9,375 matches
-
apreciat; cinstit; cîștig; cîștigă; copil; criminal; demn; descurcăreț; desen animat; doctori; domn; drag; dreptate; Dumnezeu; efemer; elogiu; Eminescu; eroic; eroină; eroism; excepție; nu există; extrem; fantezie; faptă glorioasă; faptă măreață; ficțiune; Vlad Filat; fîntînă; folclor; fraier; frontalieră; geniu; gigant; gladiator; glorie; haiduc; Herodot; Hilk; ideal; idealist; important; imposibilitate; inconștient; ins; Ironman; isteț; istoric; istorie; Isus Hristos; iubire; iubit; împărat; încredere în el; încredere; îndrăgostit; înțelept; înțepat; întrebare; învingere; jertfă; leneș; lume; lumii; lupte; macho; maestru; măreț; măreție; martir; mascați; medic; mereu; merituos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
recompensă (3); rușine (3); vanitate (3); nu e bună (2); de bine (2); pe cineva (2); cîntare (2); cîștig (2); copii (2); cuvinte (2); cuvînt (2); dreptate (2); elogiu (2); faptă (2); felicitări (2); fete (2); fraudă (2); fudulie (2); glorie (2); gură (2); insuportabil (2); îngîmfați (2); lăcomie (2); lingușitor (2); mama (2); măreție (2); merite (2); modest (2); mult (2); multă (2); narcisism (2); nesimțire (2); omagiu (2); pedeapsă (2); preamări (2); preamărire (2); prefăcut (2); respect (2); pe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
continuitate; cortegiu; covor; crimă; crudă; cruzime; cumplită; cunoaștere; de curînd; cutremur; cuțit; deceda; depresie; destin; diavol; dispărut; divinizare; dorință; a dormi; ducă; duh; durere, plîns; dureri; etapă; etapă finală; nu eu; filozofie; fior; frică, dispariție; frumoasă; fulger; game over; garoafă; glorie; greu; grijă; groază; iertare; instanță; interesează; ireversibilitate; împlinire; începutul altei vieți; înfiorător; întins; jale; lașitate; lipsit de viață; lume; lumea de dincolo; macabru; mama; mister; a muri; muritor; neagră; neatenție; nedorită; nefericire; neînsuflețit; nemilos; nesiguranță; nostalgie; o nouă viață; obscuritate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
abstract; adiere; alb pufos; alb și mare; amintiri; aur; azuriu; bani; baschet; boltă; bunăstare; cămilă; cărămidă; cenușă; ceruri; claritate; confuzie; copac; de clăbuci; de gheață; deprimare; dorință; elefant; eternitate; excursie; fenomen; flexibil; forma; frică; fulg; fulger; fulgi; furie; furt; ger; glorie; greutate; griji; ideal; imagine; impediment; împrăștiat; îngrijorare; întristare; întunecare; întunecos; lejer; lene; libertate; lumină; masacru; mic; minor; moment greu; mor; natură; nebuloasă; necaz; neregulat; neutru; obstacol; odihnă; or; pană; picături; piure; pîine; plin; pluti; plutitor; poezie; precipitații; pufoșenie; pufuleț; pur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
putere; cai; caracter; cocaină; confort; constrîngere; convingere; creștin; culturism; curajos; cuvînt; dar; declin; deplină; deplinătate; deschis; determinare; dictator; dimineața; director; divin; dîrz; dominare; domnie; dumnezeiască; dușmănie; eficiență; efort; egalitate; enervant; enormă; erou; facere; familie; fără; financiară; fizică; fudul; gladiator; glas; glorie; grad; gras; gura tîrgului; guvern; harnic; hărnicie; hoție; ignoranță; iluzie; indestructibil; indulgentă; inima; interesant; izbîndă; înălțător; înălțime; încredere în sine; încrezător; îndrăzneală; înțelegere; înțelepciune; învățat; învestitură; jos; kilogram; kw; laș; Lăpușneanu; lebădă; legiuitor; limitată; loc; lupta; mafie; magie; mama; manipulare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
