6,777 matches
-
nou atac. La 14 octombrie, turcii reușesc să facă o breșă în "Poarta Kernten", însă din cauza pericolului de surpare, la care esau supuși atacatorii, apărătorii reușesc din nou să închidă spărtura din zid prin construirea de palisade, astfel că atacul eșuează. Ienicerii refuză să continue asediul, întorcându-se în tabără. În noaptea de 15 octombrie începe retragerea armatei otomane, care lasă în urma sa tot ce nu putea transporta. Trupele s-au retras în dezordine la Belgrad, de unde sultanul a pornit un
Primul Asediu al Vienei () [Corola-website/Science/302754_a_304083]
-
al bolnavilor este mult mai mare. Înainte de atacul asupra Vienei, imperiul lui Soliman I atinsese apogeul. După această înfrângere, armata turcă, cu elita ei de ieniceri, și-a pierdut renumele de "neînvinsă". Al doilea Asediu al Vienei, din 1683, a eșuat în același fel, și a fost ultima manifestare a puterii otomane.
Primul Asediu al Vienei () [Corola-website/Science/302754_a_304083]
-
chimice direct în ochii copiilor în încercarea de a le schimba culoarea, diverse amputări de membre și alte operații brutale și cel puțin o tentativă de a transforma o pereche de gemeni în „siamezi” prin sutura venelor lor. Operația a eșuat, rezultând infectarea gravă a mâinilor copiilor în cauză. Un alt experiment monstruos a fost introducerea deținuților în cazane cu apă fierbinte pentru a vedea până la ce temperatură rezistă omul înainte să moară. Conform depoziției unei foste lucrătoare din lagăr, Mengele
Josef Mengele () [Corola-website/Science/302760_a_304089]
-
El a cooperat cu ofițerii ruși albi în Finlanda și în Rusia. Propaganda de război a celor două părți implicate avea ca scop demonstrarea susținerii pentru democrație și libertate și capacității lor de a reprezenta întreaga națiune finlandeză. Ambele au eșuat permițând escaladarea crizei politice până la nivelul unui război civil în care s-a practicat teroarea pe scară largă, în loc să ajungă la un compromis și să la o înțelegere politică pașnică. Numărul combatanților finlandezi de cele două părți a fluctuat între
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
stradă în stradă, pe măsură ce Gărzile Roșii se retrăgeau. În seara zilei de 3 aprilie. Albii au ajuns pe malul estic al râului Tammerkoski. Tentativele majore ale Roșiilor de a rupe asediul orașului Tampere din exterior, împreună cu calea ferată Helsinki-Tampere, au eșuat. Gărzile Roșii au pierdut părțile vestice ale orașului între 4 și 5 aprilie. Primăria Tampere a fost printre ultimele locuri în care au mai rezistat Roșii. Bătălia s-a încheiat la 6 aprilie 1918 cu capitularea forțelor Roșii din cartierele
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
în iod, acesta ar fi fost ingredientul activ. A avut dreptate, însă, deoarece pacienții care au primit tinctură de iod ca medicament au suferit dureri gastrice severe din cauza efectelor iritante ale acesteia, tratamentul fiind abandonat. Cu toate că soluția de iod a eșuat ca remediu pentru gușă, ea a devenit un tratament acceptat pentru rănile deschise, chiar dacă nu se știa la vremea aceea că eficacitatea acestuia se datora proprietăților sale antiseptice. O perioadă, iodul și compușii iodici organici au fost folosiți pe scară
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
în stil japonez” se va pierde echilibrul dintre cele trei puteri ale democrației - legislativă, judiciară și executivă - consfințite ca separate în noua constituție postbelică a Japoniei, existând pericolul depărtării de aceste principii de bază ale democrației, după care „Japonia va eșua, eventual, ca societate”. Inamori își formulează opiniile îndrăznețe și criticile la adresa tarelor societăți economice nipone pe baza informațiilor culese direct de la oameni de afaceri , birocrați și cetățeni obișnuiți. Tocmai de aceea are și curajul de a propune schimbări radicale în
Kazuo Inamori () [Corola-website/Science/302872_a_304201]
-
împotriva construcției edificiului. În anul 2011 o parte dintre membrii Noua Dreaptă au depus la Tribunalul București actele pentru înființarea Partidului Naționalist (PN). Datorită înțelegerilor ulterioare survenite între membrii fondatori Tudor Ionescu, Rapcea Mihai și Ene Viorel, înregistrarea partidului a eșuat. Principala critică adusă de contestatarii Rapcea Mihai și Ene Viorel (președintele Asociației Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România) a fost aceea că Partidul Naționalist nu menținea linia politică de dreapta, ci urma să fie, conform declarațiilor lui Tudor Ionescu, "un partid
Noua Dreaptă () [Corola-website/Science/302855_a_304184]
-
august 1412 împotriva Republicii Venețiene, sub Carlo Malatesta. Pipo a fost desemnat să asedieze Padova în ianuarie, însă el nu a putut să-și mențină armata pe loc și să deplasat spre Brenta, în Cartigliano și Marostica, conducând un atac eșuat asupra orașului Vicenza. Eșecurile suplimentare au provocat retragerea lui la Friuli și apoi în Ungaria, în luna februarie. Acest rezultat se datoreaza după cum se pare bogatelor conturi venețiene, ducând la semnarea unei înțelegeri cu cele mai multe Orașe Republicii și chiar la
