6,037 matches
-
Φ(y, ξ ... |y, η ... ) = 0 "ceeace ne permite să exprimăm una din variabilele negeometrice, de exemplu "y" în funcție de celelalte. Sistemul compus conține deci numai o singură variabilă negeometrică; mai mult, se poate atinge prin procese adiabatice reversibile orice configurație geometrică a sa plecând de la orice stare inițială: într-adevăr, în ecuația:formula 13 după ce exprimăm pe y ca funcție de y și de ceilalți parametri geometrici, pentru orice drum care unește parametrii geometrici inițiali cu cei finali, obținem o ecuație diferențială pentru
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
numai o singură variabilă negeometrică; mai mult, se poate atinge prin procese adiabatice reversibile orice configurație geometrică a sa plecând de la orice stare inițială: într-adevăr, în ecuația:formula 13 după ce exprimăm pe y ca funcție de y și de ceilalți parametri geometrici, pentru orice drum care unește parametrii geometrici inițiali cu cei finali, obținem o ecuație diferențială pentru y, care se poate (în general) rezolva. Deci sistemul compus poate fi considerat el însuși drept sistem simplu; deci cantitatea de căldură DQ transmisă
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
se poate atinge prin procese adiabatice reversibile orice configurație geometrică a sa plecând de la orice stare inițială: într-adevăr, în ecuația:formula 13 după ce exprimăm pe y ca funcție de y și de ceilalți parametri geometrici, pentru orice drum care unește parametrii geometrici inițiali cu cei finali, obținem o ecuație diferențială pentru y, care se poate (în general) rezolva. Deci sistemul compus poate fi considerat el însuși drept sistem simplu; deci cantitatea de căldură DQ transmisă lui admite un factor integrant, notat "μ
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
compus. După ecuația (E) există pentru sistemele Σ, Σ funcții "ρ(y, ξ, ξ ... ξ), σ(y, η, η ... η)" astfel încât în echilibru termic: formula 15 unde θ este temperatura comună. Cu ajutorul acestor relații, se pot exprima câte una din variabilele geometrice ale fiecărui sistem, de exemplu "ξ, η" ca funcție de θ și de celelalte variabile. Variabilele pentru sistemul compus, și deci și ale functiilor "u, μ", se pot alege atunci ca "y, y, θ, ξ ... ξ, η ... η". Din ecuația (C
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
și pentru variații finite: ΔS = ΔS + ΔS. Pentru o discuție a modului în care se pot alege constantele, vezi articolul Paradoxul lui Gibbs (termodinamică). Revenim la principiul (P1) și la proprietatea (B) a sistemelor simple: la valori date ale parametrilor geometrici, mulțimea valorilor parametrului negeometric care pot fi atinse pornind de la o stare inițială dată prin procese adiabatice (ireversibile, în general) este un interval de dreaptă, mărginit sau nu. Am introdus apoi o nouă coordonată "y", astfel încât de-a lungul adiabatelor
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
introdus apoi o nouă coordonată "y", astfel încât de-a lungul adiabatelor cvasistatice "dy = 0"; despre mulțimea ei de valori accesibile se poate afirma același lucru. Dacă pornim dintr-o stare inițială "σ" și deformăm sistemul în mod cvasistatic până la valorile geometrice finale ale unei stări σ, valoarea finală "y" se va găsi undeva în acest interval „permis”; celelalte valori sunt realizabile prin procese necvasistatice. Drept consecință însă a formulării generale a principiului (P2), valoarea "y" nu se poate afla decât la
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
toate valorile dintr-un interval "I = (y-ε, y+ε)" pot fi atinse plecând din "σ" prin procese necvasistatice, ireversibile. Pentru aceasta este suficient să revenim de la "σ" la "σ" de-a lungul adiabatei reversibile și apoi să realizăm ireversibil parametrii geometrici ai stării "σ", cu valori "y" cuprinse în intervalul "I". Dar aceasta este ceea ce (P2) interzice. Deci la parametrii geometrici finali dați, valorile pe care le poate lua "y" prin deformări adiabatice ireversibile plecând de la σ sunt toate strict mai
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
aceasta este suficient să revenim de la "σ" la "σ" de-a lungul adiabatei reversibile și apoi să realizăm ireversibil parametrii geometrici ai stării "σ", cu valori "y" cuprinse în intervalul "I". Dar aceasta este ceea ce (P2) interzice. Deci la parametrii geometrici finali dați, valorile pe care le poate lua "y" prin deformări adiabatice ireversibile plecând de la σ sunt toate strict mai mari(alternativa A), sau strict mai mici (alternativa B) decât cele obținute pe cale cvasistatică. Pentru claritate, fie "x, x ... x
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
