KorAP: Find »[drukola/base=grajd & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...215 216 217 ...247 >

6,153 matches

Corola-website/Law/270098_a_271427

sorg, floare soarelui,│ │Varianta 3.1.2 - Lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante │soia), │ │pentru Crex crex (M10 3.1.2) ● aplicarea gunoiului de grajd sub formă compostată (cantitatea ● utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este │maximă de gunoi de grajd care se aplică pe teren trebuie să fie în │ │interzisă, │acord cu Standardele privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu ● utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în│azot care pot fi aplicate pe terenul agricol definite în "Codul de

ANEXE din 24 februarie 2016 (*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270098_a_271427]
sub formă compostată (cantitatea ● utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este │maximă de gunoi de grajd care se aplică pe teren trebuie să fie în │ │interzisă, │acord cu Standardele privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu ● utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în│azot care pot fi aplicate pe terenul agricol definite în "Codul de │ │echivalentul a maxim 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha) │bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu ● cositul se poate efectua doar

ANEXE din 24 februarie 2016 (*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270098_a_271427]
existente în cadrul│Varianta 6.1 - lucrări manuale pe pajiști importante pentru fluturi │ │fermelor care au angajamente în derulare. │(Maculinea sp.) (M10 P6.1 Nu sunt posibile combinații de pachete pe aceleași parcele, zonele │Cerințe specifice: ● utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în │ │suprafață de pajiști permanente din fermă (Pp și PPn). │echivalentul a maxim 40 kg N s.a./ha, ● cositul poate începe doar după data de 25 august, Valoarea plății: 182 Euro/ha/an. ● lucrările cu utilaje mecanizate nu

ANEXE din 24 februarie 2016 (*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270098_a_271427]
săptămâni│ │Cerințe specifice: │de la retragerea apelor, ● utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este ● nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări │ │interzisă, │(se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile ● utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în│când unele suprafețe sunt afectate accidental), │ │echivalentul a maxim 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha), ● este interes aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul ● cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie, │fermelor

ANEXE din 24 februarie 2016 (*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270098_a_271427]
flora locală doar în │fluturi (Maculinea sp.) (M10 P6.2) │ │cazurile când unele suprafețe sunt afectate accidental), ● este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul│Cerințe specifice: ● utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă ● utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în Nu sunt posibile combinații de pachete pe aceleași parcele, zonele │echivalentul a maxim 40 kg N s.a./ha, │ │eligibile fiind diferite. │�� cositul poate începe doar după data de 25 august, ● lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate

ANEXE din 24 februarie 2016 (*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270098_a_271427]
efectuarea cositului, │ │Cerințe specifice: ● pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni│ │● utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este │de la retragerea apelor, │ │interzisă, ● nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări ● utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în│(se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile │ │echivalentul a maxim 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha), │când unele suprafețe sunt afectate accidental), ● cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data

ANEXE din 24 februarie 2016 (*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270098_a_271427]
măsuri de sprijin solicitate în cererea unică respectivă, calculul UVM/ha se va face luând în considerare și porcii din rasele femele de reproducție înscrise în Registrul genealogic Bazna și Mangalița. Pentru verificarea cerinței specifice legate de utilizarea gunoiului de grajd, se consideră că 1 UVM=40 de kg azot s.a/ha conform Codului de bune practici. În cazul M 214, cerința specifică se consideră respectată dacă max. de azot s.a/ha este de 30 de kg, iar în

ANEXE din 24 februarie 2016 (*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270098_a_271427]
Corola-website/Law/269951_a_271280

2.9. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță «Ștei»; 2.10. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță «Sapoca»; 2.11. Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare; 2.12. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni Grajduri; 2.13. Spitalul Clinic de Psihiatrie «Socola»; 2.14. Spitalul de Psihiatrie Gătaia; 2.15. Spitalul de Psihiatrie Cronici Dumbrăveni; 2.16. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, județul Timiș; 2.17. Spitalul Județean de Urgență Ploiești

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269951_a_271280]
Corola-website/Law/268930_a_270259

CUPRINS * Font 8* 1. Introducere. Cadrul legal. Codul de bune practici agricole și Programele de acțiune. a) Surse de poluare b) Efecte b) Îngrășăminte minerale c) Îngrășăminte organice (gunoi de grajd, nămoluri de epurare, composturi) │ │ │ d) Principii generale de fertilizare echilibrată 4.1 Îngrășăminte cu azot a) Dinamica în sol a principalelor forme de azot (organic și mineral) b) Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare c