Filippo Buondelmonti degli Scolari () [Corola-website/Science/302861_a_304190]
-
îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cu consecințe directe asupra motivației muncii. Au existat și o serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismului economic, cu scopul de a crește nivelul rentabilității și competitivității. Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii factorilor de producție
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
nemulțumiți, și un segment burghez minor. Explozia tehnico-științifică era speranța majorității segmentelor și palierelor sociale, iar războiul era privit de o diplomație europeană aristocratică și conservatoare, văzându-l ca pe un instrument util, ca pe o ultima soluție atunci când negocierile eșuau conform realismului politic. Primul Război Mondial, ce a durat patru ani, dar s-a desfășurat în Europa, Africa, Orientul Mijlociu și Oceanul Atlantic, a constat în uriașe eforturi umane și materiale depuse de statele combatante și în numărul imens de victime, marcând
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
rapid Franța. Serbia s-a dovedit a fi un adversar puternic, eliberându-și teritoriul de trupele austro-ungare. Intrând în război, Imperiul Otoman a purtat succese împotriva rușilor și britanicilor în Caucaz. Britanicii au debarcat în Golful Persic, însă planul a eșuat. Au adus trupe din Nouă Zeelandă care au fost înfrânte la Gallipoli. În 1915, după ezitări, Italia a intrat în război, însă s-a dovedit slabă, pe cursul râului Isonzo purtându-se 12 bătălii cu un rezultat nul. Bulgaria a
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
deciziile, iar condițiile aduceau severe limitări suveranității naționale. Aplicarea prevederilor Pactului și realizarea obiectivelor s-au dovedit a fi dificile din cauza nemulțumirii învinșilor și absența Rusiei și SUA. Societatea Națiunilor nu era un organism universal așa cum se dorea inițial. A eșuat datorită menținerii și instaurării unor guverne totalitare, contestarea ordinii instaurate după război a Societății Națiunilor, disputelor dintre marile puteri membre, interesele și acțiunile divergente amplificând slăbiciunile acesteia. URSS nu a fost admisă la Conferință de pace și nu a semnat
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
și revanșarde, între care Partidul Național-Socialist, condus de Adolf Hitler. Adepții bolșevici au înființat în 1919 Partidul Comunist German. Grupurile ultranaționaliste de dreapta au încercat să înlăture regimul instaurat în 1919 prin Constituția de la Weimar, fiind plănuite două puciuri, ambele eșuând. După semnarea Tratatului de la Versailles, Germania a lansat întregul arsenal pentru a submina clauzele acestuia. Livrările în contul reparațiilor au fost făcute cu greutate, dar Germania a fost nevoită să cedeze căci avea de-a face cu un front anglo-francez
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
de experți ai statelor beneficiare și ai Germaniei s-au reunit la un raport unanim-Planul Young, ce propunea o rezolvare a situației economice germane. Germania își câștigă autonomia financiară, livrările în natură fiind reduse, eliminate în zece ani. Franța a eșuat în a interconecta chestiunea plății reparațiilor și pe cea a datoriilor interaliate. Planul a fost adoptat la Conferință de la Haga pe 31 august 1929. A urmat o perioada de destindere franco-germană. Politică franceză de securitate a presupus însă o expansiune
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
să oblige Germanai să lupte pe două fronturi. Cu granițele protejate în vest de Locarno și eliberat de grijă unui conflict cu Polonia, Hitler și-a îndreptat atenția spre Austria. În iulie 1934, la Viena, naziștii au aplicat o tentativă eșuată de preluare a puterii. Asasinarea cancelarului Engelbert Dulfuss și apelul lansat de austrieci pentru asistență germană au determinat Franța și Italia să se concentreze pe independența Austriei. În ianuarie 1935 este semnat un acord franco-italian care elimina divergențele legate de
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
cu Rusia, în ciuda opoziției interne. Planurile franceze pentru Europa aveau două dimensiuni: multilaterală-crearea unui Locarno oriental, prin care urmarea integrarea într-un pact a Germaniei, Rusiei, Poloniei și statelor baltice, și una bilaterală-un tratat franco-sovietic. Dar Pactul Oriental a eșuat, determinat de anunțul Poloniei care refuză tranzitarea teritoriului ei de către trupele sovietice . Barthou a fost asasinat la Marsilia, iar proiectul a fost abandonat definitiv. Soluția bilaterală a fost încurajată de reînarmarea deschisă a Germaniei. Pe 2 mai 1935, Franța și
