5,606 matches
-
prezente importante depozite de argile, tot aici se găsesc mari zăcăminte de calcar de calitate superioară ce se exploatează de secole din cariere aflate foarte aproape de țărm. Morfologia reliefului și solului insulei este rezultatul acțiunii concurente ale activității tectonice și eroziunii eoliene și pluviale. Solul fertil care acoperă formațiunile de relief ale insulei are un strat relativ subțire cu o compoziție preponderent nisipos sau calcaros, existând zone unde pierderea de teren fertil prin eroziune duce la apariția unor zone aride, nevalorificabile
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
rezultatul acțiunii concurente ale activității tectonice și eroziunii eoliene și pluviale. Solul fertil care acoperă formațiunile de relief ale insulei are un strat relativ subțire cu o compoziție preponderent nisipos sau calcaros, existând zone unde pierderea de teren fertil prin eroziune duce la apariția unor zone aride, nevalorificabile din punct de vedere agricol. O caraceristică a resurselor naturale din insula Brač este aceea a volumului redus al resurselor de apă dulce și existența unei rețele hidrografice cu debite de apă mici
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
5 km) - unde se varsă râul Enica. În partea superioară a Golfului Hasan au fost amenajate iazuri piscicole. Golful Hasan a apărut inițial prin inundarea temporară a unor zone joase în secolele XIX-XX, ca urmare a alunecărilor de teren, a eroziunii solului și a inundațiilor. Apa din lac a ajuns la o înălțime de 30-50 cm deasupra nivelului Dunării, devenind o parte permanentă a bazinului Catlabugului. Pe malul limanului sunt o serie de așezări omenești și anume: Șichirlichitai, Hasan-Aspaga, Câșlița-Dunăre, Doluchioi
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
sistemului solar. (Gravitația obiectelor rătăcitoare ar putea perturba orbitele și/sau mișcarea corpurilor cerești din sistemul solar, rezultând astfel un impact meteoritic sau schimbări climatice. De asemenea, căldura obiectelor rătăcitoare ar putea provoca extincții; forțele de maree ar putea cauza eroziunii de-a lungul coastelor terestre.) Un alt pericol ar putea veni de la exploziile razelor gamma. Ambele însă sunt foarte puțin probabile. Totuși, alții văd viața extraterestră ca o amenințare posibilă a omenirii; deși viața extraterestră nu a fost niciodată găsită
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]
-
Chilioarei) fragmentate de apele Barcăului (cu afluenții de drepta: Valea Iazului și Valea Mare) în culmi strâmte, ce cad în trepte, până la o altitudine de 400 m. Principala trăsătură a acestor măguri domoale este dată de reliefului exhumat rezultat în urma eroziunii sedimentelor terțiare ce au acoperit resturile de cristalin, scoțând la vedere petice din vechea platformă paleocenă. Muntele Șes prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
și istorică din sud-estul Transilvaniei), în extremitatea estică a județului Brașov (lângă rezervația naturală Mlaștina Hărman) și este străbătută de drumul județean (DJ112A) care leagă Bodul de localitatea Hărman. Dealul Lempeș cu altitudine de 704 metri (Vârful Cetății) creat prin eroziune,este limita nordică a "Porții de la Sânpetru", care compartimentează Depresiunea Brașovului. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a -zone protejate
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
pe care se găsesc calcare jurasice și depozite de loess. Partea centrală a podișului, cu înălțimi între 100 și 200 m în cea mai mare parte, are un relief larg ondulat cu fragmentare slabă și presărat cu rari martori de eroziune (colți stâncoși de șisturi verzi numite „filade”) care străbat cuvertura de loess. Marginea dunăreană a Podișului Casimcea este puternic fragmentată de văi adânci și asimetrice tributare Dunării, cu versanți supuși eroziunii torențiale. Spre sud, marginea litorală a Podișului Casimcea este
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
cu fragmentare slabă și presărat cu rari martori de eroziune (colți stâncoși de șisturi verzi numite „filade”) care străbat cuvertura de loess. Marginea dunăreană a Podișului Casimcea este puternic fragmentată de văi adânci și asimetrice tributare Dunării, cu versanți supuși eroziunii torențiale. Spre sud, marginea litorală a Podișului Casimcea este marcată de doua trepte de abraziune marină formând litoralul Mării Negre. În partea de sud-est a Podișului Casimcea, rocile calcaroase au permis dezvoltarea reliefului carstic reprezentat prin lapiezuri, doline, polii, peșteri, de
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
Prin comparație, deși acțiunea mării are și ea importanță în procesul de distrugere al falezelor prin erodarea bazei, impactul acesteia este mai mic. Existența a trei arcuri succesive: poarta Amont, poarta Aval și Manneporte nu este legată la origine de eroziunea maritimă, ci de acțiunea unui râu de coastă paralel cu plaja, care și-a săpat șanțul în faleză. Conform descoperirilor arheologice, zona a fost populată încă din Antichitate. Cu toate acestea, nu se cunosc detalii legate de viața și rolul