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
7.2.1 Greutatea standard, numărul de zile de creștere, cantitatea totală anuală de azot │ │ │excretată de un animal corespunzătoare diferitelor tipuri de animale și sisteme de creștere Tabel 7.2.2. Cantitatea anuală totală de azot din gunoiul de grajd care se aplică pe teren │ │ │corespunzătoare diferitelor categorii de animale și sisteme de creștere Tabel 7.4.1 Standarde privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe│ │ │terenuri cu pante mai mici de 8% Tabel 7

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
mici de 8% Tabel 7.4.2 Standarde privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe│ │ │terenuri cu pante mai mari sau egale cu 8% Tabel 7.5.1. Perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren LISTA FIGURILOR *Font 8* Figura 4.1.1 Circuitul azotului în ecosistemele agricole │ 18 Figura 4.1.2 Proporția diferitelor forme ale azotului din diferite tipuri de îngrășăminte │ │ │organice (prelucrare după Fertiliser manual - ediția 8, Defra, UK) │ 20

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
de apă (de suprafață și/sau de adâncime) provine de la o singură sursă de poluare care poate fi bine localizată (ex.: conductă, clădire etc.). Poluarea punctiformă din surse agricole poate fi provocată de: ● Dejecții animale semilichide și lichide; ● Gunoi de grajd sub formă solidă; ● Efluenți din silozuri; ● Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate; Scurgeri din depozite de îngrășăminte minerale și organice. Acestea ajungând direct în corpurile de apă pot duce la poluarea lor și pot afecta viața acvatică din apele

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
simultan cu nutriția plantelor, precum și pentru ameliorarea proprietăților fizice, chimice și biologice ale solului; - "fertilizare" - ansamblu de tehnici de aplicare a materialelor fertilizante; - "gunoi" - amestec de așternut de paie și dejecții de animale, în curs de transformare biologică; - "gunoi de grajd" - produs rezidual de excreție (dejecții solide și lichide) de la animale, în amestec cu materiale folosite ca așternut, resturi de hrană, apă; - "îngrășământ" - în legislația națională în baza Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului și al ministrului sănătății nr. 6

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
aplicare ale acestora. Aceste cunoștințe, alături de │ │evaluarea corectă a cantităților de nitrați din sol permite producătorului agricol să optimizeze │ │raportul între costurile suportate pentru îngrășăminte și valoarea producției obținute, în condiții │ │de protecție a mediului. c) Îngrășăminte organice (gunoi de grajd, nămoluri de epurare, composturi) ... Producția animalieră se dezvoltă în gospodării individuale și în ferme mari de creștere a animalelor. O consecință importantă constă în acumularea în cantități mari a materialelor organice reziduale de consistență solidă, lichidă și semilichidă. În mod

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
o consecință negativă, atât a neglijenței și exploatării unor utilaje tehnologice și a │ │unor facilități de stocare defecte, cât și a nerespectării legislației în vigoare privind apa și │ │protecția mediului. Este importantă conștientizarea valorii ridicate de fertilizare a gunoiului de grajd și a dejecțiilor │ │animaliere. Dacă acestea sunt bogate în nutrienți, atunci pentru producătorii agricoli devine │ │obligatorie și rentabilă stocarea și utilizarea lor în detrimentul îngrășămintelor minerale, care sunt│ │mai puțin accesibile din cauza prețurilor ridicate. Acest îngrășământ organic este ieftin și la

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
din materiale vegetale și pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare. Dintre îngrășămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt gunoiul de grajd (care poate fi folosit în stare proaspătă, parțial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile lichide (numite și tulbureală), dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide, compostul și îngrășămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la așternut

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
faze de fermentare. Dintre îngrășămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt gunoiul de grajd (care poate fi folosit în stare proaspătă, parțial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile lichide (numite și tulbureală), dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide, compostul și îngrășămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la așternut. În funcție de tipul de gunoi și de specia de animale de la care provine, îngrășămintele organice au compoziții diferite