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Societății Națiunilor, fiind votate sancțiuni economice îndreptate împotriva Italiei pe 18 octombrie. Dar în urmă dezacordurilor dintre francezi și britanici, sancțiunile au fost ineficiente. În 1936, Etiopia era înfrântă și ocupată de italieni. Planul Hoare-Laval de împărțire a Etiopiei a eșuat, ideea de securitate colectivă era compromisă, politică anglo-franceză eșuase, iar Mussolini era recunoscător lui Hitler pentru neutralitatea binevoitoare afișată în timpul crizei etiopiene. Între timp, Franța ratifică un tratat de asistență mutuală cu URSS pe 27 februarie 1936. Hitler, folosindu-l
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
pe 18 octombrie. Dar în urmă dezacordurilor dintre francezi și britanici, sancțiunile au fost ineficiente. În 1936, Etiopia era înfrântă și ocupată de italieni. Planul Hoare-Laval de împărțire a Etiopiei a eșuat, ideea de securitate colectivă era compromisă, politică anglo-franceză eșuase, iar Mussolini era recunoscător lui Hitler pentru neutralitatea binevoitoare afișată în timpul crizei etiopiene. Între timp, Franța ratifică un tratat de asistență mutuală cu URSS pe 27 februarie 1936. Hitler, folosindu-l că pe un pretext, a trimis trupele germane ce
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
fiind depășit. Situația economică era însă dificilă, șomajul și falimentul erau în creștere, iar mișcările muncitorești și grevele se multiplică și se radicalizează, guvernul reacționând abuziv prin folosirea interventei militare. În 1920 este organizată greva feroviarilor, organizată de CGT, dar eșuează. Criză monetară se acutiza, valoarea francului scăzând. Prețurile creșteau, puterea de cumpărare scădea, iar neajunsurile financiare erau complicate de un buget îngreunat de plata pensiilor de război și de costurile reconstrucției. Băncile reîncepeau specularea monedei. Impunerea plății despăgubirilor Germaniei era
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
moderat Doumergue. Liderul Partidului Radical, Eduard Herriot, a devenit premier, conducând un guvern radical omogen, susținut de socialiști care nu puteau să fie la guvernare pentru a nu înstrăina mediile de afaceri franceze. Se urmarea recunoașterea drepturilor sindicale pentru funcționari, eșuând să impună un program de învățământ laic. Situația financiară era tot mai dificilă, Trezoreria întâmpinase dificultăți, iar datorită opiniei publice alarmate și nemaiavând sprijinul socialiștilor, guvernul a demisionat în aprilie 1925, iar francul a scăzut cu 50%. În iulie 1926
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
reduse de creșterea prețurilor. În iunie 1937, Leon Blum s-a prezentat în față Senatului solicitând depline puteri financiare, dar Camera Superioară refuză să i le acorde, nefiind suficient controlată de Frontul Popular. Blum va reveni în martie 1938, dar eșuând din nou, se retrage. Guvernarea Frontului Popular se încheiase. În aprilie 1938 se instalează guvernul lui Daladier, format din radicali, centru și moderați, obținând mandat excepțional din partea Senatului, decretând legi în domeniul economic privind economiile bugetare. Apar noi impozite și
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Emergency Power Act, conferind executivului puteri excepționale. În aprilie 1921 are loc un protest masiv după ce executivul a încercat să raționalizeze industria minieră și să reformeze sistemul cailor ferate. Minerii și muncitorii au intrat în greva generală, dar greva a eșuat datorită retragerii feroviarilor și lucrătorilor din transporturi. Lloyd George s-a înfruntat cu dificultăți externe în Irlanda, India și Orientul Mijlociu, iar conservatorii și-au retras sprijinul. Lloyd-George a demisionat în octombrie 1922. În alegerile din noiembrie 1922 câștigă partidul conservator
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Cabinetele erau minoritare după 1930, fiind numite de președinte, guvernând fără sprijinul parlamentului prin decrete, sumbinand Constituția. Reichstagul a fost dizolvat repetat între 1930-1932, iar instabilitatea ministerială (19 guverne în 13 ani) marca societatea germană. Părea că Republica de la Weimar eșuase. În 1920, Puciul monarhist Kapp este reprimat, iar în 1923, Puciul Halei de Bere al lui Hitler este înăbușit. Hitler era un anonim care încerca să instituie o dictatură de dreapta în Germania, printr-un marș de Feldherrnhalle în Munchen
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
agitație socială și politică. Extremă stânga s-a manifestat violent, în 1920 ocupând cu armata roșie câteva orașe din Ruhr, iar în 1921, greva insuretionala a fost reprimată violent. În 1920, puciul organizat de o brigada franca de la Marea Baltică a eșuat. Numărul asasinatelor crescuse, fiind o adeverata "teroare albă"-376 de crime, dintre care 354 fiind îndreptate împotriva stângii sau moderaților. Guvernul Guno a frânat livrările în natură destinate reparațiilor de război. Pe 11 ianuarie 1923 Franța a ocupat Ruhr și
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]