Étretat () [Corola-website/Science/319268_a_320597]
-
scafandrii: amfore, epave antice, coloane de marmură, tunuri etc. Pe lângă studiul epavelor antice și încărcăturilor lor, arheologia subacvatică și-a extins domeniul de cercetare asupra unor orașe, construcții și așezări scufundate sau acoperite de ape în urma unor catastrofe geologice sau eroziunii țărmurilor mării. Arheologia subacvatică este în prezent o disciplină complexă, având o activitate reglementată pe plan internațional, cu metode proprii de investigație, studiu și interpretare, presupunând un ansamblu de activități ce constau din: localizare și identificare, aducerea la suprafață, conservarea
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
populație. Se cultivă în principal roșii, măsline, tutun, citrice și grâu. Există peste 1 milion de oi, 450.000 de capre, 330.000 de vite și 140.000 de cămile. Unele dintre aceste animale sunt și acum crescute de beduini. Eroziunea solului este o problemă și există puține zone irigate. Cel mai bun teren pentru fructe și legume se află în Valea Iordanului și dealurile din jur. }n regiunea deșertica de sud există mai multe ferme mari, care utilizează apă pompata
Economia Iordaniei () [Corola-website/Science/319300_a_320629]
-
metanefridii. Viermii inelați respiră prin piele. Ramele se deplasează cu ușurință prin sol (ele mai fiind numite și ,plugarii solului"). Pentru a facilita mișcarea în sol ele elimină o substanță mucilaginoasă care se lipește de sol, astfel protejând solul de eroziune. Nereișii trăiesc în mediul acvatic, un capăt prezintă un cap diferențiat, pe care pot fi observate o pereche de tentacule, 3 perechi de ochi și gura sa, cu fălci. Pe corpul lor au o pereche de lobi, numiți parapode. Pe
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
hidrografic al Secașului Mic (Secașul de Târnavă) ocupă o suprafață de 356 km2 și se extinde mai mult longitudinal, între 23o40’-24o2’ longitudine estică și 40o3’-46o10’ latitudine nordică. Cumpăna de ape care formează limita bazinului, are aspect sinuos datorită eroziunii regresive a afluenților săi. În partea dreaptă urmărește vârfurile dealurilor Coasta Zăpodiei (393 m), D. Vârtopului (465 m), D. Verigerului (482 m), D. Comenzii (495) și Măg. Plarii (522 m), iar în cea stângă pe cele ale D. Scaun (398
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
2,5 km/km², în ariile de confluențe și în bazinele de recepție ale torenților. În general, valori mai ridicate se întâlnesc la confluențele afluenților cu Secașul Mic și în bazinele superioare ale acestora, unde au loc intense procese de eroziune. Energia reliefului are valori moderate, nedepășind 200 m. Valori mici ale energiei de relief (sub 50 m) sunt caracteristice majorității suprafețelor, corespunzând culoarelor largi de vale, teraselor, dar și cursurilor superioare ale afluenților, iar cele mai ridicate, cuprinse adesea între
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
total, fiind mai des întâlnite pe versantul drept al bazinului și în bazinetele afluenților Păuca, Hăncii, Trecătoarea, Henig și Valea Largă. Trăsăturile morfografice de ansamblu ale reliefului din bazinul Secașului Mic sunt date de tipurile de interfluvii, versanți, martori de eroziune și văi. Teritoriul analizat este dominat de interfluviile cu aspect rotunjit, a căror lungime totală este de aproximativ 265 km. Din acestea, interfluviul care formează limita bazinului (pe o lungime de circa 110 km) are aspect dantelat (mai evident pe
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
de interfluviile cu aspect rotunjit, a căror lungime totală este de aproximativ 265 km. Din acestea, interfluviul care formează limita bazinului (pe o lungime de circa 110 km) are aspect dantelat (mai evident pe culmea din dreapta bazinului) ca urmare a eroziunii regresive a afluenților Secașului Mic. În interiorul bazinului, interfluviile din stânga Secașului Mic sunt prelungi și paralele, cu înclinarea generală pe direcția SV-NE. Pe interfluvii se disting martori de eroziune cu aspect rotunjit, al căror altitudini se înscriu în nivelul general
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
aspect dantelat (mai evident pe culmea din dreapta bazinului) ca urmare a eroziunii regresive a afluenților Secașului Mic. În interiorul bazinului, interfluviile din stânga Secașului Mic sunt prelungi și paralele, cu înclinarea generală pe direcția SV-NE. Pe interfluvii se disting martori de eroziune cu aspect rotunjit, al căror altitudini se înscriu în nivelul general al suprafeței de nivelare a Secașelor (450-550 m alt.). Numai în extremitatea sud-estică se întâlnesc două culmi cu altitudini de peste 550 m (Măg. Copaciului, 580 m și 567 m
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