701/182/68/114/0 succes: noroc (79); reușită (61); baftă (38); fericire (35); muncă (35); bucurie (34); carieră (26); împlinire (22); victorie (21); bani (19); faimă (16); viitor (15); cîștig (13); mare (11); eșec (9); avere (7); examen (7); glorie (6); insucces (6); școală (6); triumf (6); viață (6); realizare (5); afacere (4); biruință (4); mult (4); mulțumesc (4); performanță (4); putere (4); vedetă (4); în viață (4); afaceri (3); ambiție (3); bine (3); bunăstare (3); deplin (3); efort (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
atitudine; avion; bani; băț; bază; biruință; de brad; bucurie; cădere; cap; capului; la capăt; cer; aproape de cer; ciclon; cîștig; cîștigător; colb; colț; concurs; corn; cui; curiozitate; deasupra; departe; dorință; drum; durere; etalon; excelență; fîn; final; foarte înalt; frate; fruntaș; frunte; glorie; grămadă; grea; greu; grif; groapă; important; imposibilitate; inteligent; intensitate; împlinire; încercare; jos; lumină; mare; mic; moldovean; montan; mult; muncă; de munte, omul; muntelui; unui munte; muntos; murdărie; neliniște; nisip; obositor; omul; pace; pahar; parc; pin; pisc alb; pisic; de pix
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ea este o atitudine și o manifestare brută a democrației (Hoanță, 2000). Datorită sustragerii frauduloase de la impunere, puterea publică are de pierdut - nerealizarea programului politic de guvernare și neîndeplinirea unor aspirații normale pentru puterea politică și administrația publică, și anume: glorie, putere, credibilitate și alte avantaje materiale ori spirituale. În România, fenomenul evaziunii fiscale se întâlnește pe o scară destul de largă, însă formele de manifestare ale sale sunt diferite. Astfel, organizațiile, fundațiile și asociațiile nonprofit, cu caracter umanitar, cultural, social, sportiv
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
un nivel 3, al cel or care și-au îndreptat atenția către firmele mici, deși aici au ajuns soluții informati ce mai simple, nu întotdeauna de talia unui ERP. Creșterea veniturilor SAP în anii ’90 Succesul înregistrat în perioada de glorie i a costat destul de scump pe unii - cel mai elocvent caz este Baan, care de pe culmile gloriei a ajuns în pragul dezastrului, cu grave probleme financiare - la fel s-a întâmplat și cu multe alte firme, mai mari sau mai
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
ajuns soluții informati ce mai simple, nu întotdeauna de talia unui ERP. Creșterea veniturilor SAP în anii ’90 Succesul înregistrat în perioada de glorie i a costat destul de scump pe unii - cel mai elocvent caz este Baan, care de pe culmile gloriei a ajuns în pragul dezastrului, cu grave probleme financiare - la fel s-a întâmplat și cu multe alte firme, mai mari sau mai mici. În aceste condiții, au avut loc numeroase fuziuni, preluări prietenoase sau forțate, care au salvat de la
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
se impune să ne dăm silința În a lua În considerare cauzele, obiectele sau exemplele care ne furnizează convingerea că pericolul nu este mare, că există Întotdeauna mai multă siguranță În apărare decât În fugă, că vom avea bucuria și gloria de a fi ieșit biruitori, În loc de a ne fi ales cu regretul și rușinea fugii, și altele asemenea. ART. 46. Cauza care Împiedică sufletul să dispună În Întregime de sentimentele sale Există o cauză anume care Împiedică sufletul să poată
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de vedere al istoriei textuale, cuvântul soferim („scribi”) se referă la acei înțelepți recunoscuți drept adevărații păstrători ai tradiției Scripturii. Se presupune că activitatea scribilor a început odată cu Ezda, numit adeseori în literatura rabinică „Scribul” par excellence. În perioada de glorie a scribilor 1, cuvântul soferim se referea doar la cei ce erau responsabili de textul biblic: ei îl copiau, îl păstrau și îl arătau ori de câte ori era nevoie; atunci când îl copiau, îl comparau, foarte atent, cu textul inițial și cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