dați, valorile pe care le poate lua "y" prin deformări adiabatice ireversibile plecând de la σ sunt toate strict mai mari(alternativa A), sau strict mai mici (alternativa B) decât cele obținute pe cale cvasistatică. Pentru claritate, fie "x, x ... x" coordonatele geometrice ale unui sistem la temperatura "θ", și "S" entropia sa. Deoarece "T = ∂S/∂U > 0", modificând adiabatic cvasistatic coordonatele geometrice și reîntorcându-ne printr-un proces ireversibil la poziția inițială, energia internă va fi mai mare decât cea de la început
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
alternativa A), sau strict mai mici (alternativa B) decât cele obținute pe cale cvasistatică. Pentru claritate, fie "x, x ... x" coordonatele geometrice ale unui sistem la temperatura "θ", și "S" entropia sa. Deoarece "T = ∂S/∂U > 0", modificând adiabatic cvasistatic coordonatele geometrice și reîntorcându-ne printr-un proces ireversibil la poziția inițială, energia internă va fi mai mare decât cea de la început (deci sistemul se va încălzi), dacă alternativa A e adevarată și mai mică (deci se va răci) dacă B e
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
căldura "preluată" de la un rezervor astfel că intr-un proces ciclic "L + Q" = 0 este posibilă numai alternativa "Q" ≤ 0, "L" ≥ 0. Arătăm că formularea lui Kelvin implică pe aceea a lui Carathéodory: fie "(x, ..., x)" valori date ale paramatrilor geometrici și considerăm energia internă ca parametru de-a lungul liniei paralele cu axa "x"; fie două puncte A, B pe această linie cărora le corespund valorile "U < U". Presupunem că sistemul are energia "U"; punându-l în contact cu un
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
x"; fie două puncte A, B pe această linie cărora le corespund valorile "U < U". Presupunem că sistemul are energia "U"; punându-l în contact cu un rezervor de temperatură mai înaltă, putem ridica energia internă până la "U", păstrând parametrii geometrici ficși, deci fără a executa lucru mecanic. Cantitatea de căldură "Q = U - U > 0" este preluată de către sistem. După Kelvin este imposibil să ne întoarcem în starea "(U, x ... x)" numai prin acțiuni mecanice adiabatice: datorită conservării energiei, lucrul mecanic
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
pentru cititor poate persista o anumită nemulțumire că un rezultat matematic, ca acela al existenței unui factor integrant, este „demonstrat” cu mijloacele și în limbajul tehnicii. (Demonstrațiile sunt toate corecte!) Condus de ideea că la baza teoriilor fizice stau considerații geometrice (în analogie cu mecanica) Constantin Carathéodory a publicat în 1909 un tratament axiomatic al termodinamicii, în care existența entropiei și a temperaturii absolute sunt deduse din principiile (P1) și (P2) de mai sus, prin considerații strict matematice. Publicată într-o
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
de axiomatizare a termodinamicii. Originalitatea axiomatizării lui Carathéodory constă în introducerea ideii de entropie independent de noțiunea de temperatură; aceasta selecționează numai una din multiplele posibilități de a defini complet entropia. Argumentația nu face nici o restricție cu privire la numărul de parametri "geometrici" ai sistemului. Pentru cititorii articolului original, demonstrația Lemei lui Carathéodory poate părea dificilă. Aceasta a dus la o serie de articole în anii 1950 - 1966 conținând demonstrații alternative; dintre acestea, folosește direct condiția de integrabilitate a lui Frobenius (F). Lucrările
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
este cel ce transformă energia internă a gazelor fierbinți în energie cinetică a jetului. Viteza care se poate obține depinde de parametrii gazelor la intrarea în ajutaj, raportul de presiuni la care lucrează ajutajul și de forma și dimensiunile lui geometrice. Forma cu secțiune variabilă a ajutajului se obține printr-un con central și un tub exterior, relativ cilindric. Tracțiunea se obține practic pe conul din centrul ajutajului. Cu cât jetul are o viteză mai mare în secțiunea de ieșire din
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
în spațiu (unde se folosesc trei coordonate) și în mai multe dimensiuni. Pe lângă sistemul cartezian mai există și alte sisteme de specificare a poziției unui punct în plan, de ex. sistemul de coordonate polare. Folosind sistemul de coordonate carteziene, formele geometrice (cum ar fi curbele) pot fi descrise prin ecuații algebrice, anume ecuații satisfăcute de coordonatele punctelor de pe respectiva formă geometrică. De exemplu, cercul de rază 2 poate fi descris de ecuația x + y = 4. Numele sistemului vine de la "Cartesius", numele
Coordonate carteziene () [Corola-website/Science/311174_a_312503]
-
de specificare a poziției unui punct în plan, de ex. sistemul de coordonate polare. Folosind sistemul de coordonate carteziene, formele geometrice (cum ar fi curbele) pot fi descrise prin ecuații algebrice, anume ecuații satisfăcute de coordonatele punctelor de pe respectiva formă geometrică. De exemplu, cercul de rază 2 poate fi descris de ecuația x + y = 4. Numele sistemului vine de la "Cartesius", numele latinesc al matematicianului și filozofului francez René Descartes care, printre altele, a contribuit la unificarea algebrei și geometriei euclidiene. Munca
