5,387 matches
-
implică în palierul politic decizional. Un exemplu concret de acțiune urmată de rezultate vine din Serbia. La începutul anilor 2000, în condițiile unei grave discriminări a romilor (61% dintre sârbi refuzau să accepte romi ca membri ai familiei), programele de incluziune au curs unul după altul (proiecte educaționale, campanii publice masive etc), fiind urmate de o lege specială care interzice discriminarea romilor. Rezultatele s-au văzut în 2011, când s-a constatat că numărul celor care s-au declarat ca aparținând
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
probleme a minorității: înregistrarea acestor cetățeni și obținerea unor documente legale, care să le asigure asistență socială, servicii de sănătate și educație. Pe de altă parte, Slovacia întâmpină încă multe dificultăți în combaterea discriminării și școlarizarea copiilor romi. Totuși, Deceniul Incluziunii a consemnat, la nivelul anului 2012 (când s-au făcut evaluări în mai multe state) câteva progrese în lupta contra șomajului din rândurile etniei și în sprijinul acordat pentru construcția de locuințe sociale pentru romi. La rândul ei, Ungaria „luptă
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
făcut evaluări în mai multe state) câteva progrese în lupta contra șomajului din rândurile etniei și în sprijinul acordat pentru construcția de locuințe sociale pentru romi. La rândul ei, Ungaria „luptă” și ea pentru atingerea unor ținte în procesul de incluziune a romilor. Fără prea mult succes, însă. „În 2011, doar un sfert dintre romii cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani aveau un loc de muncă, iar în ce privește accesul la serviciile de sănătate, condițiile pentru etnia romă sunt
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
15 și 64 de ani aveau un loc de muncă, iar în ce privește accesul la serviciile de sănătate, condițiile pentru etnia romă sunt mult mai proaste decât pentru ceilalți cetățeni ai Ungariei”, arată un Raport de monitorizare a realizărilor Deceniului de Incluziune, elaborat de societatea civilă. În plus, discriminarea este la ea acasă în țara vecină, formațiunea extremistă Jobbik provocându-i și amenințându-i constant pe romi, astfel că aceștia nu mai îndrăznesc să se declare ca aparținând etniei (conform ultimelor recensăminte
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
peste jumătate dintre romi trăiesc în condiții mizere, în așa-numite „ghetouri” din orașe, iar în ce privește șomajul, același studii derulate în 2012 arătau că doar o treime dintre romii bulgari erau angajați. Și România a elaborat strategii în cadrul Deceniului de Incluziune a Romilor. Ca în celelalte cazuri, există și aici deopotrivă progrese și pași înapoi. Dat fiind faptul că romii din România sunt cel mai mare grup dintre țările menționate (pe baza datelor Consiliului Europei, se estimează un număr de 1
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
Europei, se estimează un număr de 1.850.000 de romi), autoritățile române și Comisia Europeană au convenit asupra unor principii pentru programarea și implementarea proiectelor care au ca beneficiari romii. Au urmat valuri de proiecte - Strategia Guvernului României de Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020, cu o parte dedicată perioadei 2012-2015, Programul Național de Reformă 2011-2013, legi specific ș.a. Chiar în prezent, la finalul Deceniului Incluziunii, România se află în plin proces de stabilire a altor
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
romii. Au urmat valuri de proiecte - Strategia Guvernului României de Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020, cu o parte dedicată perioadei 2012-2015, Programul Național de Reformă 2011-2013, legi specific ș.a. Chiar în prezent, la finalul Deceniului Incluziunii, România se află în plin proces de stabilire a altor direcții de dezvoltare a incluziunii, pentru perioada 2014-2020. Ce s-a reușit concret? Majoritatea studiilor demonstrează că problemele au cam rămas pe loc. Școlile nu au strategii eficiente de prevenire
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
minorității romilor pentru perioada 2012-2020, cu o parte dedicată perioadei 2012-2015, Programul Național de Reformă 2011-2013, legi specific ș.a. Chiar în prezent, la finalul Deceniului Incluziunii, România se află în plin proces de stabilire a altor direcții de dezvoltare a incluziunii, pentru perioada 2014-2020. Ce s-a reușit concret? Majoritatea studiilor demonstrează că problemele au cam rămas pe loc. Școlile nu au strategii eficiente de prevenire a abandonului, analfabetismul afectează peste un sfert din adulții romi, doar 53% dintre bărbații romi
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
studiu al Fundației Soros. În fața unor asemenea lipsuri majore, realizările sunt puține și disparate, constând mai ales în programe de acordare de burse pentru studenți, de încurajare a păstrării tradițiilor sau sprijin punctual pentru educația copiilor. A reușit Deceniul de Incluziune a Romilor, 2005-2015 să schimbe în bine viața romilor, așa cum și-a propus? Din datele de mai sus, rezultă că prea puțin. De cealaltă parte, cu atât mai notabile sunt cazurile când romii se dovedesc capabili nu doar să se
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
la granița cu Turcia pe care îl asediau de trei săptămâni. Turcia a refuzat până acum să intervină în oraș sau să permită livrări de armament greu în ciuda presiunilor propriilor curzi și a unei decizi a parlamentului de a permite incluziuni ale armatei peste graniță. Potrivit Rosăr evitările ancarei sunt de legăturile dintre gruparea curtă care cobani și partidul muncitorilor din Curtistan organizație care s-a luptat zeci de ani cu forțele de securitate turcești. În urmă cu scurt timp a
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
deci partea de infrastructură, ci în formarea profesorilor, în centre de sprijin pentru elevi, deci are o dimensiune pe educație, are o dimensiune pe formare profesională, și vorbim de formare profesională în domeniul rural, pentru persoanele dezavantajate, astfel încât obiectivul fiind incluziunea pe piața forței de muncă. Iar a treia componentă, care este oarecum transversală în toate aceste măsuri, vizează incluziunea socială. Tocmai din acest motiv a fost gestionat și de către Ministerul Muncii, pentru că răspunde unei măsuri de dezechilibru între regiuni și între
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
educație, are o dimensiune pe formare profesională, și vorbim de formare profesională în domeniul rural, pentru persoanele dezavantajate, astfel încât obiectivul fiind incluziunea pe piața forței de muncă. Iar a treia componentă, care este oarecum transversală în toate aceste măsuri, vizează incluziunea socială. Tocmai din acest motiv a fost gestionat și de către Ministerul Muncii, pentru că răspunde unei măsuri de dezechilibru între regiuni și între cetățeni în domeniul social. Întrebam, domnule Nazarie, pentru că, aparent, și, iarăși, dacă greșesc vă rog să m corectati, aparent
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]