genizah vechii sinagogi din Cairo; alte manuscrise din aceeași genizah se află în Biblioteca Publică Rusă din Sankt-Petersburg. Trebuie precizat că majoritatea manuscriselor babiloniene descoperite în genizah din Cairo datează din secolele VI-IX d.Hr., așadar din perioada de glorie a masoreților babilonieni; în același timp, vocalizarea babiloniană nu se reflectă cel mai bine în manuscrisele biblice, ci în targumurile aramaice. Sistemul babilonian prezintă asemănări cu sistemul dezvoltat de creștinii sirieni, începând cu secolul al IV-lea d.Hr., prin
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
vei avea noroc de extratereștri mai rezistenți la încercările vieții... Nu mai lungesc vorba. Spor la treabă și, dacă ești norocoasă, poftă bună! un PS pentru binele tău și al extratereștrilor cu care împarți patul și mai ales cina Mirajul gloriei în bucătărie nu trebuie să ne întunece rațiunea. Pentru că în acea încăpere shit happens, la început ar fi de preferat să lași loc de „poftă bună“ măcar în restaurantul tău de suflet! Nu încurajez încălcarea normelor pe care ni le
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
încă de la început ce orizont de așteptare îmi creează relația noastră, avusesem răbdare o săptămână, două, nouă, dar el tot ca un novice se purta: dădea buzna în atac pe nepregătite, se agita ca un apucat și murea lipsit de glorie, repede și fără nici o cucerire. Îmi tot spunea că-n pat îl intimidez, dar nu acceptam scuza asta, numai eu știu ce făceam ca să-l încurajez... Ca și la oamenii de rând, comportamentul extraterestrei cu MBA în management e condiționat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ipoteză, confirmată în bună măsură chiar de Cioran, adevărul pe care opțiunile sale îl instituie e ceva mai complex. Pe de o parte, el e încântat într-o vreme de Paris, însă nu pentru că i-ar fi adus consacrarea, celebritatea, gloria, adică nu pentru că i-ar fi satisfăcut orgoliul rănit de neputințele României, ci, paradoxal, pentru că Parisul e locul pierzaniei. Scepticismul lui găsește aici locul potrivit pentru a-și întinde tentaculele prin care soarbe seva vitală. Prin urmare, aici, la Paris
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
unei posibile întemeieri), ori mărturisește, fără urmă de pudoare, că privește „cu nespus dor această străduță pustie, pe care tare mi-ar plăcea să mă plimb în clipa asta!” (13 iunie 1979 Ă 366). De fapt, înțelege că goana după gloria de la Paris, adică tentația centrului, a fost o cale greșită Ă și nu-i rămâne decât utopia de a-și petrece „ultimii ani într-un loc ca al Barcienilor” (idem). Ceea ce încearcă să instituie Cioran este, recuperator, o morfologie a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Nu modernitatea e în discuție, ci omul, condiția lui de ființă fără sens, căzută, din ființă, adică din adevăr, din Dumnezeu, în istorie. Dacă e calcul sau fatalitate în căutarea adevărului? Într-un loc, Cioran vorbește despre opțiune: „Unii caută Gloria; alții, adevărul. Îndrăznesc să mă situez printre ultimii. O misiune imposibilă e mult mai seducătoare decât un țel accesibil. Să râvnești aplauzele oamenilor Ă ce umilință!” (I, 55). Nu că el n-ar fi fost pândit de umilința aceasta. Plin
