5,879 matches
-
curentului ideologic și literar care i-a purtat numele - "Sămănătorismul". Acest curent, promovat de colaboratorii revistei și teoretizat de Nicolae Iorga, susținea, în special prin intermediul paginilor revistei, valorile naționale tradiționale și folclorice, necesitatea culturalizării țărănimii, etc. „” a publicat numeroase texte folclorice, documente istorice, pagini inedite din opera lui Mihai Eminescu, precum și comentarii privind clasicii literaturii române, traduceri din literatura universală, etc. Sămănătorul sau Semănătorul? De la nr.1 din 2 dec. 1901 până la nr. 27 din 29 septembrie 1902, titlul revistei a
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
cântecul tradițional era cultivat în mod permanent, mama sa numărându-se printre cele câteva cântărețe recunoscute ale localității. Manifestând de timpuriu aptitudini muzicale deosebite, dublate și de o voce remarcabilă, prin jurul vârstei de 20 de ani devine solistă a ansamblului folcloric "Rapsodia Dunării" din Galați. Rămâne aici doar un an continuându-și ascensiunea artistică în cadrul orchestrei "Trandafir de la Moldova" din Vaslui, a cărui solista va fi între anii 1964 și 1980. Între timp turneele în țară, înregistrările de radio și televiziune
Mioara Velicu () [Corola-website/Science/306503_a_307832]
-
de radio de 150 kHz, efect ce poate fi observat doar din spațiu. În decursul istoriei, diverse persoane au scris și vorbit despre sunete asociate fenomenului de auroră. Exploratorul danez Knud Rasmussen menționa acest efect în 1932 în descrierea tradițiilor folclorice ale eschimoșilor din Groenlanda. Aceleași sunete sunt menționate în același context de antropologul canadian Ernest Hawkes în 1916. Caius Cornelius Tacitus, un istoric din Roma antică, scria în opera sa „"Germania"” că locuitorii Germaniei susțineau perceperea acelorași sunete . Actualmente, diverse
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
cu același nume, scris de Mihail Sadoveanu. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate) și anual, în satele din apropiere se desfășoară evenimente culturale (obiceiuri folclorice) specifice Țării Făgărașului. Reportaje"
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
l-a exilat într-o armată de gnomi și aproape a reușit să-i vrăjească pe Jill, Eustace și Puddlegum.C.S.Lewis insinuează că este aceeași Jadis, întoarsă din morți. Creaturi mitologice Alți locuitori ai Narniei sunt bazați pe creaturi folclorice sau mitologice cunoscute ca: Boggles, Centaurs, Cruels, Dragons, Dryads, Earthmen , gnomes, Efreets, Ettins, Fauns, Giants, Ghouls, Hags, Hamadryads, Horrors, Incubi, Maenads, Minotaurs, Monopods, Naiads, Ogres, Orknies, Winged Horses, People of the Toadstools, Phoenix, Satyrs, Sea People , Sea Serpents, Silvans, Spectres
Cronicile din Narnia () [Corola-website/Science/307825_a_309154]
-
scăzut simțitor (a fost înlocuit de saltul între înălțimi), fiind ales numai pentru anumite momente pe parcursul cântării. Mai târziu, a fost adoptat de muzica instrumentală, cu precădere în rândul instrumentelor capabile de a-l produce. Procedeul este răspândit în muzica folclorică, mai ales în Răsăritul Europei și Asia. este prezent și în folclorul muzical românesc (în muzica vocală și în piesele pentru vioară). În muzica cultă, efectul se regăsește mai frecvent în piesele instrumentale decât în repertoriul vocal. Înregistrările sonore timpurii
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
Toots Thielmans, Chet Baker, Don Byas, Stéphane Grappelli, Jean-Luc Ponty, Philip Catherine, Tony Coe, Pepper Adams), melodii (pentru Nana Mouskouri, Mărie Laforêt, Richard Sanderson, Diane Dufresne, Herbert Léonard, Mireille Mathieu, Nicole Croisille, Lara Fabian, Guy Marchand etc.), lucrări de inspirație folclorica (pentru Gheorghe Zamfir, Stanciu Simion „Syrinx”-nai, Liam O’Flynn- cimpoi, Române- chitară) precum și formele clasice („Concertul Berlinului pentru vioară și orchestră”, „Concertul pentru eufoniu și orchestră”, „Concertul iberic pentru trompeta și orchestră”, „Scurtmetraje pentru cvintete de alămuri”) și în
