5,667 matches
-
sunt considerate părți de vorbire aparte în gramaticile limbii maghiare, la fel ca formele nominale ale verbului în general (vezi mai sus Verbul). Postpozițiile sunt cuvinte funcționale care constituie unul din mijloacele de exprimare a părților de propoziție care în gramatica română se numesc complemente indirecte și complemente circumstanțiale. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din limba română (exemplu: "a fa alatt" „sub copac”). Adjectivele derivate din postpoziții sunt numai formal adjective, adică nu au sens lexical deplin, ci
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
în română. Pe de o parte au și rol gramatical, și rol lexical, pe de altă parte, în unele cazuri sunt despărțite de verb, chiar plasate după acesta. Conjuncțiile din limba maghiară au aceeași funcție ca cele din română. În gramaticile limbii maghiare, particula este considerată cu totul diferit de accepțiunea ei din gramaticile românești. Este „un cuvânt gramatical care nu poate primi afixe, nu alcătuiește raporturi nici morfologice, nici sintactice cu alte cuvinte, nu poate fi parte de propoziție [...]. Are
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
pe de altă parte, în unele cazuri sunt despărțite de verb, chiar plasate după acesta. Conjuncțiile din limba maghiară au aceeași funcție ca cele din română. În gramaticile limbii maghiare, particula este considerată cu totul diferit de accepțiunea ei din gramaticile românești. Este „un cuvânt gramatical care nu poate primi afixe, nu alcătuiește raporturi nici morfologice, nici sintactice cu alte cuvinte, nu poate fi parte de propoziție [...]. Are funcția de a efectua operații asupra afirmației din propoziție [...]; exprimă un raport modal
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
Are funcția de a efectua operații asupra afirmației din propoziție [...]; exprimă un raport modal, atitudinea vorbitorului (raportarea sa afectivă, volitivă, axiologică), sau marchează reacția vorbitorului la situația de comunicare, respectiv la una din componentele acesteia [...].” Articolele luate în seamă de gramaticile maghiare sunt cel hotărât și cel nehotărât, având aceleași funcții ca cele din română. Spre deosebire de gramaticile limbii române, în gramaticile limbii maghiare cuvintele de negație nu sunt incluse în clasa adverbelor, ci sunt considerate o parte de vorbire aparte din
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
raportarea sa afectivă, volitivă, axiologică), sau marchează reacția vorbitorului la situația de comunicare, respectiv la una din componentele acesteia [...].” Articolele luate în seamă de gramaticile maghiare sunt cel hotărât și cel nehotărât, având aceleași funcții ca cele din română. Spre deosebire de gramaticile limbii române, în gramaticile limbii maghiare cuvintele de negație nu sunt incluse în clasa adverbelor, ci sunt considerate o parte de vorbire aparte din categoria cuvintelor funcționale. Aceste cuvinte, printre care nu se includ verbele, se caracterizează prin faptul că
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
axiologică), sau marchează reacția vorbitorului la situația de comunicare, respectiv la una din componentele acesteia [...].” Articolele luate în seamă de gramaticile maghiare sunt cel hotărât și cel nehotărât, având aceleași funcții ca cele din română. Spre deosebire de gramaticile limbii române, în gramaticile limbii maghiare cuvintele de negație nu sunt incluse în clasa adverbelor, ci sunt considerate o parte de vorbire aparte din categoria cuvintelor funcționale. Aceste cuvinte, printre care nu se includ verbele, se caracterizează prin faptul că pot constitui singure propoziții
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
în clasa adverbelor, ci sunt considerate o parte de vorbire aparte din categoria cuvintelor funcționale. Aceste cuvinte, printre care nu se includ verbele, se caracterizează prin faptul că pot constitui singure propoziții neanalizabile. În afară de interjecții și onomatopee, prezente și în gramaticile limbii române, în cele maghiare se iau în seamă și alte două categorii de cuvinte. Cuvântul propoziție de interacțiune este folosit pentru a interacționa cu destinatarul comunicării. În această categorie intră formule de salut ("szervusz" „salut, bună”), cuvinte afirmative ("igen
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
tineri absolvenți de la Blaj care erau necesari că profesori în Moldova. După obținerea aprobării Asachi i-a găsit și ales pe Ion Costea, Iosif Manfi și Vasile Bob Fabian. Astfel, incepand cu anul 1820, Iosif Manfi a devenit profesor de gramatică latină la Seminarul din Socola, Iași.
