7,174 matches
-
asta spuse cuvintele foarte clar și pornea din nou motorul mai tare... — Darling de Neanderthal, Îl acuză Susan, sigură acum că el Înțelesese aluzia, dar pentru orice eventualitate lăsînd să-i cadă șuvița de păr pe frunte și făcînd o gaură cu degetul ca să se uite la prostul de lîngă ea. Juan Lucas opri motorul de tot de data asta și Își Încrucișă brațele la piept, dispus să asculte orice din partea ei, poate că pînă la urmă Înțelegea ceva mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se spăla de trei ori pe zi. La fel și acum, cu cît suferea mai tare, cu atîta devenea mai frumoasă; a fost În stare chiar să se aplece ca să-l roage pe Bobby să-i deschidă vorbindu-i prin gaura cheii, deși era o ușă supramodernă, fără cheie. Îl rugă de cîteva ori să iasă, pînă descoperi că ușa nu are cheie și tot stăruind teatral cu rugămințile ei i se desfăcu prosopul cu care se legase la cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Toți petrecuseră trei zile sălbatice. Chiar și domnișoara Morley, care, după vreo două căni de șampanie băute vineri, petrecuse weekendul făcând nebunii. Acum era momentul să plătească - toți erau obosiți și deprimați, mai ales Kelvin, care reușise să facă o gaură în rucsacul său gonflabil cu inelul de pe degetul mare. În timp ce toată lumea făcea eforturi să nu își îndrepte privirea către cănile murdare, se schimbau păreri despre mahmureala fiecăruia. Eu o simt mai mult în stomac decât în cap, se confesă Dervla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Comnenul[1081-1118] și Manuil I Comnenul(11431180)în așezări de la Moldova VecheRât, la Svinița etc. Alte descoperiri arheologice - la Pescari -în Culă(1428)-ruinele unei cetăți feudale cu două incinte de piatră(din secolul XIII XV), picturi rupestre în peștera Gaura Chindiei 2, vestigii din epoca preistorică, bronzului, fierului, dacică, romană, feudală; - la PescariMoldova Veche, Gornea cu influiențe din lumea bizantină sud -dunareană- diferite obiecte din ceramică, mărgele din sticlă colorată, inele, cercei și brățări; - Socol- biserica medievală; - Baziașmănăstire, vestigii din
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
fac frizerii cînd te tund. Moda părului lung a sosit prea tîrziu. Avusesem deja timp să sufăr la școală, unde În mod inevitabil, an de an, doi-trei idioți mă arătau cu degetul și-mi aruncau amabilități de genul: „ai o gaură În cap!“ sau „Îți lipsește un șurub!“. Doar nu era să le spun de forceps, nici măcar nu știau ce e aia. Adaptasem În folosul meu cuvintele lui Hristos pe cruce: „Iartă-i, Doamne, că sînt proști ca noaptea“. La Avignon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mare parte din capitolul consacrat filosofului de Diogenes Laertios. Ca și în opera doxografului grec, înțeleptul exclamă la vederea tarabelor încărcate ale negustorilor că există pe lume destule lucruri inutile pentru el (IX 25) ; observă ironic că zărește deșertăciunea prin găurile mantiei purtată ostentativ de Antistene în semn de dispreț pentru bunurile lumești (XV 36) ; anunță calm, când este izbit cu piciorul de cineva, că își consideră agresorul tot atât de nedemn de a fi dat în judecată cum ar fi un măgar
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a văzut sărutînd-o. Nu știu. Ceea ce știu e că a Încercat să-l omoare În plină lumină a zilei. Miquel Moliner, care nu avusese niciodată Încredere În Fumero, s-a aruncat asupra lui și l-a oprit În ultima clipă. Gaura glonțului Încă se mai poate vedea la intrare. Ori de cîte ori trec pe-acolo, Îmi amintesc de ziua aceea. — Ce s-a Întîmplat cu Fumero? — El și familia lui au fost expulzați din incintă. Cred că pe Francisco Javier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ar fi putut afla Jacinta Coronado. Cincisprezece minute mai tîrziu, am coborît pînzele și m-am reunit cu Fermín, ca să văd dacă el avusese mai mult noroc. Descurajarea Îi dădea pe dinafară. Cum o s-o găsim pe Jacinta Coronado În gaura asta? — Nu știu. Ăsta-i un cazan de țicniți. Am Încercat cu bomboanele Sugus, Însă ei le iau drept supozitoare. — Dar dacă o Întrebăm pe maica Hortensia? Îi spunem adevărul și gata. Adevărul se spune doar ca ultimă soluție, Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
