6,757 matches
-
de sentiment religios” ar fi, dimpotrivă, tocmai cei care Îi acuză pe români, și anume, evreii din România <endnote id="(506, p. 9)"/>. Mai ironic, dar ajungând și el la ideea lipsei de bigotism a românilor, se dovedește a fi filozoful Constantin Rădulescu-Motru (Sufletul neamului nostru, 1910). Trecând În revistă „calitățile bune și defectele” românului, autorul consideră că acesta este religios, dar numai „de ochii satului”. „Tot așa se petrece și cu naționalismul lui”, continuă C. Rădulescu-Motru. „Tot românul face paradă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ortodox” <endnote id="(696, p. 140)"/>. Și personajul imaginat de Matei Călinescu, Zacharias Lichter, cu „o fizionomie de metafizician și de iluminat iudeo-german de la sfârșitul secolului al XVIII-lea”, are nasul „superlativ, Încovoiat semitic” <endnote id="(663, p. 8)"/>. Pentru filozoful român de origine evreiască Ion Ianoși, „premisa biologică” la identificarea etnică este „cu totul și cu totul insuficientă pentru o aproximare cât de cât valabilă”. Cu toate acestea, el Își descrie socrul - evreu sefard - ca având „pregnante trăsături semite” : „nas
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
română a fost - postula Ștefan Zeletin În 1927 - [...] o creație a străinilor” <endnote id="(741, p. 26)"/>. Bineînțeles, prin „străini”, Zeletin Îi avea În vedere mai ales pe evrei. Într-un studiu din 1924 (Țărănismul, un suflet și o politică), filozoful Constantin Rădulescu-Motru susținea că, din punct de vedere politic, evreii din România sunt „anticonservatori” și „antitradiționaliști”, Îmbrățișând „democratismul” și „parlamentarismul”. „Este aceasta un bine, este aceasta un rău ?”, se Întreabă filozoful român și tot el Își răspunde : mai degrabă „este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
studiu din 1924 (Țărănismul, un suflet și o politică), filozoful Constantin Rădulescu-Motru susținea că, din punct de vedere politic, evreii din România sunt „anticonservatori” și „antitradiționaliști”, Îmbrățișând „democratismul” și „parlamentarismul”. „Este aceasta un bine, este aceasta un rău ?”, se Întreabă filozoful român și tot el Își răspunde : mai degrabă „este un rău” <endnote id="(485, pp. 358-360)"/>. Tot În anii ’20, cărturarul de stânga Mihai Ralea credea și el că mentalitatea evreilor este „progresistă, justițiară și democrată”, doar că - neavând impulsuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
german al superiorității rasei ariene (În cartea sa, foarte populară În Germania, Fundamentele secolului al XIX-lea, 1899) - a opus „germanismului” „iudaismul pestilențial”. Într-un articol polemic cu titlul „Filozofia lui Chamberlain cu privire la rase” (Noua Revistă Română, 1 august 1901), filozoful român C. Rădulescu-Motru a adoptat o poziție vehementă Împotriva teoriilor rasiste și a legendelor pe care antisemiții le puneau pe seama evreilor. Au existat de asemenea, mai ales În Germania, pseudosavanți rasiști care au practicat un soi de „antropologie olfactivă”, printre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se familiarizeze cu gândul românesc, deci nu au dreptul să-l exprime”), dar ar avea mult talent negustoresc, vorbea În 1935, În Parlamentul României, și poetul naționalist Octavian Goga, viitor prim-ministru (1937-1938) <endnote id="(494)"/>. Tot În anii ’30, filozoful de dreapta Nae Ionescu stabilea „identitatea dintre talmudism și zărăfie” <endnote id="(219, p. 292)"/>. Nichifor Crainic a preluat această idee reducționistă, schimbându-i doar formularea : „Iudaism Înseamnă cămătărism” <endnote id="(602, p. 268)"/>. Observații privind „mercantilismul” scriitorilor evrei