Vladimir Cosma () [Corola-website/Science/308411_a_309740]
-
sublinia caracterul străin de muzica țigănească. Ea făcea parte dintr-o categorie ritmică distinctă, împrumutată din muzica turcească de petrecere - çiftetelli. În avântul proletcultismului, conducerea socialistă din anii 1950 a dispus organizarea unor mari ansambluri de muzică populară (incorect denumite folclorice), pe model sovietic. După 1960, s-au constituit ansambluri mai mici, în numeroase localități ale țării. Mulți dintre membrii acestor orchestre erau romi, însă acest fapt trebuia mistificat pentru a se crea senzația unei lumi muzicale românești, uniforme. În acest
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
în textul celor mai multe piese, sunt: banii, mașinile, dușmanii, femeile ș.a. Din cauza erudiției precare a multor cântăreți, se întâlnesc greșeli gramaticale (dintre care unele au devenit adevărate licențe ale stilului, fapt similar cu un număr de „cazuri tolerate” folosite în muzica folclorică), anacoluturi, tautologii fără rol stilistic, chiar confuzii paronimice și întrebuințări nepotrivite ale unor neologisme. Tot neologismele ajută uneori la formarea unor rime rare. Textele unor manele conțin exprimări cu dublu înțeles, aluzii sexuale sau un limbaj licențios. Versificația se apropie
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
de familie lucrează 98 medici și 249 personal medical mediu. Orașul are o vastă rețea de instituții culturale: Palatul de cultură, 2 biblioteci publice și 9 formații artistice de amatori printre care corul „Doina Nistrului”, teatrul de păpuși „Spiriduși”, formația folclorică „Opincuța”, etc. Lângă Saharna s-a păstrat și un vechi complex monastic săpat în stâncă. Și astăzi aici pot fi văzute chiliile călugărilor și o biserică rupestră unde aceștia oficiau slujbele. Lângă satul Țipova se află complexul monastic cu hramul
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
prin Cosmos, până la noi. Mulți specialiști asociază însă OZN-urile cu civilizații care nu pot fi puse pe același plan cu noi, având un avans de sute de milioane de ani față de pământeni. Există și asocieri cu fenomene religioase, spirituale, folclorice etc. cu care s-au evidențiat multe detalii comune. Mărturii privind OZN-uri sunt consemnate, în texte, încă din antichitate, fiind văzute și în evul mediu ca și în epoca modernă. Există interpretări conforma cărora și în Biblie apar evenimente
Obiect zburător neidentificat () [Corola-website/Science/302230_a_303559]
-
OZN". La o conferință din 1992 pe acest subiect, la Massachussetts Institute of Technology au fost supuse examinării 2000 de cazuri inexplicabile. O a treia direcție interesantă din anii optzeci încoace privește paralela dintre fenomenul OZN, aparițiile religioase, mitologie, personaje folclorice etc. considerând, pe baza multor detalii, că toate acestea ar avea o cauză comună. World UFO Day Organization (WUFODO) a declarat 2 Iulie „Ziua Mondială a Obiectelor Zburătoare Neidentificate”. Această zi este sărbătorită începând din 2001, annual la 2 iulie
Obiect zburător neidentificat () [Corola-website/Science/302230_a_303559]
-
sau Abu Nawas (Abū Nuwăs; ar: أبو نواس) (mijlocul secolului al VIII-lea - 814) a fost poet arabo-persan, unul dintre cei mai mari autori ai literaturii arabe clasice. A trăit la Bagdad, la curtea califului Harun al-Rașid. Devenit personaj folcloric, apare în multe dintre povestirile celor "O mie și una de nopți". Abu Nuwas, numit în realitate Abu ’Ali al-Hasan ibn Hani’ al-Hakami (poreclit „cel cu buclele de aur”) s-a născut între anii 747-762, la Al-Ahwaz, în regiunea Khuzistan