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mult mai seducătoare decât un țel accesibil. Să râvnești aplauzele oamenilor Ă ce umilință!” (I, 55). Nu că el n-ar fi fost pândit de umilința aceasta. Plin de contradicții, se disprețuiește adesea pentru concesiile făcute spectacolului social, obedienței în fața Gloriei. Pare să fie vorba despre o alegere, căci Cioran preferă imposibilul, sau, cum observasem anterior, denegăsitul. Dar nu cumva opțiunea aceasta e impusă tocmai de nevoia unei împliniri în negativitate? Cioran este sedus de misiunea imposibilă a recuperării Ființei, dar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
berlineză nu poate fi imaginată de un om normal. Cum de nu mi-au cedat nervii? N-am fost niciodată atât de aproape de prăbușire Ă și de sfințenie...” (II, 385). Sau: „La douăzeci de ani, aveam o nesățioasă dorință de glorie” (I, 22). Așadar, privită acum cu admirație, tinereții, ca vârstă a angajării oarbe, i-ar fi urmat retragerea din lume, luciditatea mortificantă, iluminarea neputinței, sau, altfel spus, lașitatea. Diacronia e, însă, numai o aparență. Ce-i drept, poate că anumite
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
foarte bine să nu exist pentru nimeni, mă simt ușurat dar nu împlinit Ă ceea ce dovedește că omul vechi e departe de a fi adormit” (III, 48). Pe de altă parte, absența celorlalți e calea întâlnirii cu Dumnezeu. Lipsa de glorie și intrarea în anonimat echivalează cu prezența lui Dumnezeu. Spune Cioran: „A fi necunoscut de oameni înseamnă să nu ai obligații față de ei, să trăiești fără responsabilități, adică să fii gata să dispari în esențial” (III, 308). Anterior, însă, precizase
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Ă cu minimul de detașare și de silă” (I, 100). De fapt, cu câteva rânduri mai devreme recunoștea că este victima acestei neputințe fatale de a alege și de a fi. Își propusese la un moment dat să scrie despre glorie, un subiect despre care recunoaște că nu i se potrivește. I s-ar potrivi mai degrabă reversul ei, indiferența, dar iată-l pe Cioran răzvrătit împotriva propriului sine: „Nu sunt nici indiferent, nici detașat Ă sunt abulic Ă iar abulia
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
I s-ar potrivi mai degrabă reversul ei, indiferența, dar iată-l pe Cioran răzvrătit împotriva propriului sine: „Nu sunt nici indiferent, nici detașat Ă sunt abulic Ă iar abulia nu e detașare” (I, 100). Abulic pentru că ezită între tentația gloriei și extazul anonimatului. Or, gloria se dovedește deșartă, iar anonimatul, dureros. Cum în jurul său vede doar inși care caută gloria sau, ține să precizeze, „cel puțin renumele”, Cioran comentează: „Pasiune dezgustătoare și totuși de înțeles, ba chiar inevitabilă” (I, 150
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
degrabă reversul ei, indiferența, dar iată-l pe Cioran răzvrătit împotriva propriului sine: „Nu sunt nici indiferent, nici detașat Ă sunt abulic Ă iar abulia nu e detașare” (I, 100). Abulic pentru că ezită între tentația gloriei și extazul anonimatului. Or, gloria se dovedește deșartă, iar anonimatul, dureros. Cum în jurul său vede doar inși care caută gloria sau, ține să precizeze, „cel puțin renumele”, Cioran comentează: „Pasiune dezgustătoare și totuși de înțeles, ba chiar inevitabilă” (I, 150). Mai mult: „Dacă tu însuți
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nici indiferent, nici detașat Ă sunt abulic Ă iar abulia nu e detașare” (I, 100). Abulic pentru că ezită între tentația gloriei și extazul anonimatului. Or, gloria se dovedește deșartă, iar anonimatul, dureros. Cum în jurul său vede doar inși care caută gloria sau, ține să precizeze, „cel puțin renumele”, Cioran comentează: „Pasiune dezgustătoare și totuși de înțeles, ba chiar inevitabilă” (I, 150). Mai mult: „Dacă tu însuți ai dorit aceeași glorie, te deranjează să-i vezi pe ceilalți că aspiră la ea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]