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
în 1553, cam la sfert de milă de casa sa. Învățământul liceal a variat calitativ pe durata erei elisabetane, dar planul de învățământ a fost dictat de lege în întreaga Anglie și școala ar fi asigurat o educație intensă în gramatica latină și în studiul limbilor clasice. La vârsta de 18 ani, Shakespeare s-a căsătorit cu Anne Hathaway in vârstă de 26 de ani. Curtea consistorială a Diocezei de Worcester („Diocese of Worcester”) a emis certificatul de căsătorie la 27
William Shakespeare () [Corola-website/Science/297139_a_298468]
-
catedră, sunt ale unui decepționat: Poetul continuă să scrie poezii patriotice, cu caracter social protestatar. În ultimii ani ai vieții a tradus "Nopțile" lui Young, precum și o buna parte a "Analelor" lui Tacit. Cu ani în urmă scrisese și o gramatică românească în limba germană. Manuscrisele acestor lucrări nepublicate nu s-au păstrat. La 1861 e pensionat, dar pensia dată de guvernul cezaro-crăiesc al Transilvaniei nu-i ajunge să-și întrețină familia. La 1862 își tipărește în volum poeziile. Volumul cuprindea
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
patru grupuri principale de romi pe baza dialectelor ce sunt vorbite de aceștia: Acest patru categorii principale includ: Limba romani este singura limbă indo-ariană care a fost vorbită exclusiv în Europa începând cu Evul Mediu și a cărei vocabular și gramatică este legată de limba sanscrită. Limba țigănească prezintă asemănări cu alte două limbi din grupul indic, punjaba și hindi (limbi folosite în India și Pakistan, respectiv India și Fiji). Nu există cifre oficiale cu privire la numărul de vorbitori de limbă romani
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
a afirmat că, pentru a scrie, este nevoie să citești foarte mult, atât în cadrul genului ales de tine, cât și în afara lui, până la „saturație”. El a avertizat că scrisul este o muncă dificilă și că scriitorii trebuie să „facă din gramatică, punctuație și silabisire o parte a vieții lor.” Cu toate acestea, lui Pratchett îi place să scrie și privește recompensa materială mai curând ca pe o "consecință inevitabilă" decât ca un motiv pentru a scrie. Deși în trecut a scris
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
pentru a folosi textele în cântările liturgice. Unicul text masoretic păstrat este "Codexul Aleppo", scris în secolul al X-lea e. n. În Secolul de Aur al culturii evreiești din Peninsula Iberică s-au scris cele mai însemnate lucrări la capitolul gramatică și lexicologie al ebraicii biblice. Necesitatea de a exprima concepte abstracte împrumutate din filosofia clasică greacă sau arabă a impus învățaților medievali să împrumute termeni și structuri gramaticale din aceste limbi sau să creeze cuvinte noi cu ajutorul rădăcinilor ebraice existente
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
de către numeroase civilizații inclunzând India, China, Persia și Grecia. În Europa aceasta a fost răspândită ca disciplina lui Aristotel, care i-a acordat un loc esențial în filozofie. Studierea ei a fost inclusă în clasicul "trivium", care includea de asemenea gramatica și retorica. Logica a fost dezvoltată în continuare de către Al-Farabi care a despărțit-o în două grupuri: ideea și dovada. Mai târziu Avicenna a redeschis studierea logicii. Iar în Est aceasta a fost dezvoltată de către Budism și Jainism. Studiind forma
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Nu există o relație de identitate între semn și înțeles. Totuși raportul dintre forma gândirii, conținutul informațional al ei și materializarea acestora este de subordonare. Gândirea subordonează limbajul. Datorită acestor relații lingvistica prin cercetarea și adecvarea limbajului ca vocabular și gramatică are o contribuție substanțială la elucidarea problemelor calității actului de gândire. Pentru logică, metoda este un ansamblu de prescripții obținute prin transformarea propozițiilor unei teorii în reguli de acțiune practică și intelectuală în scopul rezolvării problemelor de logică. Logica de
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
gândirii fiind primul gânditor care a scris o operă centrată special pe studiul gândirii omului. A considerat că formele centrale ale gândirii sunt noțiunea, judecata și raționamentul. Filozofii stoici au contribuit la dezvoltarea logicii prin apropierea ei de retorică și gramatică. Logica este o specie a cunoașterii exacte. Obiectul cunoașterii sale este forma abstractă a gândirii umane. În studiul formelor gândirii umane logica separă forma de conținutul informațional, afectiv și volitiv precum și de mijlocul exteriorizării formei gândului adică limba naturală luând
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