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
vegetale folosite la așternut. În funcție de tipul de gunoi și de specia de animale de la care provine, îngrășămintele organice au compoziții diferite. Figura 4.2 prezintă procentul diferitelor forme ale azotului din câteva dintre cele mai importante îngrășăminte organice. Gunoiul de grajd sau bălegarul este un îngrășământ organic complet, conținând toate elementele nutritive necesare plantei. Compoziția chimică a gunoiului de diferite proveniențe este prezentată în tabelul 4.1 Tabel 4.1. Compoziția chimică medie a gunoiului de diferite proveniențe ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │Tipul de gunoi

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
medie a gunoiului de diferite proveniențe ┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐ │Tipul de gunoi Figura 4.2. Proporția diferitelor forme ale azotului din diferite tipuri de îngrășăminte organice (prelucrare după Fertiliser manual - ediția 8, Defra, UK) Câteva dintre cele mai cunoscute caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte pozitive sunt redate în cele ce urmează ● conține întregul complex de nutrienți necesar plantelor cultivate; ● este considerat un îngrășământ universal, corespunzător pentru toate plantele de cultură și pe toate tipurile de sol. Se folosește cu precădere pe solurile

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
în bazine de colectare închise. În tabelul 4.3. este prezentată compoziția chimică a acestui îngrășământ Tabel 4.3. Compoziția chimică a mustului de gunoi Compoziția chimică (%) Dejecțiile fluide, numite și tulbureală, se obțin prin colectarea materialului rezultat din spălarea grajdurilor folosind cantități mici de apă (în proporție de 1/2 - 1/3 dejecții față de apă). Compoziția chimică a dejecțiilor lichide diferă în funcție de specia de la care provine, de tipul și cantitatea așternutului, gradul de diluție, etc. Valorile generale ale acesteia sunt

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
substanțe minerale (var, cenușă, etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării. Composturile se pot utiliza la toate culturile agricole în cantități de 15 - 25 tone la hectar. Spre deosebire de gunoiul de grajd, care are o acțiune rapidă, în cazul compostului, efectul se face simțit numai pentru 1-2 ani. Îngrășămintele verzi sunt constituite din anumite plante care se cultivă în scopul încorporării lor în sol odată cu lucrările de bază. Plantele folosite ca îngrășământ

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
realizate din materiale rezistente la coroziune și să aibă capacitate corespunzătoare; ● la administrarea în câmp se vor utiliza dispozitive speciale, ce împiedică dispersia la vânt, atunci când se lucrează în apropierea unor surse de apă. 6. Depozitarea și managementul gunoiului de grajd și a efluenților din exploatațiile agrozootehnice*) 6.1. Considerații generale privind exploatațiile agrozootehnice (tipuri de ferme, structura șeptelului, dimensiunea fermelor, metode de stocare a dejecțiilor animale, metode de prelucrare a gunoiului de grajd) În România coexistă ferme zootehnice moderne dar

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
apă. 6. Depozitarea și managementul gunoiului de grajd și a efluenților din exploatațiile agrozootehnice*) 6.1. Considerații generale privind exploatațiile agrozootehnice (tipuri de ferme, structura șeptelului, dimensiunea fermelor, metode de stocare a dejecțiilor animale, metode de prelucrare a gunoiului de grajd) În România coexistă ferme zootehnice moderne dar și tradiționale, din punct de vedere al creșterii animalelor, stocării și procesări dejecțiilor și gunoiului de grajd. La nivel european există metodologii de evaluare a inventarului emisiilor de gaze cu efect de seră

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
structura șeptelului, dimensiunea fermelor, metode de stocare a dejecțiilor animale, metode de prelucrare a gunoiului de grajd) În România coexistă ferme zootehnice moderne dar și tradiționale, din punct de vedere al creșterii animalelor, stocării și procesări dejecțiilor și gunoiului de grajd. La nivel european există metodologii de evaluare a inventarului emisiilor de gaze cu efect de seră. În cadrul acestor metodologii s-au definit coeficienți de transfer ai azotului de la animal în gunoiul de grajd. Totodată s-au definit coeficienți de transfer

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
stocării și procesări dejecțiilor și gunoiului de grajd. La nivel european există metodologii de evaluare a inventarului emisiilor de gaze cu efect de seră. În cadrul acestor metodologii s-au definit coeficienți de transfer ai azotului de la animal în gunoiul de grajd. Totodată s-au definit coeficienți de transfer ai azotului din gunoiul de grajd în solul pe care este distribuit. Acești coeficienți au fost utilizați și la nivelul țării noastre în evaluarea cantităților de azot provenite din gunoiul de grajd care

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]