7,948 matches
-
Iași este azi o Școală Înaltă de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată pe care o sărbătorim, prețuind generațiile ce o definesc prin cele trei momente semnificative: Trecutul fecund al celor 100 de ani, Prezentul definit în acest an de grație 2010 și Viitorul netăgăduit prin cei ce au intrat cu drag, studenți în anul I. Suntem ai Iașului, Școli Înalte - Facultăți, Universități și Academii, trăind prin gând și intenție într-un viitor anticipativ sustenabil, inginerește responsabil, cu tot ceea ce ne
CENTENAR IEŞEAN DE ÎNALTĂ ŞCOALĂ - FACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Anghel Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_955]
-
Talmont, mareșalul de Montmorency, mareșalul de Foix [...], și multe alte personaje importante, că ar fi prea mult să le scriu pe toate. Pe scurt, toată floarea și toți cavalerii Franței fură luați prizonieri sau omorîți, ceea ce înseamnă, dacă Dumnezeu prin grația sa, prin bunătate și milă nu îndreaptă lucrurile, pierderea și distrugerea totală a regatului [...]. După atîtea vești dureroase primite și pentru că parizienii erau foarte înspăimîntați de asemenea calamități, s-a ordonat să fie păzite cele patru porți principale ale Parisului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acest stat într-un moment de doliu, îi îneacă pe toți bunii francezi în lacrimi [...]. Ni l-au ucis deci pe rege și vă văd ochii umezi, inimile întristate, dar nu trebuie să ne pierdem astfel curajul. Noi avem, prin grația lui Dumnezeu, acest privilegiu în acest regat ca regii să nu moară deloc. El ne-a lăsat unul, în care, de la aceste vîrste mici, strălucește imaginea virtuților sale; [el] ne lasă regina, mama sa, prințesă magnanimă, deja declarată regentă pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
revoltă și țin în șah trupele regelui. Ludovic al XIII-lea, lipsit de Luynes, mort pe neașteptate în 1621, preferă să negocieze cu ei, dovedindu-și în felul acesta slăbiciunea. În sfîrșit, în 1624, cedînd mamei sale care reintrase în grații, hotărăște să apeleze la Richelieu, care, numit cardinal în 1622, primește în august 1624 titlul de "șef al Consiliului". Richelieu pînă în 1630. Regimul de ministeriat astfel instituit se bazează pe strînsa colaborare dintre rege și ministrul său. Ludovic al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trebuia luat spaniolilor. Victoria lui Turenne, la 14 iunie 1658, la Dunes, în apropiere de Dunkerque, îl forțează pe regele Spaniei să semneze, la 7 noiembrie 1659, pacea din Pirinei. El abandonează Franței provinciile Roussillon și Artois, obține reintrarea în grații a lui Condé și-i acordă lui Ludovic al XIV-lea mîna fiicei sale, infanta Maria Tereza, care renunță la toate drepturile ei la coroana Spaniei, prin intermediul plătirii unei dote de 500.000 de scuzi de aur. La moartea sa
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
62 UDF. De acum înainte, majoritatea parlamentară și majoritatea prezidențială concordă. Aceasta este voința electoratului, fidel spiritului Constituției. Dar, dornici de o alternanță politică, ei nu doresc o schimbare profundă a societății, așa cum cred o vreme învingătorii. De la "starea de grație" la austeritate. Noul guvern Mauroy comportă patru miniștri comuniști și patruzeci și patru de membri. Prezența lor, deși limitată, dovedește voința președintelui Republicii de a asocia la putere toate componentele stîngii și de a pune în acțiune marile aspecte ale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
economică, sprijinită pe măsuri sociale, vizează stoparea șomajului. Un oarecare număr de grupuri industriale și marile bănci sînt naționalizate. Legi importante extind descentralizarea și privesc relațiile sociale din întreprindere. Susținută la început de atitudinea favorabilă a opiniei publice ("starea de grație"), experiența socialistă se lovește repede de constrîngerile realităților economice. În iunie 1982, este indispensabilă angajarea unui plan de austeritate, întărit în primăvara 1983. Încărcătura ideologică a anumitor proiecte și stîngăciile guvernanților antrenează un reflux al opiniei publice, resimțit încă de la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de locuit. Atrium-ul avea un acoperiș cu o deschizătură pătrată în centrul său; apa de ploaie era adunată într-un bazin, impluvium. Augustinism. Doctrină corespunzătoare gîndirii Sfîntului Augustin (354-430), după care omul, corupt prin păcatul originar, este salvat prin grația lui Dumnezeu. Sfîntul Augustin nu neagă prin aceasta libertatea omului, care poate refuza grația. Baillis, bailliages. Baillis = ofițeri regali, la sfîrșitul secolului al XII-lea, detașați de la Curtea regelui pentru a controla gestiunea prevoților. Începînd cu mijlocul secolului al XIII