Abu Nuwas () [Corola-website/Science/302341_a_303670]
-
prezent există foarte puține forme de organizare culturală sau de altă natură meglenoromâne, cum există în cazul aromânilor și chiar al istroromânilor. Există de exemplu la Cerna (județul Tulcea), singura localitate cu populație majoritar de origine meglenoromână din România, Ansamblul folcloric meglenoromân „Altona” și Asociația „Altona”, la care participă elevi de la Școala Gimnazială „Panait Cerna”. Aceste trei entități, precum și familiile se preocupă de cultivarea moștenirii culturale meglenoromâne. Muzicologul Mirela Kozlovsky a cules în comună balade, doine, alte cântece și muzică instrumentală
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
animale mici și mâncare putredă sau de la gunoi. Unele fapte remarcabile de rezolvare a problemelor au fost observate la unele specii, care să conducă la convingerea că este extrem de inteligent. De-a lungul secolelor, a fost un animal din mitologia folclorică, din artă, literatură și în multe culturi indigene, inclusiv în cele din Scandinavia, Irlanda și Țara Galilor, Bhutan, coasta de nord-vest a Americii de Nord, și Siberia și nord-est Asia, corbul comun a fost venerat ca o figură spirituală sau zeu. Corbul comun
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
sud de Dunăre, sec. V-VIII la nord), etnogeneza integrând desigur elementele religioase, dar fiind în sine un proces cu precădere lingvistic, prin formarea limbii protoromâne și generalizarea ei printre Dacii și Tracii din Imperiul Roman. Ambele teorii folosesc argumente folclorice (fondul mitologic, tradiții și obiceiuri, dintre care multe sunt anterioare creștinării, dar au fost bine conservate după aceasta), etnografice (paralelisme și diferențe față de popoarele vecine), arheologice (bazilici, necropole), arhivistice (documentele și cronicile vremii) și istorice (dezvoltarea bisericii, limba liturgică, organizarea
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
anticariate bisericești. Muzeul, inaugurat în 1979, are la bază 13 sculpturi ale lui Lazăr Dubinovschi, originar din satul Albinețul Vechi. Loc de atracție pentru manifestările prilejuite de sărbătorile naționale sunt Monumentul lui Mihai Eminescu. Creația artistică este reprezentată de ansamblul folcloric „Foleșteanca” (conducator Elena Calmuțchi) Orchestra de muzică populară "Păunaș" de la Casa raională de cultură Fălești (conducător Valeriu Negrii), colectivul etnofolcloric pentru copii "Auraș-Păcuraș" de la Liceul Teoretic "Ion Creangă" (conducător Valeriu Dumbravă). Școala de Arte Plastice pentru copii "Gheorghe Vrabie" (director
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
conducător Valeriu Negrii), colectivul etnofolcloric pentru copii "Auraș-Păcuraș" de la Liceul Teoretic "Ion Creangă" (conducător Valeriu Dumbravă). Școala de Arte Plastice pentru copii "Gheorghe Vrabie" (director Furdui Damian) și Școala de muzică (director Anatol Ragulschi) educă calități estetice la copii, ansamblul folcloric cu titlul model „Izvoraș” și ansamblul de dans popular „Mugurel” de la casa de creație pentru copii, laureați ai celor 8 ediții ale festivalului pentru copii din Moldova. Activitatea informațională este susținută de Publicația Periodică Independentă "Duminica", dar și de TV
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
Mitul este o poveste, o legendă, un basm.Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Ediția a II-a, Univers Enciclopedic, București, 1996. Narațiune alegorică sau legendă despre zei și eroi care personifică forțe ale naturii sau ale societății. Având o factură folclorică și transmițându-se oral, mitul multor popoare au fost culese la un moment dat și transformate în epopei, care reprezintă adevărate monumente ale vechilor culturi și fac parte din tezaurul culturii universale (ex. epopeele homerice, indice, etc.). Miturile au o