la dimensiunile unei copile, iar Fermín, lîngă ea, părea un gigant. Îmi clocoteau În minte o mie de Întrebări, Însă prietenul meu Îmi făcu un semn care arăta În mod limpede că Întrevederea se isprăvise. L-am văzut contemplînd acea gaură murdară și rece unde Jacinta Coronado Își petrece ultimele ore de viață. — Hai, Daniel. Plecăm. Ia-o dumneata Înainte. Am făcut cum Îmi spunea. CÎnd am plecat, m-am Întors o clipă și am văzut cum Fermín Îngenunghea În fața bătrînei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
bazilică sau de temniță. Julián a scos din buzunar o sticluță și i-a deșurubat capacul. Un abur fetid a emanat din interior, Într-o spirală Înceată și albăstrie. A apucat lacătul de un capăt și a turnat acidul În gaura cheii. Metalul a țiuit ca un fier Încins, Învăluit Într-o perdea de fum gălbui. Am așteptat cîteva secunde, după care a luat o pavea de piatră dintre bălării și a spart lacătul cu cîteva izbituri. Julián a Împins ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Înainte să poată apăsa pe trăgaci, Carax Îl prinse de Încheietură și Îi izbi mîna de zid o dată și Încă o dată, Însă Fumero nu dădu drumul pistolului. Un al doilea foc detună În Întuneric și nimeri În zid, făcînd o gaură În panoul de lemn. Lacrimi de pulbere aprinsă și așchii de jăratic săriră pe fața inspectorului. Duhoarea de carne pîrlită inundă sala. Cu o zvîcnitură, Fumero Încercă să se descotorosească de mîinile acelea care Îi țineau gîtul imobilizat și mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
moșierești (de profundis!*), de altminteri una dintre progeniturile ai căror bunici și-au pierdut toți banii la ruletă, ai căror tați erau nevoiți să slujească în armată ca iuncheri și locotenenți, murind de obicei în timp ce erau judecați din pricina unei inocente găuri făcute în buzunarul statului și ai căror copii, precum eroul povestirii noastre, sau cresc idioți, sau ajung autorii unor delicte de drept comun, pentru care, de altfel, cu scop de povățuire și îndreptare, sunt achitați de către jurați; sau, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să-l găsești? N-am de gând, he-he! Și imaginați-vă, mult stimate prinț, deși nu sunt un subiect demn de atenția dumneavoastră deosebită, că am avut întotdeauna buzunarele intacte, și deodată peste noapte a apărut într-unul o asemenea gaură! M-am uitat mai curios: parcă ar fi făcut-o cineva cu briceagul. Aproape incredibil, nu? — Dar... generalul? — Toată ziua a fost supărat, și ieri, și azi; e teribil de nemulțumit; ba-i bucuros și bahic până la lingușeală, ba-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
el și, nelăsîndu-l în părăginire, istoria s-ar repeta de la început. O națiune, când începe să se înarmeze, nu se mai poate opri. Sărăcia și mizeria nu constituie limite ale înarmării. De sute de ani, omenirea privește cerul printr-o gaură de tun. Obstacolul esențial în calea păcii este lupta mărturisită sau secretă pentru hegemonie. Dorința primatului exclusiv este atât de puternică în națiuni, încît pentru ea sânt dispuse să calce orice fel de obligații etice sau internaționale. Se poate concepe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
bată-n jos/ A intrat și a distrus/ Foarea gândului frumos”. Căci cine este omul În poezia lui Alexandru Tăcu? „Din lepră, șerpi și macadam Când Domnul lumii l-a facut I-a pus din fundul lui Adam Pe umeri gaură de lut. Văzându-l Meșterul că mișcă L-a gâdilat puțin la coasta, I-a dat să poarte toporișca Și mâna harnica, nevasta”. („Fantomas”) Dintre aceștia, În parlamentul țării, unii ce fac?: „Tăcut ca piatra și prudent/ La ce se
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
panichează. Adaugă grăbit: — Cerșesc în felul acesta protecția zeităților de dedesubt... Arată cu degetul spre pământ. Augustus se apleacă din scaun în bătaie de joc și cercetează cu o atenție exagerată podeaua, ca și cum s-ar aștepta să vadă deschizându-se gaura prin care ies spiritele malefice. Ridică apoi o privire de plumb către Trio și rostește răspicat: — Claudia Appia este fiica lui Appius Claudius Pulcher, consul al poporului roman! Răcnește fără să se mai poată stăpâni: — Cum îți permiți să-i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Atenție, să nu vă vadă nimeni! Din pragul ușii, Toranius îl liniștește: — Fii fără grijă, ne strecurăm prin spate. Stăpânul casei este în continuare agitat și neliniștit. Dacă se întâlnesc cu Vipsania și toanta se apucă să țipe ca din gaură de șarpe de față cu invitații? Revine spre neguțătorul de sclavi și-l prinde de manta. Urcați mai întâi la etajul al doilea și coborâți pe cealaltă scară, cea de lângă apartamentele liberților. Vânzătorul se îndepărtează. Asinius Gallus îl aude murmurând
