7,586 matches
-
ființei umane, întru totul interesat de reașezarea acesteia în raport cu condițiile sociale schimbate. Secolul al XVIII-lea era marcat de controversa și disputele purtate cu argumentele empiriste ale lui Locke și respectiv cu monadele lui Leibniz. Științei psihologiei îi lipseau încă fundamentele cognitive. Empirismul avea un succes crescând, dar era pus serios în dificultate în fața argumentelor raționaliste ale matematicilor. În atenția filosofilor se afla același om concret, dar care era pus în fața adevărului matematic al lui 2 x 2 = 4, împotriva căruia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fie diferită de metafizica sterilă, să studieze fenomenele sufletești, să aibă un statut comparabil cu cel al celorlalte discipline ale științelor naturii, cu biologia, cu fiziologia în particular. În studiile sale s-a străduit să confere proceselor psihice: memoriei, emoțiilor, fundamente organice necesare, să le completeze cu cele proprii acestui domeniu. Mai mult, el a susținut necesitatea ca fenomenul psihic să fie adus în laborator, să fie făcut reproductibil pe cale experimentală, asupra acestuia experimentatorul să poată acționa. La Collège de France
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
puțin accesibilă. A fost un materialism cuceritor, asimilat ulterior într-o parte întinsă din Europa de Est, care a fundamentat teoretic succesul revoluției populare din viitoarea Rusie Sovietică (și pe urmă din Asia). În respectivele țări, această filosofie s-a impus ca fundament ideologic al unei alte ordini sociale, opusă celei clădite ideatic până atunci de predecesori și congeneri cu mare migală. Succesul răsunător al acestei filosofii s-a realizat prin a-l înălța pe același om concret deasupra naturii, unde, în bună
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologiei, locul expe-rimentalistului de tradiție Helmholtz a fost preluat de un cercetător praghez cu numele de Ewald Hering (1834-1918). Activitatea sa s-a înscris pe un traseu deja conturat al psihologiei, care avea nevoie de tot mai multe și substanțiale fundamente experimentale. În acest sens, Hering a fost autorul a numeroase aparate și tehnici de laborator, indispensabile și astăzi pentru orice laborator de psihologie. Nimeni până la el nu l-a înfruntat mai serios pe Helmholtz în fundamentele ideilor și preocupărilor sale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai multe și substanțiale fundamente experimentale. În acest sens, Hering a fost autorul a numeroase aparate și tehnici de laborator, indispensabile și astăzi pentru orice laborator de psihologie. Nimeni până la el nu l-a înfruntat mai serios pe Helmholtz în fundamentele ideilor și preocupărilor sale experimentale în domeniul reflectării senzoriale, cu tot empirismul acestuia. Hering l-a înfruntat pe Helmholtz cu o viziune diferită, nativistă, după care retina este dotată de la naștere cu disponibilitatea vederii spațiale. În accepțiunea sa orice punct
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se rezuma la categoria de comportament. În materia acestei probleme Dewey a susținut că până la un anumit moment perspectiva reflexologică poate fi utilă, după care însă devine o frână în explicarea comportamentului, și că este nevoie de formularea unor noi fundamente teoretice. Pe acestea le-a imaginat nu ca Titchener, ca expresie a manifestării substanțialității subiective, ci ca expresie a relațiilor coordonate ale subiectului cu mediul conform unei scheme simple S-R. În această succintă descriere, termenul de "relații coordonate" vine
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
admitea și susținea intervenția dirijată a omului în înmulțirea doar a anumitor indivizi recomandați pentru calitățile lor de gândire, care au cele mai bune aptitudini senzorio-motorii, a celor cu instincte puternice. Un mod de gândire care avea să slujească drept fundament teoretic pentru afirmarea unor ideologii reacționare antisemite. Aceasta s-a întâmplat chiar dacă între Galton și ceea ce acele ideologii reacționare propovăduiau era o distanță ca de la Cer la Pământ. Fără cuvenitele exigențe critice, această distanță poate să dispară și atunci aplicarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
schimb, Münstemberg a postulat pentru promovarea unor categorii "ideografice", care acționează la nivel supraindi-vidual în viața psihică prin intervenția unor factori culturali. Aceștia sunt cei care conferă valoare activității psihice, vieții spirituale. 7.6. Psihologia "înțelegerii" a lui Dilthey În timp ce fundamentele gândirii psihologice ale unor psihologi ca Hugo Müstemberg și Heinrich Richert (1863-1936) își aveau suportul conceptual în gândirea filosofică a lui Kant, fundamentele filosofice și conceptuale ale unui alt psiholog, Wilhelm Dilthey (1833-1911) sunt reperate la Hegel. În lucrarea sa
