștinismul în regiune, în 863. Borivoj și-a
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
de oraș în 1230. În secolul al XIII-lea, regele Premysl Otakar al II-lea a fost cel mai puternic rege al Sfântului Imperiu Roman de Neam German, el primind supranumele de "Regele de fier și aur". El a mai domnit în alte șapte țări, iar autoritatea sa se întindea din Silezia până la coasta Adriaticii. Dinastia Premyslovec a domnit până în 1306, când s-a stins linia sa masculină. Tronul a fost moștenit de Dinastia Luxemburg, odată cu mariajul dintre Eliska, sora ultimului
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
mai puternic rege al Sfântului Imperiu Roman de Neam German, el primind supranumele de "Regele de fier și aur". El a mai domnit în alte șapte țări, iar autoritatea sa se întindea din Silezia până la coasta Adriaticii. Dinastia Premyslovec a domnit până în 1306, când s-a stins linia sa masculină. Tronul a fost moștenit de Dinastia Luxemburg, odată cu mariajul dintre Eliska, sora ultimului rege Premyslovec, și Jan de Luxemburg. Orașul Praga a înflorit în secolul al XIV-lea, în timpul domniei împăratului
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
fie ales dintre membrii dinastiei Iagello (soția regelui Cazimir al IV-lea era sora răposatului rege Ladislaus Posthumous, astfel fiul ei, Vladislav, fiind înrudit cu dinastia Luxembourg și, prin aceasta, cu dinastia boemiană originară Premyslovec). Regii din dinastia Iagello au domnit în Boemia până în 1526, când ramura masculină a Iagellonilor s-a stins odată cu moartea lui Ludovic II Iagello, fiul lui Vladislav II Iagellonul. Următorul rege al Boemiei a devenit Ferdinand Habsburg, soțul Anei Iagello, sora lui Ludovic II Iagello. Urcarea
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
nordice ale Indiei (Malwa, Bihar și Rajastahn). Se știu puține despre activitatea socială și religioasă ale conducătorilor greci, însă e posibil ca unii din ei să fi renunțat la religiile proprii în favoarea budismului. Un exemplu concret este regele Menandru care domnea peste Punjab și care a rămas imortalizat în faimosul text din limba pali, "Milinda-Panha", purtând o discuție despre filozofia budistă cu călugărul Năgasena. După Sunga a urmat perioada dinastiei Satavahana care și-a instalat conducerea peste India centrală, Andhrapradesh și
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
este un subiect de dezbatere istoriografică. Singura opinie apropiată de consens la ora actuală, este că ei descind din populațiile de limbă romanică din bazinul Dunării de Jos, formate la nord de Linia Jireček (devreme ce la sud de aceasta, domnea elenismul). Totuși și această opinie este contestată de cercetători ca Nicolae Iorga, Theodor Capidan, P. P. Panaitescu sau Constantin Papanace, care neagă realitatea Liniei Jireček și privesc drept zonă de formare a Poporului român întreaga Peninsulă Balcanică și spațiul nord-dunărean
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
anului 1254. În relatările sale menționează anul 1271 ca data de plecare în lunga călătorie către China. A pornit la drum împreună cu tatăl și cu unchiul său. Acolo a câștigat rapid încrederea conducătorului mongol Kublai Khan din dinastia Yuan, care domnea pe atunci peste Peking, executând în misiunea sa călătorii de afaceri. 1295 a fost anul reîntoarcerii la Veneția, dar a fost capturat de către genovezi și trimis în 1298 în închisoare. În închisoare, l-a rugat pe colegul său de celulă
Marco Polo () [Corola-website/Science/296812_a_298141]
-
secolele al XIV-lea și al XV-lea, Habsburgii au început să acumuleze alte provincii din vecinătatea ducatului Austriei. În 1438, ducele Albert al V-lea a fost ales succesor al socrului său, Sigismund de Luxemburg. Deși Albert însuși a domnit doar un an, din acel moment toți împărații Sfântului Imperiu Roman au fost Habsburgi, cu o singură excepție. Habsburgii au început să acumuleze și pământuri în zone îndepărtate față de cele ereditare. În 1477, arhiducele Maximilian, unicul fiul al împăratului Frederic
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
Northumbria, în secolul al VII-lea; în secolul al VIII-lea, celor din Mercia; în secolul al IX-lea, lui Egbert a Wessex-ului, care în 825 a învins pe Merciani în Bătălia de la Ellendun. În secolul următor, familia sa a domnit în Anglia. Inițial Anglia a fost mai degrabă un termen geografic care a descris partea Britaniei ocupată de anglo-saxoni, decât un nume dat unui stat cu o națiune individuală. A devenit unită politic prin expansiunea regatului Wessex, al cărui rege
Anglia () [Corola-website/Science/296827_a_298156]
-
cu plan patrulater și o suprafață de 75x70 m a fost terminată, probabil, în anii treizeci ai secolului al XVII-lea. Primul document scris care atestă existența edificiului construit datează din 1631. Mikó primise drept danie de la Gabriel Bethlen „domeniul domnesc din Szereda” și, în același timp, aprobare de construire a cetății. Totuși moștenitorul, Mikó József, a fost dat în judecată de către Pánczélos István și Balázs din Martonfalva pentru că tatăl său, cu ocazia construirii cetății, și-a însușit pământurile lor fără
Castelul Mikó din Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/301058_a_302387]
-
și dincolo de valul român ridicat pe direcția Barbosi-Tulucesti. Prima atestare documentara a satului este din 3 aprilie 1588, cănd soborul Mănăstirii Galata din Iași îl cumpăra de la domnitorul Petru Șchiopul cu 6000 de aspri (moneda turcească de argint). Satul fusese „domnesc” adică proprietatea domnului și dat lui Ștefan camanarul (dregătorul care strângea „camăna”, dare pe băuturile spirtoase), dar acesta rămânând dator la Visteria domneasca cu 6000 de aspri de când a avut loc „o desetina la Soroca” (desetina era zeciuiala ce se
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
Jensen s-a născut în 1873 la Farso în Himmerland (Iutlanda) în familia unui medic veterinar. Studiază mai întâi medicina, dar o abandonează curând pentru a se consacra literaturii. În primele sale romane (exemplu "Einar Elkar" ) descrie atmosfera bolnăvicioasă ce domnea în Danemarca - dar și în Europa - sfârșitului de veac. Propria lui sănătate morală, influențată și de frecventarea operei unor Whitman și Kipling, îl ridică însă deasupra acestui climat în nuvelele care vor alcătui ciclurile succesive de "Povestiri din Himmerland", în
Johannes Vilhelm Jensen () [Corola-website/Science/301449_a_302778]
-
a fost un subiect de interes și controversă în istoriografie. Viziunea lucrărilor de specialitate a evoluat, nu întotdeauna independent de regimul politic la putere. După majoritatea istoricilor actuali, originea numelui este probabil cumană însemnând "părinte și domn", de la "basar": a domni, și "aba": tată. O primă atestare posibilă a numelui este 1241 sub forma Bezerenbam în cronica persană a lui Fazel-Ullah-Rașid. Alexandru D. Xenopol (citând din lucrarea "Istoria Mongolilor", Haga, 1834, II, p. C27-8), în anul 1241 e.n., Bogdan Petriceicu Hasdeu
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]