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apa de ploaie era adunată într-un bazin, impluvium. Augustinism. Doctrină corespunzătoare gîndirii Sfîntului Augustin (354-430), după care omul, corupt prin păcatul originar, este salvat prin grația lui Dumnezeu. Sfîntul Augustin nu neagă prin aceasta libertatea omului, care poate refuza grația. Baillis, bailliages. Baillis = ofițeri regali, la sfîrșitul secolului al XII-lea, detașați de la Curtea regelui pentru a controla gestiunea prevoților. Începînd cu mijlocul secolului al XIII-lea, ei își exercită funcțiile, care sînt în același timp financiare, juridice și militare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
papei, a episcopilor și a preoților în general. Pastorii protestanți, neconstrînși la celibat, sînt simpli credincioși cărora li se cuvin diverse funcții în sînul Bisericilor locale. Sacramente. Pentru catolicii, sacramentele sînt semne sensibile instituite de Isus Cristos pentru a obține grația divină și pentru a sfinți sufletele; ele sînt în număr de șapte: botezul, mirungerea, penitența (sau confesiunea), euharistia (sau comuniunea, împărtășania), maslul, hirotonisire, căsătorie. Salică (lege). Lege a francilor salieni redactată în timpul lui Clovis, pe la 486-496, revizuită de mai multe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și alternanță politică, 383 Anii Pompidou, 383 Alegerile, 383 Deblocarea societății, 384 Timpurile dificile, 385 Președinția lui Valéry Giscard d'Estaing, 385 În căutarea unui consens, 385 Povara crizei, 387 Alternanța de stînga, 389 Stînga cîștigă, 389 De la "starea de grație" la austeritate, 390 Coabitarea, 391 Document: Societatea blocată, 393 32. Mutațiile Franței în a doua jumătate a sec. al XX-lea, 395 Mișcarea economică, 395 Reconstrucție și modernizare, 395 De la creștere la criză, 396 Societatea: diversitate și uniformizare, 398 Orașe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Marcel, el consideră că Dumnezeu e mort reprezintă proiecția și dovada morții omului, care nu-și mai onorează condiția definitorie, nu mai reușește să acorde depășirii de sine adevăratul sens absolut. Dar, de pe această poziție, André Scrima are realismul și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el, spectacolul mutațiilor modernității nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese din sfera Logosului și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
astfel. Complit lipsită de imaginație iubirile tale se consumă în maniera cea mai clasică. Trăsătură definitorie: ingeniozitatea. Ulmul. Nu există nimic studiat în înfățișarea ta, totul e natural. Reprezinți o permanentă provocare pentru cei ce vor să îți intre-n grații. Trăsătură definitorie: ești moralistă. Scorușul. Ai simțul măsurii, ești dușmanul declarat al excentricităților gratuite. Nu revii asupra hotărârilor luate atunci când ești rănită de persoana iubită. Trăsătură definitorie: sensibilitatea. Plopul. Poți dovedi uneori un dezvoltat simț practic, dar, atenție, să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
acesta este prohibit. După Himmelstein, J. L., (2002), motivele consumului de droguri au fost foarte diverse cuprinzând: modificarea conștiinței și comportamentului, ușurarea durerilor, optimizarea stării de bine, atingerea unor performanțe, explorarea sinelui, explorarea lumii de dincolo, sau atingerea stării de grație. În America de Sud, indienii foloseau frunze de coca, mărturia acestui fapt constituind-o statui datate 300 î.Hr., reprezentând figuri cu obrajii umflați (Goode, E., 1999, p. 56). În India, China, Grecia, Asiria, Teba, textele menționează practica inhalării sau fumatului marihuanei și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
spiritul capitalismului" a adus în centrul interpretărilor noțiunea de predestinare, în raport cu care numai cei aleși de Dumnezeu sunt favorizați de soartă. Conceptul este acceptat de biserica catolică, în opoziție cu concepțiile protestante, care consideră succesul economic ca un semn al grației divine, iar sărăcia ca un simbol al decadenței morale și un semn al dizgrației divine. Toate aceste concepții de natură religioasă au fost înlăturate ca urmare a apariției unei interpretări mai liberale bazată pe noțiunea de ,,cultură a sărăciei". În
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
chiar ale lui Aristotel. O îndoită impresie de admirație înaltă și profund dezgust îți lasă lectura Banchetului sau a lui Fedru, unde ideea eternă a frumuseții de dincolo de lume e coborâtă să strălucească în corpul efebului adorat pentru inefabilele sale grații perverse. Antropomorfismul grec, ridicat la rangul de principiu universal în religie, se repercutează în artă prin cea mai degradantă mizerie morală, îmbrăcată în cele mai seducătoare forme estetice. Dacă filosofia platonică reprezintă culmea idealismului grec, tocmai acest idealism ne apare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e privilegiul trist al talentului care, neputându-se impune printr-o putere covârșitoare, recurge fie la artificiile formale ale tuturor lozincilor abracadabrante ce bântuie arta, fie la pornografie, fericit că a provocat o celebritate de scandal sau