abundau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceia care au ocupat sectorul profesional mult hulit, infirmând valabilitatea faimosului dicton aristotelian conform căruia Nummus non parit nummos („Banii nu fac pui”). Această zicală s-a răspândit În Europa Occidentală Începând cu secolul al XIII-lea, odată cu redescoperirea ideilor filozofului antic grec, dar și - În contratimp - odată cu nașterea unei puternice burghezii, care avea nevoie de bancheri și de banii lor. Nu voi Încerca - cum a făcut cu succes Walter Block - să-i „apăr pe cei care nu pot fi apărați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui proverb evreiesc, ei deveneau „neevrei” : „ăsta-i un neevreu [= a goi], nu știe nici de sărbătoare, nici de sâmbătă” <endnote id=" (300)"/>. „Șabatul a păstrat pe evrei În mai mare măsură decât evreii au păstrat șabatul”, scria pe la 1900 filozoful odessan Așer Ginzberg, alias Ahad Ha-Am (1856-1927). În spațiul românesc, de exemplu, unii evrei „Își petreceau sâmbetele Întinzând hora mare la sunetul unei cobze”, ceea ce, evident, Îi nemulțumea pe rabini, „fiind o vădită călcare a prescripțiilor religioase” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un om inteligent și abil”. Cu mai mult de un secol Înainte, Voltaire făcea cam aceeași eroare, chiar dacă dintr-o perspectivă opusă, iudeofobă. În 1771, el explica viciile evreilor prin aceeași teorie „atavistă” prin care Schwarzfeld le explica virtuțile. Pentru filozoful francez, evreii sunt „din fire” răi, fanatici și chiar ignoranți ; ei se nasc astfel, „tot așa cum bretonii și teutonii se nasc blonzi” <endnote id=" (121, p. 108)"/>. El proclama astfel de prejudecăți cu toate că admitea faptul că „prejudecățile reprezintă rațiunea proștilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci vânjoasă și ispititoare, făcută din mii de spaime transfigurate În fapte” <endnote id="(310, pp. 73- 75)"/>. Probabil că, În acest caz, Cioran a fost influențat de Nietzsche, mai ales cel din eseul Vom Volke Israel (Despre poporul Israel). Filozoful german vorbea și el despre „curajul evreilor”, ascuns „sub haina unei supuneri umile”, și despre „eroismul lor”, care „Întrece virtuțile tuturor sfinților”, având la bază principiul sperneri se sperni („disprețuiește faptul că ești disprețuit”). Posedând „anumite virtuți, care ar fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poleac” : „deși străin”, „că-i bun poleac lui numele-i mersese”, căci „bătrânul, brav evreu, [...] polona vorbește foarte bine” și „Patria, asemeni oricărui leah, iubește” <endnote id="(689, pp. 148-149 și 387)"/>. Glosând pe marginea „esenței morale a sentimentului național”, filozoful ungur G.M. Tamás notează următoarele În stilul său inconfundabil : „La auzul unor fraze odioase ca «e evreu, totuși e un bun maghiar», nici nu ne dăm seama ce mare cucerire morală reprezintă aceasta. Să ne imaginăm că În secolul V
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și aici, chiar dacă În subtext : „piloții orbi” (guvernanții) conduc În prăpastie alți orbi (guvernații). În ianuarie 1937, Constantin Noica se luptă cu „parazitul dinăuntrul” ființei românești și cu „parazitul dinafară” [= evreul]. „Cine e atât de orb Încât să-i confunde ?” Filozoful nu regretă atât că „prietenii noștri evrei [...] vor avea de suferit de la mișcarea legionară”, cât faptul că lor „le este interzis să vadă [...] tot ce e purtător de adevăr În legionarism”. Cu alte cuvinte, evreul ar fi orb nu numai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(171, p. 451)"/>. O informație similară se află În Talmud. După cum se vede, În cultura tradițională românească, „evreul imaginar” este localizat