altor limbi vechi, realizată de Franz Bopp în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a susținut această teorie; iar lucrarea sa, publicată între 1833 și 1852 și intitulată „"Vergleichende Grammatik des Sanskrit, Zend, Griechischen, Lateinischen, Litauischen, Gotischen und Deutschen"” („"Gramatică comparativă a limbilor sanscrită, zend, greacă, latină, lituaniană, gotică și germană"”) este considerată începutul studiilor indo-europene ca disciplină academică. Limba comună din care s-au dezvoltat toate aceste limbi se numește limba proto-indo-europeană (PIE); este o limbă teoretică în sensul
Limbi indo-europene () [Corola-website/Science/296686_a_298015]
-
s-au diferențiat destul de mult pentru a nu mai fi mutual-inteligibile între ele. Contactul lingvistic dintre locuitorii vikingi din Danelaw și anglo-saxoni au lăsat urme asupra limbii engleze și se crede că aceasta a fost elementul care a facilitat decăderea gramaticii vechi a englezei vechi, care a rezultat în crearea englezei medii de prin secolul al XII-lea. Grupa estică de limbi germanice a fost marginalizată de pe la sfârșitul perioadei Marilor Migrații. Burgunzii, goții și vandalii au de venit asimilați din punct
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
au rămas unificate după 1000 d.Hr.; de fapt, limbile scandinavice continentale (suedeza, daneza și norvegiana) încă păstrează o oarecare inteligibilitate mutuală. Diferențele dintre limbile vestice continentale și insulare (cum este islandeza) se datorează în mare parte datorită faptului că gramatica limbii nordice veche a rămas practic neschimbată, în timp ce a celor continentale s-a schimbat foarte multe. Limba engleză are statut oficial în Belize, Canada, Insulele Falkland, Noua Zeelandă, Filipine, Puerto Rico, Guam, și în alte foste colonii britanice din Asia, Africa și
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
care Andrei Pleșu îl descria ca departe de a fi ”încă normal. E fie ipocrit, fie agresiv, fie bășcălios, fie mincinos, fie electoral, în orice caz e un discurs căruia îi lipsesc componente elementare cum ar fi convingerea autentică și gramatica” Alina Mungiu-Pippidi a avansat comentarii similare, în contextul manifestațiilor antiguvernamentale masive din luna februarie 2017.
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
cu secolul al XVII-lea, instituții oficiale, în primul rând Academia Franceză, destinate normării limbii. Până pe la jumătatea secolului al XX-lea au fost considerate corecte, de urmat și de predat numai cuvintele din dicționarele Academiei și regulile fixate de gramaticile acesteia și ale adepților ei. Încă din secolul al XIX-lea, începând cu afirmarea romantismului, literatura s-a eliberat tot mai mult de normele lingvistice clasice, prezentând un spectru foarte larg și variat al folosirii limbii. Normele sunt în general
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
printre altele simplificându-se prin eliminarea declinării. În secolul al XVI-lea, cel al Renașterii, se împrumută multe latinisme și italianisme, iar limba literară se îmbogățește și cu cuvinte din celelalte idiomuri vorbite în țară. Apar primele lucrări lingvistice (dicționare, gramatici) care se ocupă de limba franceză, împreună cu preocupări de unificare a limbii literare. Limba epocii este bine reprezentată de operele lui François Rabelais. În 1549 apare "Défense et illustration de la langue française" (Apărarea și slăvirea limbii franceze) a lui Joachim
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
substantiv și a atributelor subordonate unui același substantiv față de acesta, și al unui atribut față de celălalt/celelalte. În ceea ce privește propoziția, nu sunt diferențe esențiale între franceză și română în analiza sintactică, deși sunt diferențe de interpretare a părților de propoziție între gramaticile celor două limbi. În schimb sunt diferențe esențiale în procedeele (topică, prozodie, construcții) prin care se exprimă rolul de temă și de remă al diferitelor părți ale propoziției și prin care se scoate în evidență una sau alta dintre ele
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
cititori și a fost distrus imediat după publicare. Prima carte în limba estonă care s-a păstrat este o traducere germană-estonă a catehismului luteran de S. Wanradt și J. Koell datând din 1535, din timpul Reformei Protestante. O carte de gramatică estonă pentru preoți a fost tipărită în limba germană în 1637 Noul Testament a fost tradus în limba võro în 1686 și în estona nordică în 1715. Cele două limbi au fost unite pe baza estonei nordice de Anton thor Helle
Limba estonă () [Corola-website/Science/296722_a_298051]
-
O parte din efortul de proiectare pentru îl reprezintă îmbunătățirea integrării regexurilor în Perl, și de a crește domeniul de aplicare a acestora și a capacităților pentru a permite definirea de . Rezultatul a fost un numit , utilizate pentru a defini gramatici Perl 6 și de a oferi un instrument pentru programatori ce folosesc acest limbaj. Aceste reguli menține caracteristicile existente ale regexurilor din Perl 5.x, dar permit și definiția în stil ale unui prin intermediul sub-regulilor. Utilizarea regexurilor în standardele deinformații
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]