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sunt cei care conferă valoare activității psihice, vieții spirituale. 7.6. Psihologia "înțelegerii" a lui Dilthey În timp ce fundamentele gândirii psihologice ale unor psihologi ca Hugo Müstemberg și Heinrich Richert (1863-1936) își aveau suportul conceptual în gândirea filosofică a lui Kant, fundamentele filosofice și conceptuale ale unui alt psiholog, Wilhelm Dilthey (1833-1911) sunt reperate la Hegel. În lucrarea sa cu titlul Gânduri despre psihologia descriptivă și diferențială, care a apărut în 1894, Dilthey dezvoltă ideea că orice psihologie care s-a bazat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost căutate în fenomenologie, în pragmatism, în materialismul dialectic. În acea vreme a intrat pe scena disputelor filosofice Edmund Husserl (1859-1938) profesor de filosofie tot din Göttingen, cu un program reformator fenomenologic aparte. Acesta și-a fixat ca obiectiv reformularea fundamentelor logicii, ca o cale de pătrundere la izvoarele activității mentale și ale manifestărilor de conștiință. Analiza fenomenologică face abstracție de legătura primară, empirică a omului cu natura, pentru a se centra pe abordarea fenomenelor de conștiință din perspectivă și cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
află în mișcare, fără ca acesta să-și schimbe locul. Wertheimer a denumit acest moment ca fenomenul Y. Pe plan fiziologic el a vorbit de un "scurt circuit" între cele două zone reflectate pe creier în ordinea succesivității receptate. Cu asemenea fundamente experimentale s-a procedat la explicarea fenomenului de reflectare psihică. Explicarea acestuia nu mai putea fi făcută în acord cu vechea soluție a însumării elementelor de senzații reflectate. Ceea ce se producea senzorial se raporta în alt fel la suportul fiziologic
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
secol al XX-lea, într-un efort teoretico-experimental de limitare a influenței școlii introspective în psihologie și de afirmare a spiritului pragmatic propriu societății americane, se naște curentul psihologic behaviorist. Acesta se afirmă în domeniul aplicativ al vieții sociale, deși fundamentele sale experimentale s-au bazat pe studii de psihologie comparată, pe experiențe efectuate pe animale. Primele experiențe de acest fel au fost efectuate sub însemnele teoriei darwiniste, eliberate de toate influențele metodelor subiectiviste de investigație. La început nu au existat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
bucuriei sau tristeții, asupra senzațiilor, memoriei, etc, cu toate că la nivelul funcțiilor psihice superioare demonstrarea experimentală a acestui paralelism ridica de atunci cele mai dificile obstacole practice. Admiterea paralelismului suflet corp a stimulat considerabil cercetările de psihofiziologie, care și-au găsit fundamente raționale noi în postulatul anatomic al complexității crescute a sistemului nervos, în mărimea crescută a creierului, hipercefalie, pusă pe seama evoluției biologice din natură. Descoperirile în domeniul psihofiziologiei sunt numeroase și interesante, atât pentru relevarea raportului suflet corp, invocat încă din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a direcțiilor ulterioare de dezvoltare a psihanalizei, când a avut loc disidența psihanaliștilor A. Adler și C.G. Jung. Acest lucru s-a produs pe fondul slăbiciunilor de debut ale teoriei lui Freud, a necesității realizării de remanieri, de extindere a fundamentelor sale teoretice și experimentale. S-a făcut acest lucru având în față, de astă dată, traumele sufletești ale soldaților de după război, nevrozele pe care aceștia le dobândiseră în timpul luptelor, care reprezentau o materie primă mai complexă ce nu mai putea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
teoria freudiană pentru îngustimea sa conceptuală. Era o critică făcută cu punct de plecare în propriile studii experimentale în domeniul inconștientului. După părerea sa, diversele forme de vise nu pot fi explicabile doar prin refularea dorințelor. Pentru a aduce noi fundamente în favoarea concepției sale Jung face o vizită de documentare în mai multe țări (Africa de Nord, Arizona, Kenia) unde efectuează studii asupra populației primitive a acelor locuri. Surpriza sa a fost reprezentată de numeroasele analogii pe care le-a găsit între conținutul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fenomenele psihice normale și nu de la cele psihiatrice, de patologie. Interesul său a fost îndreptat constant spre complexitatea vieții psihice, considerată ca un tot unitar. În anul 1921 publică prin-cipala sa lucrare, cu titlul Tipologiile psihice, în care sunt puse fundamentele unei caracterologii propriu-zise, prin care să se detașeze teoretic de Freud și de Adler. Este lucrarea în care a fost lansată tipologia introvertitului, ci opusă extravertitului. Jung a avut grijă să-i diagnosticheze pe cei doi concurenți adversari au săi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reprezentarea rolului experienței umane, adesea tăinuită în abisurile psihismului inconștient, cu influențe asupra vieții emoționale celei mai rafinate. Jung recunoaște că acest conflict debutează din fragedă copilărie, de unde își extrag rădăcinile o serie de reacții nevrotice. Faptul că el recunoaște fundamentele experimentale ale psihologiei aduce pentru el un avantaj, prevenind ca psihanalistul să nu derapeze spre speculații sterile. Psihologia lui Jung, din acest punct de vedere, introduce un element interesant, după care preotul sau pastorul sunt cu prioritate avizați față de medic