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
e mult mai lungă decât idealul despre care vorbea Tolkien în eseul "On Fairy Stories" („Despre basme”). Multe motive prezente în basme, cum ar fi repetiția evenimentelor similare prezente la sosirea piticilor în casele lui Bilbo și Beorn, precum și temele folclorice de genul împietririi trolilor, apar în această poveste. "Hobbitul" se conformează celor modelului de 31-de-motive-prezente-în-basme, despre care Vladimir Propp vorbește în opera sa din 1928, "Morphology of the Folk Tale", bazându-se pe analiza structurală a folclorului rus. În general
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
the Holy", editat în anul 1973, demonstrează dorința formației, de acum cu o popularitate uriașă în întreaga lume, de a explora cât mai multe și mai diverse stiluri, plecând de la rock-ul plin de vigoare la reggae, pseudo-soul, până la baladele folclorice. Având parte si de un impresar competent, Peter Grant, formația și-a consolidat o reputație stabilă în rândul publicului iubitor de muzică rock. Această reputație nu s-a datorat numai activității neîntrerupte și a fidelității componenților față de grup, ci și
Led Zeppelin () [Corola-website/Science/302456_a_303785]
-
și folclorul macedoromânilor. Și-a extins cercetările și asupra meglenoromânilor. A fost preocupat de toponimele balcanice și de relațiile culturale aromânești. Deosebit de interesante rămân în literatura de specialtate numeroasele sale etimologii. Sub egida Academiei Române, a publicat cel mai bogat material folcloric cules din aproape toate provinciile locuite de aromâni. Pericle Papahagi a fost printre cei care au studiat dialectul aromân alături de alți cercetatori ai filologiei romanice, români sau străini, cum sunt St. Mihaileanu, Gh. Murnu, O. Densusianu, Al. Phillippide, Tache și
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
se manifeste conform cerițelor ei firești. Intimidați și speriați de viziunile apocaliptice cu care biserică îi amenință, oamenii nu refuzau atunci cand scăpau de sub sfântă tutela, desfătarea prilejuita de cântecele lumești mai puțin severe, fremătătoare și generoase. Nu putem reconstitui creația folclorica a acestori vremuri, dreptul la notare fiind rezervat doar cantului și priceperea scrierii neumelor nevând-o decât monahii, dar existența unei bogate și variate muzici populare este mai presus de orice îndoială. Antipod al cântării religioase, ea nemulțumea puterea religioasă și
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
aripi, pot zbura și prin levitație, cu viteze teribile (într-o noapte, nouă mări și nouă țări), dar alteori călătoresc în trăsură cu cai de foc. Nu se poate stabili totuși o tipologie fermă, ea fiind variabilă de la o zonă folclorică la alta; astfel, Dimitrie Cantemir le numea cu unul dintre epitete, "Frumoasele", simplificându-le funcția mitologică la domeniul erotic și considerându-le deci niște „Nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii frumoși” Mitul Ielelor este de origine incertă
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
cu un destin impresionant. Este o legendă întrucât explică, în viziune populară, apariția unui monument de arhitectură: biserica mănăstirii de la Curtea de Argeș, zidită sub domnia lui Neagoe Basarab, între anii 1512 și 1517. Balada este o îmbinarea ingenioasă a unsprezece motive folclorice, distribuite pe parcursul celor cinci momente ale acțiunii. Prima parte a baladei conține motivul alegerii locului pentru zidire și motivul zidirii. Negru-Vodă împreună cu zece "„meșteri mari/Calfe și zidari”", într-un decor mirific, caută pe malul Argeșului un loc perfect pentru
Monastirea Argeșului () [Corola-website/Science/299511_a_300840]