Într-o țară la rândul ei imaginară, Într-o „Palestină imaginară”, asociată adesea cu „lumea de dincolo”. Filozoful Vasile Conta (Chestia evreiască, 1879) - considerat „adevăratul Întemeietor al antisemitismului doctrinar românesc” <endnote id="(67, p. 34)"/> - susținea și el existența unei imaginare „Împărății jidovești” : „[Evreii] au chiar o patrie. Este adevărat că nu o patrie reală, ci o patrie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ionescu - În prefața la romanul lui Mihail Sebastian De două mii de ani... (1934) - Înlocuiește etnonimul „iudeu” cu demononimul „Iuda” : „Iuda suferă pentru că l-a născut pe Hristos, l-a văzut și nu a crezut” <endnote id="(187)"/>. În acest fel, filozoful român mizează pe o confuzie care exista de secole la nivelul imaginarului colectiv (de altfel, Iuda este un etnonim popular și peiorativ al evreului ; <endnote id="cf. 295"/>). Nae Ionescu inoculează astfel toată Încărcătura diabolică pe care o conține numele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
votării Constituției din 1923, care consfințea emanciparea și Încetățenirea evreilor din România : „Poporul român, care a suferit atât, Înțelege suferințele mai Îndelungate și mai crunte ale evreilor” <endnote id="(517, I, p. 117)"/>. Emigrat la București și apoi la Paris, filozoful Emil Cioran (originar din Rășinari, sudul Transilvaniei) acuză criza desțărării. Simțindu-se „cu adevărat fără patrie”, un „goi [= neevreu] rătă citor”, el Își declară „afinități profunde” cu evreii : „Je suis métaphysiquement juif”, scrie el În 1965 <endnote id="(588)"/>. Închei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi uniți și semeni. Cugetați Însă că există o singură cale de a conjura blestemul care apasă asupra voastră : izbăvirea lui Ahasverus : nimicirea completă !” <endnote id=" (745, pp. 62-64)"/>. Vorbind În 1926 despre „povestea jidovului rătăcitor” și despre „criza iudaismului”, filozoful ortodoxist român Nae Ionescu ajunge și el la concluzia că suferința sau moartea iudaismului ar fi singurele soluții : „Părerea mea este că criza iudaismului e permanentă... Povestea jidovului rătăcitor nu e numai o poveste, ci Însăși expresia neliniștei acestei rase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Educației o scrisoare de protest Împotriva unor astfel de incitări antisemite din manualele școlare <endnote id="(555, I, p. 242 ; 693, I, p. 150)"/>. La Începutul secolului XX, Într-o curajoasă intervenție Împotriva teoriei rasiste a lui H.St. Chamberlain, filozoful Constantin Rădulescu-Motru a atacat, În publicația sa Noua Revistă Română, și problema supraviețuirii În cadrul propagandei antisemite contemporane a unor clișee mentale medievale, care-i prezintă pe evrei ca fiind vampiri și practicând omoruri rituale <endnote id="(125, p. 270)"/>. Dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Rădulescu-Motru a atacat, În publicația sa Noua Revistă Română, și problema supraviețuirii În cadrul propagandei antisemite contemporane a unor clișee mentale medievale, care-i prezintă pe evrei ca fiind vampiri și practicând omoruri rituale <endnote id="(125, p. 270)"/>. Dar vocea filozofului român a rămas cumva izolată În epocă. În 1922, În ziarul Apărarea Națională - editat de profesorul A.C. Cuza și de doctorul Nicolae Paulescu - s-au publicat În fiecare număr „cazuri autentice” de omor ritual practicat de evrei de-a lungul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