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o perspectivă exclusiv psihiatrică sau neurologică, iar cercetătorii adepți doar de credință ai lui S. Freud. În acest context și-au făcut apariția o serie de noi tendințe, înscrise pe direcții investigative cu identitate distinctă, implicate în disputele ce privesc fundamentele conceptuale și metodologice ale acestei discipline a psihanalizei. În acest sens s-au putut desprinde câteva perspective mai importante, pe care linie s-au detașat linii investigative distincte și psihanaliști consacrați. În continuare vor fi evidențiate unele dintre ele. 1
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
preferă să se dedice valorificării harului său poetic, carierei de scriitor. Era pătruns de suflul gândirii filosofice germane, cu care s-a așezat oportunist pe valurile instalării în țară a dictaturii proletare care au făcut din teoria filosofică a comunismului fundamentul ideologic al noii ordini de stat. În condițiile menționate mai sus se poate admite că M. Beniuc nu a râvnit niciodată funcția de șef de catedră. Profesional desfășura o activitate științifică prestigioasă, de valorificare a activității științifice practicate în Germania
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
eu sunt sceptic și reținut în ceea ce privește posibilitățile acestor inițiative. Cauza ? Au prea puțin suport în trecutul și istoria cunoașterii psihologice. Prin compensare se invocă dimensiunea artistică a cunoașterii psihologice, incontestabil, importantă și indispensabilă realizării de aplicații, de practici terapeutice. Fără fundamente istorice însă, nu mă pot abține să nu-i suspectez de o magie albă, depășită, de ocultism, de cochetare cu astrologia, etc. de o "păcălire" ieftină a celor interesați. Mulți oameni sunt alienați ca și mine, mântuirea pentru mine, ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a evoluat atât de mult de la formularea unor astfel de contribuții încât, în momentul de față, devine legitimă punerea sub semnul întrebării a relevanței teoriilor inițiale legate de efectele media. Identificarea genezei câmpului comunicării ar putea fi relevantă pentru identificarea fundamentelor schimbărilor sociale și comunicaționale care afectează în prezent compoziția audiențelor, accesul la informație și, implicit, la viața politică. În mod deosebit, ar fi relevant de subliniat existența unei fracturi tot mai evidente între metodele de cercetare tradiționale și contextul actual
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
acțiuni injuste și, mai ales. Odată cu identificare agentului responsabil pentru această acțiune. Pornind de la astfel de observații, Castells (2009, p. 212) a identificat două tipare care influențează judecata politică: a) loialitatea față de partide, candidații sau liderii de opinie având ca fundament atașamentul față de partidul pe care îl reprezintă (când circumstanțele îi sunt favorabile); b) examinarea critică a partidelor, candidaților și liderilor de opinie, bazată pe calcule și raționamente induse de anxietatea pronunțată (când circumstanțele nu sunt favorabile partidului sau candidaților susținuți
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
teritoriului național era sub ocupație străină, când independența națională reprezenta încă un vis, iar lupta pentru supremație a imperiilor vecine constituia o permanentă amenințare. Într-un asemenea orizont, afirmațiile gazetarului dobândesc semnificații noi, iar acuzele de naționalism extremist își pierd fundamentul. Veacul al XIX-lea este considerat de istorici drept veacul naționalităților, iar luptele de emancipare și eliberare ale românilor se înscriu în tabloul mai amplu al mișcărilor sociale și politice din context european. Obsesia ideii naționale în publicistica eminesciană are
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se inspiră din tradițiunile trecutului, înlăturând inovațiunile improvizate și aventurile hazardoase"413. Având conștiința relației complexe dintre trecutul istoric și politică, Eminescu le concepe în complementaritate, în măsura în care trecutul oferă premisele desfășurării prezentului, iar politica trebuie să țină cont de vechile fundamente ale societății pentru a-și adecva obiectivele la specificul acesteia. În concepția jurnalistului, istoria are valoare exemplară, iar politica devine agent al istoriei, implicând responsabilități majore. În acest context, "paseismul dobândește alt sens: dacă trecutul are și atribute idilice, Istoria
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1-2, pp. 64-69. Mitocaru, Victor, (1999), "Problema limbii naționale în publicistica lui Eminescu", în Ateneu, nr. 1, 1999, p. 1. Mitrea Șerban, Henrieta, (2006), Limbajul politic în democrație, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București. Morris, Charles, (2003), Fundamentele teoriei semnelor, traducere de Delia Marga, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca. Munteanu, Cornel, (1992), "Pamfletul eminescian", în Familia, nr. 1, p. 11. Munteanu, Eugen, (2005), Introducere în lingvistică, Editura Polirom, Iași. Munteanu, George, (1973), Hyperion, I. Viața lui Mihai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]