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tu, că nu găsesc pe ce să mă sui. Ascultător, Pusio se ridică pe vârfuri, mișcă capacul din loc și își scoate grijuliu capul afară. — Fii fără teamă, îl înghiontește Rufus de la spate. N-o să te calce nimeni pe cap. Găurile de aici sunt așezate pe axa din mijloc, unde nu se duc lupte. Pusio îngână: — Un bivol e târât afară... Instructorul se luminează la chip. — Aha! Deci nu e prea târziu. Abia s-au terminat duelurile între animale. Îl apucă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
spectator. Pașii îl poartă înspre aripa laterală a atriumului. Cu ochii la imaginile așezate lângă pereți, își amintește de mesajul neașteptat primit de la Rufus. Acesta e motivul agitației și neliniștii sale. Unde a dispărut tembelul, că parcă a intrat în gaură de șarpe? A înnebunit căutându-l de aseară până acum. Germanicus este ultima soluție. Bineînțeles, dacă o vrea să-l ajute. Respiră adânc. Bătăile inimii nu se potolesc însă. Când vine vorba de Mariamne, nu știi niciodată cum va reacționa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
unde firul era agățat era unicul punct fix al universului. Deci nu atât către pământ mi se Îndrepta privirea, ci Într-acolo, sus, unde se oficia taina nemișcării absolute. Pendulul Îmi spunea că, totul mișcându-se, globul, sistemul solar, nebuloasele, găurile negre și toate cele născute din marea emanație cosmică, de la primii eoni până la materia cea mai vâscoasă, un singur punct rămânea, pivot, pilon, sprijin ideal, făcând ca universul să se miște În juru-i. Iar eu mă Împărtășeam acum din această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pivniță În 1851, pe urmă la Observatoire și apoi sub cupola Panteonului, cu un fir de șaizeci și șapte de metri și o sferă de douăzeci și opt de kilograme. În fine, din 1855 e aici, În format redus, și atârnă din gaura aia de la crucea bolții.” „Și ce face, se bâțâie și-atâta tot?” „Demonstrează rotația Pământului. Dat fiind că punctul de suspensie rămâne nemișcat...” „Și de ce rămâne nemișcat?” „Pentru că un punct... cum să-ți spun... În punctul lui central, fii atentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
din Yellow Submarine, apeși cu buricul degetului și ireparabilul Începe să lunece Îndărăt către un cuvânt vorace și dispare Între fălcile lui, el suge și svârrllurp, Întuneric, dacă nu te oprești, se mănâncă singur și se Îngrașă din nimicnicia-i, gaură neagră a Cheshire-ului. Iar dacă scrii ceea ce pudoarea n-ar vrea, totul sfârșește pe dischetă, iar tu Îi pui dischetei o parolă și nimeni nu te va mai putea citi, lucru excelent pentru agenții secreți, scrii mesajul, Îl pui bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
adune tuburi goale de cartușe și felurite resturi, care după 8 septembrie nu lipseau: caschete vechi, cartușiere, ranițe, uneori cartușe Încă neatinse. Pentru a utiliza un cartuș Încă bun, se proceda așa:. ținând tubul În mână, se introducea proiectilul În gaura unei broaște de ușă și se strângea bine; glontele ieșea și ajungea să facă parte din colecția specială. Tubul era golit de pulbere (uneori era vorba de niște șuvițe subțiri de exploziv fără fum), ce era apoi aranjată În forme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
s-a Întors acasă după o jumătate de oră, proaspătă ca un trandafir, iar pe salteaua bătrânului găsiseră o revistă sadic-pornografică, poate i-o fi venit ideea năstrușnică să se ducă să tragă cu ochiul În camera doamnei respective pe gaura cheii și văzuse vreo perdea agitându-se În semiântuneric. Singurul lucru cert este că odaia nu-i În ordine și că Ardenti s-a volatilizat. Dar acum am vorbit prea mult. E rândul dumneavoastră, domnule Belbo. Singura urmă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Caus știa bine că dacă se ia un vas, se umple cu apă și se Închide În partea de sus, chiar dacă apoi i se face un orificiu pe fund, apa nu curge din el. Dar dacă se mai deschide o gaură deasupra, apa curge sau țâșnește În jos”. „Păi nu-i evident?” am Întrebat. „În al doilea caz intră aer pe sus și Împinge apa În jos”. „Explicație tipic scientistă, În care se Înlocuiește cauza cu efectul, sau invers. Dumneata nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]