căror altitudini se înscriu în nivelul general al suprafeței de nivelare a Secașelor (450-550 m alt.). Numai în extremitatea sud-estică se întâlnesc două culmi cu altitudini de peste 550 m (Măg. Copaciului, 580 m și 567 m) care sunt martori de eroziune ai suprafeței de nivelare Amnaș 550-620 m alt.). Văile afluente de pe stânga Secașului Mic sunt mai lungi, paralele între ele și consecvente, fiind conforme cu înclinarea generală a stratelor geologice (pe direcța SV-NE), iar cele ale afluenților de pe dreapta
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
confluența cu Valea Gârbăului; nivelul de 70-85 m, prezintă pe toată lungimea râului fragmente mai puțin conturate; nivelul de 90-120 m se prezintă sub forma unor umeri cu elemente morfometrice caracteristice terasei și care se racordează cu nivelul inferior (de eroziune) al Secașelor, pe partea dreaptă a bazinului, în aval de localitatea Secășel. Lunca Secașului Mic, constituită din depozite aluviale, se prezintă ca o fâșie continuă de-a lungul râului, cu lățimi care variază de la câțiva zeci de metri până la 2
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
plată și uniformă în partea dinspre Secașul Mic și ușor înclinată la contactul cu terasele și versanții. Datorită litologiei și materialelor aduse de pe versanți, lunca prezintă două zone înguste: în amonte de Roșia de Secaș și la Broșteni. Pluviodenudarea și eroziunea în suprafață se manifestă în timpul ploilor torențiale pe aproximativ 40% din suprafața studiată, în special pe terenurile cultivate agricol de pe versații cu pante mai mari de 3-5o, pe râpele de desprindere și pe masa alunecată, neacoperită de vegetație. Ravenarea și
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
suprafața studiată, în special pe terenurile cultivate agricol de pe versații cu pante mai mari de 3-5o, pe râpele de desprindere și pe masa alunecată, neacoperită de vegetație. Ravenarea și torențialitatea. În bazinul Secașului Mic rigolele, ravenele și ogașele, forme ale eroziunii lineare, se dezvoltă pe pantele cu înclinări ce depășesc 10°, formarea lor fiind favorizată și de situațiile existente la un moment dat în teren (brazdele rezultate în urma arăturilor, îmbinările concave existente în lungul pantei pe suprafețele versanților, diferitele drumuri sau
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
terorism” dacă cele două ziare, The Times și The Washington Post îi vor publica manifestul. În cadrul acestui manifest, intitulat " Societatea industrială și viitorul ei", acesta susținea că atentatele au fost doar o măsură extremă dar necesară pentru atragerea atenției asupra eroziunii libertății umane datorită avansului tehnologic și a implicațiilor ce rezultă din acesta. Soluția propusă constă în distrugerea completă a întregii societății tehnico-industriale și revenirea la stadiul primitiv și comunal al vieții. După o amplă acțiune derulată de FBI pentru capturarea
Theodore Kaczynski () [Corola-website/Science/316777_a_318106]
-
raportăm volumul de apă la masa pământului un procent de 0,24% îi revine volumului de apă. Fundul oceanelor este acoperit de un strat format de sedimente care în cea mai mare parte au luat prin prin procesele cunoscute de eroziune care au loc pe continente prin acțiunea chimică și fizică a intemperiilor, acțiunea ghețarilor, apelor curgătoare, a vântului, mareelor sau a valurilor. Aceste materiale sunt transportate de apele curgătoare la gurile de vărsare în mari de unde fragmentele mai fine sunt
Oceanografie () [Corola-website/Science/315095_a_316424]
-
al turbinei este afectat de formarea picăturilor de apă. Pe măsură ce aburul se destinde, el se răcește și se condensează, formând picături care lovesc paletele turbinei, determinând atât reducerea forței asupra lor, prin "pierderi (termodinamice) prin umiditate", cât și fenomene de eroziune și pitting (ciupire), deteriorând paletele. Cea mai simplă cale de evitare a problemei este supraîncălzirea aburului. Prin asta, în diagrama T-s prezentată mai sus punctul 3 va fi situat deasupra domeniului bifazic și mai la dreapta, astfel că în urma
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
secundare - leziuni celulare, distrofii celulare, necroză, inflamație, atrofie, sclerozare în ficat, miocard, rinichi, creier. Procesele patologice secundare în rinichi se finalizează prin insuficiență renală acută. Leziunile secundare ale miocardului se manifestă prin tahicardie, insuficiență cardiacă, aritmii. În tractul digestiv survin eroziuni, hemoragii. Modificările respirației externe se manifestă prin respirația periodică Kussmaul, hiperventilație, alcaloză respiratorie, exhalația cu miros ”hepatic” - miros de paie mucezite. Ischemia hipofizei conduce la necroză cu dezvoltarea panhipopituitarismului, inclusiv și a diabetului insipid. În creier procesele patologice celulare se
Insuficiență hepatică () [Corola-website/Science/318701_a_320030]