Coordonate carteziene () [Corola-website/Science/311174_a_312503]
-
camerele sunt pavate cu dale de teracota. Pereții sunt construiți din plăci ceramice și văr. Casă cu portic este prin excelență casă cu curte interioară, îndreptată spre interior. Curtea interioară și ferestre sunt decorate cu plăci ceramice colorate cu motive geometrice sau florale. În Casbah se regăsesc mai multe reședințe și palate având funcții diferite. Palatul de Vară, situat în afara zidurilor, care adăpostește Muzeul Bardo a fost o reședința destinată unei ocupații sezoniere, din mai până în octombrie. Acesta este înconjurat de
Casbah () [Corola-website/Science/311178_a_312507]
-
căror bază o formează nitrații de celuloză împreună cu alți explozivi lichizi (nitrat de glicerină, nitroglicol, nitrodiglicol) precum și alte substanțe și pot fi aduse în stare plastică. În funcție de destinația pe care o au, elementele pulberilor omogene se prezintă sub diferite forme geometrice a căror suprafață laterală poate fi mai mică sau mai mare. Fiind plastice, în timpul procesului de fabricație, pulberilor omogene li se pot da forme variate. Pulberile omogene pot fi clasificate după cum urmează: Pulberile omogene au o bună rezistență mecanică, sunt
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
ne mărginim la procese adiabatice "cvasistatice" (reversibile). Cantitatea de căldură transmisă într-un proces cvasistatic unui sistem simplu Σ este dată de 1-forma diferențială: formula 1 unde "Y" ≠ 0 în întregul domeniul de interes, "x", "x", ... ,"x" sunt parametrii (negeometric și geometrici) care descriu complet starea sistemului, iar "Y", "Y", ... , "Y" sunt funcții cel puțin de clasă C de acești parametri. Forma DQ se zice că este integrabilă dacă există funcții "F"("x", "x", ... ) și "μ"("x", "x", ... ) ≠ 0 astfel încât formula 2 In
Lema lui Carathéodory (termodinamică) () [Corola-website/Science/311275_a_312604]
-
roșu strident este simbolul futuriștilor ruși. În anul 1913 regizează opera futuristă ""Victorie asupra soarelui"", producție colectivă realizată de Velimir Șlebnikov (prologul), Mihail Matiușin (muzica) și Alexei Krucenik (libtretul). Malevici proiectează decorurile și costumele confecționate din materiale simple în forme geometrice. Încă de pe atunci îi apare ideea "patratului negru" care avea să devină emblema suprematismului: el apare ca fragment decorativ în actul patru, acoperind soarele, prezentat în primele trei acte. În anul 1915, Malevici îi scrie unui prieten: Constatând faptul că
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
0.10"" - cunoscută și ca ultima expoziție futuristă - în cadrul căreia Malevici prezintă un număr de treizeci și nouă tablouri abstracte, printre care și celebrul ""Pătrat negru pe fond alb"". Artistul pătrunde în arta abstractă, realizând compoziții bazate exclusiv pe forme geometrice simple, pictate în culori unitare. În 1916 publică broșura "De la cubism și futurism la suprematism. Noul realism în pictură". În această dizertație artistul califică suprematismul ca fiind pictură avangardistă. Analizează principalele direcții artistice și pe fiecare dintre ele o apreciază
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
să se ridice în aer, dezlipindu-se de materia albă. Există trei exemplare ale "Pătratului negru" - datând din anii 1915, 1924 și 1929 - dar aceste versiuni individuale se deosebesc unele de altele. Niciunul dintre "pătrate" nu este cu adevărat un pătrat geometric, laturile lor nu sunt egale. ""Pătratul roșu"", denumit de artist cu ironie "Realism vizual al unei țărance în două dimensiuni", nu este mai regulat decât cel negru, apare alungit în sus și la dreapta. Grație acestor deformări, pătratul roșu prinde
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
strălucirea culorii pure. În lucrările sale suprematisme, Malevici nesocotește intenționat legea gravitației. Noțiunile de sus și jos au fost înlăturate. De altfel, la diferite expoziții aceleași tablouri erau adesea agățate în poziții schimbate. Începând din anul 1916, la "formele primare" geometrice pictorul adaugă motive care sunt menite să scoată în evidență simplitate acestor forme. Un exemplu potrivit în acest sens îl constituie tabloul ""Supremus nr. 58"", unde liniile curbe centrale sunt întretăiate de numeroase dreptunghiuri, orientate în diferite direcții. Compoziția ""Suprematism
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
dreapta). Se observă decorația cu pietre semiprețioase. În ceea ce privește pumnalul indian se observă cu ușurință influența mediului asupra lamei pumnalului. Arme folosite de ieniceri și de alte categorii de trupe otomane în evul mediu. Se observă decorația cu elemente florare și geometrice pe scutul, coiful, apărătoarea pentru capul de cal și pe lama celor două securi.
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]