a cucerit astfel grația gustului vulgar. În artă, mai mult ca oriunde, invidia, orgoliul și setea de glorie inventează cele mai mizerabile mijloace de exhibiție pentru a cuceri atenția publică. Și nu e metodă mai practicată pentru a o cuceri decât tocmai simularea disprețului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu veacul XVI, de la Ronsard și până azi, izvoarele principale de inspirație ale acestei culturi le oferă antichitatea. În artă, francezii sunt un popor lipsit de inventivitate proprie, de fantezie creatoare. Literatura lor de o claritate fără adâncime, de o grație fără sublim și de o proporție devenită monotonă, e o rafinată strălucire formală, exercitată pe un fond de păgânătate antică. În nici o altă țară creștină din Europa căci Franța a fost o țară profund creștină, umanismul Renașterii n-a ispitit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vorbește de mitul acestei vârste de aur în Dilmum. A fost o vreme, la începutul începutului, când zeul Enki și zeița Nintud locuiau pe pământ și guvernau lumea, iar omul, scutit de mizeriile terestre de mai târziu, se bucura de grațiile cerești. în Dilmum, zice poemul, corbul n-a croncănit. Uliul n-a țipat cum țipă uliul. Leul n-a ucis. Lupul n-a răpit mieii. Câinele n-a locuit împreună cu căprița. Zebul, când mânca grăunțe, nu turbura pe nimeni. Păsările
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
astfel. Complit lipsită de imaginație iubirile tale se consumă în maniera cea mai clasică. Trăsătură definitorie: ingeniozitatea. Ulmul. Nu există nimic studiat în înfățișarea ta, totul e natural. Reprezinți o permanentă provocare pentru cei ce vor să îți intre-n grații. Trăsătură definitorie: ești moralistă. Scorușul. Ai simțul măsurii, ești dușmanul declarat al excentricităților gratuite. Nu revii asupra hotărârilor luate atunci când ești rănită de persoana iubită. Trăsătură definitorie: sensibilitatea. Plopul. Poți dovedi uneori un dezvoltat simț practic, dar, atenție, să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
aceasta de persuasiune reiese și din raportul triumfător al unei asistente sociale din Oradea, la începutul anului 1944: "Ca rezultat al îngrijirilor de până acum, în familiile tinere se evidențiază deja creșterea natalității (...) La o parte din familii starea de grație este bine primită, deoarece simt sprijinul pe care îl vor primi în creșterea copilului"38. Se pare că în Transilvania numărul celor implicați în ajutorarea și îngrijirea familiilor cu mulți copii - cel puțin pe baza datelor dezvăluite - trebuie să fi
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
acțiunea. Putem urmări următoarele etape procedurale 8 ale unui tribunal inchizițional: 1. Vizita sau inspecția inchizitorului, se efectua în momentul în care ajungea în regiunea din care făcea parte unde își prezenta scrisoare de împuternicire. 2. Predica și timpul de grație, care consta într-o predică în care era prezentat scopul misiunii și se oferea un timp de grație în care vinovații erau invitați să se prezinte în fața tribunalului și să-și mărturisească erezia. În acest caz pedeapsa acestora era mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în momentul în care ajungea în regiunea din care făcea parte unde își prezenta scrisoare de împuternicire. 2. Predica și timpul de grație, care consta într-o predică în care era prezentat scopul misiunii și se oferea un timp de grație în care vinovații erau invitați să se prezinte în fața tribunalului și să-și mărturisească erezia. În acest caz pedeapsa acestora era mai ușoară aplicându-se doar penitențe canonice. Dacă aceștia nu se prezentau erau citați de către preot, urmând a fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bonaventura care vorbește despre șase trepte de urcare spre cunoaștere lui Dumnezeu. Totuși posibilitățile noastre de a-l cunoaște nu sunt perfecte ele fiind supuse transformărilor continue: "Toate acestea sunt în noi: date de natură, deformate prin greșeală, modificate prin grație, purificate prin justiție, îndreptate prin știință, perfecționate prin înțelepciune"45. În cazul lui Bonaventura așa cum este specific oricărui mistic salvarea vine prin revelație, astfel încât erorile sunt modificate prin grație. Dar pentru a putea avea acces la această cunoaștere mai intervine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sunt în noi: date de natură, deformate prin greșeală, modificate prin grație, purificate prin justiție, îndreptate prin știință, perfecționate prin înțelepciune"45. În cazul lui Bonaventura așa cum este specific oricărui mistic salvarea vine prin revelație, astfel încât erorile sunt modificate prin grație. Dar pentru a putea avea acces la această cunoaștere mai intervine și purificare care este realizată prin justiție. Dar dincolo de imaginea descrisă de misticul medieval, care vede salvarea ca revelație, există și o viziune științifică prin enunțarea erorilor și dorința
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]