străine corpul României, antro pofagiei judaice carnea și sângele Națiunii ! Sărmană Românie !” <endnote id="(336, II, p. 368)"/>. De o atitudine insolită a dat dovadă Nae Ionescu, În prefața romanului De două mii de ani..., publicat În 1934 de Mihail Sebastian. Filozoful recunoaște că povestea cu „omorul ritual” practicat de evrei este doar „un basm”. „Dar de ce se plâng evreii ?”, se Întreabă el retoric. Oare nu au existat basme similare referitoare la creștini ? „Și evreii nu au ei oare nici o vină, n-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câteva indicii că autorul real al acestei cărți ar fi Radu Theodoru ; cf. 545, VI, p. 48. 635. Ernest Renan, Le Judaïsme comme race et comme religion, Paris, 1883, p. 25. 636. În 1762, Într-o Apologie pentru națiunea evreiască, filozoful evreu Isaac de Pinto (originar din Portugalia și trăitor În Olanda) a luat poziție Împotriva defăimărilor lui Voltaire, susținând că evreii sefarzi (spre deosebire de cei așkenazi) sunt cultivați și iluminați (612, I, p. 69). 637. Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românești, ediție Îngrijită de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 2002 (prima ediție, 1942). 809. Memoria salvată. Evreii din Banat, ieri și azi, volum coordonat și prefațat de Smaranda Vultur, postfață de Victor Neumann, Editura Polirom, Iași, 2002. 810. Cătălin Avramescu, Filozoful crud. O istorie a canibalismului, Editura Humanitas, București, 2003. 811. Andrei Oișteanu, „Pogromul de la Iași”, Contrapunct, nr. 26, 28 iunie 1991, p. 2. 812. A afirma că membrii unei comunități etnice sunt oameni Înseamnă implicit a admite că acest fapt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
începutul anului 1973, mai exact în scrisoarea din 6 martie 1973. Tot în acest an va folosi pe sunt în volumul Reacții critice. în cărțile anterioare (Aproximații critice, Ibrăileanu, B.P. Hasdeu) folosise pe sînt. Simultan a trecut și de la filozofie (filozof) la filosofie și filosof. Surprinzătoare pentru mine, n-am înțeles aceste schimbări din mers și, în intimitatea mea, le-am „taxat” ca mofturi. E drept, începînd din 1970 au fost dezbateri despre î din a (v. Luceafărul, 18, nr. 48
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
apărea vor fi mai ales de istorie literară. Cred că articolele despre Ibrăileanu ți-au plăcut. Credința mea e că schimb (sensibil măcar) optica despre Ibrăileanu. Pentru numărul 3 trimit un articol de aceeași mărime (12 pag.) despre Al. Hasdeu, filozof al istoriei (cu lucruri de o actualitate total surprinzătoare, care se poate chiar lega de unele aspecte ce vor fi în nr. 4) . Pentru nr. 4, un articol de actualitate ce urmează să-l scriu. Am vorbit cu Radu Cârneci
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mă gândesc, nici nu știu ce înseamnă de fapt un șaman. După încă două zile de citit în lumânare, cu un ritual din ce în ce mai complex, concluzionez că șamanul îndeplinește funcția unui psiholog al satului, care, însă, își extrage cunoștințele nu din tratatele marilor filozofi ci din natura înconjurătoare, pe care, drept consecință, o respectă ca pe un mare profesor. Fiecare folosește ce are la îndemână: într-un sat departe de lumea civilizată accesul la natură este mult mai ușor decât accesul la tratate de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cipiu structurant al ei, ci ca un construct al exegezei în sensul cel mai larg, ca un principiu al organizării lecturii. „Simț enorm și văz monstruos” este analizat pornind de la ceea ce vede și asumă cititorul cel mai avizat : criticul literar, filozoful, istoricul ideilor etc. Viziunea monstruoasă nu-i mai aparține lui Caragiale, ci lectorului său care răspunde unui impuls secret, care folosește opera lui Caragiale ca interpretant al timpului său și al lumii în care trăiește. Opera lui Caragiale constituie doar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]