5,553 matches
-
în Germania 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16 sau Franța (12); după câțiva ani de ședere în Italia (17, 18, 19, 20, 21); după un an de ședere în Germania (22). Integrarea emigranților români pe piața „oficială” și „informală” a locurilor de muncă De-a lungul anilor au avut loc mai multe etape de legalizare a emigranților în Spania. În 1995, „Ley de Extranjeria” (Ley Organica 7/85) au intrat în legalitate 44.000, în 1996 aproximativ 14.000
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
casă am găsit-o întrebând, la magazin, vânzătoarele. Am rugat-o să-mi găsească și alte case. Peste o lună am început și la vecina ei de două-trei ori pe săptămână, am lucrat un an” (emigrant[, 34 ani); prin rețele informale și structuri de tip mafiot. Carella (2000) a identificat două modele diferite de distribuire spațială a emigrației din Spania, și anume modelul metropolitan (emigranti trăind în orașe mari, cum ar fi Madridul) și modelul est-mediteranean (emigranți dispersați între populația majoritară
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
absența celor dragi, familia, cultura, clima sau religia. La toate aceste absențe se adaugă greutățile integrării, discriminarea discretă sau exprimată, atitudinile xenofobe ale populației majoritare. În perioada 1990-2002, emigrația românilor în Spania a fost întreținută și dezvoltată prin rețele transnaționale informale în care principalii actori sociali erau emigranții legali. Principalele noduri ale rețelei, cei care susțineau funcționalitatea acestora, au fost emigrația legală din Germania sau cea legală și ilegală din Italia și Franța. Libera circulație introdusă în 2002 a diminuat rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care principalii actori sociali erau emigranții legali. Principalele noduri ale rețelei, cei care susțineau funcționalitatea acestora, au fost emigrația legală din Germania sau cea legală și ilegală din Italia și Franța. Libera circulație introdusă în 2002 a diminuat rolul rețelelor informale de emigrație constituite în perioada 1990-2002. Acestea au intrat într-un proces de autodizolvare. Emigrația masivă de după 2002 a distorsionat relațiile emigranților stabiliți în Spania cu cei din comunitățile de origine. Criteriile de selectivitate a celor acceptați pentru a utiliza
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
contactele să se rărească. În urma reglementărilor în domeniul politicii emigranților în Spania, după 2002, posibilii câștigători ar putea fi emigranții circulatorii cu contract de muncă în care sunt strict determinate plata, condițiile de muncă și cazare. Diminuarea rolului rețelelor transnaționale informale lasă loc rețelelor transnaționale formale în care actorii principali sunt agenți economici, guverne și state atât în țara de origine, cât și în cea de destinație. Acest fapt ar trebui să orienteze elaborarea politicilor de emigrație spre controlul și coordonarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
the presentation are: 1) to determine the characteristics of labor market in rural Romanian areas in order to find the motivation behind migration and what emigration strategies were adopted; 2) to study the integration of Romanian emigrants on „official” and „informal” labor markets, the spontaneous strategies adopted by individuals or groups in order to find a job, the working conditions 3) to study the effects of remittances from workers abroad on local economy development in Romania. Primit la redacție: octombrie 2004
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
necesarul de forță de muncă în construcții și agricultură (pentru bărbați), precum și în sistemul sanitar și cel de asistență socială (pentru femei). În acest context, migranții ilegali din Italia cel mai adesea nu sunt expulzați 10 și lucrează pe piețele informale. Mai mult decât atât, există politici permanente de regularizare a migranților ilegali (sanatoria) aflați pe teritoriul italian; datorită existenței sanatoriilor, după câțiva ani, migranții pot obține un status legal și se pot stabili în Italia dacă au un loc de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
adeseori create artificial de către cunoscuții ce au emigrat deja și prezintă Italia ca pe o țară a promisiunilor. Pentru noii migranți, dacă aceștia au deja prieteni și cunoscuți care pot să îi ajute cu cazarea și cu angajarea pe piața informală de muncă, atunci experiența de migrare este mai ușoară. Dacă nu, perspectiva este destul de sumbră. Pentru câteva luni (sau chiar ani), migranții dorm în părăseli (case părăsite) sau în corturi la periferia orașului, în compania altor migranți ilegali 14. Migranții
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aceștia și astfel scapă de perioada de „părăseală”. Modalitatea de a ieși din „boscheți” este de a găsi o slujbă pe un timp ceva mai lung, când te poți muta „la casă”16. Dar asta nu este simplu pe piețele informale de muncă și, în general, migranții trec prin mai multe munci până când ajung să găsească un post pentru o perioadă lungă. După ce au găsit ceva constant, migranții pot să închirieze „un pat” într-un apartament închiriat pe numele unui migrant
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de lipsă de încredere și speculație existente în mediul de migranți din Milano, în care noii migranți au nevoie de cât mai multe relații sociale pentru a-și putea extinde oportunitățile de a găsi de muncă. Datorită faptului că piața informală de muncă în care lucrează migranții români este puțin instituționalizată la nivel de formalizare a cererii și ofertei, o parte dintre migranți intermediază informația privind nevoia de muncitori și oportunitățile de muncă. Spre exemplu, când un patron italian are nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru că au încă multe cunoștințe printre migranții ilegali, fie pentru că pot să își micșoreze costurile (prin constituirea de menaje comune cu migranți ilegali) sau să câștige din intermedierea (constantă ori întâmplătoare) de muncă. Varianta extremă a acestei relații este antreprenoriatul informal de migranți. Aceștia sunt migranți români care câștigă constant sume substanțiale de bani din subînchirierea de apartamente sau din intermedierea constantă de muncă pentru migranții ilegali 18. Piețe de muncă, etnicitate și informalitate la Milano În Milano, borșenii muncesc în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru migranții români și, ca o consecință, numărul de firme românești și de muncitori români autonomi este în creștere, ceea ce înseamnă o sursă suplimentară de oportunități (dar și de speculație) pentru migranții români. În plus, nu trebuie subestimat rolul intermediarilor informali din mediile de migranți. Referitor la munca femeilor, acestea fac curățenie sau asistă persoane în vârstă. Munca se găsește în general prin intermediul altor românce care lucrează deja și cunosc italience ce au nevoie de îngrijire. În cazul borșencelor, multe femei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale socialității, încrederii și speculației. La sfârșitul de săptămână, piața din fața principalei gări din Milano este un loc de întâlnire pentru migranți. Centrale funcționează ca un loc de socialitate, de intermediere a locurilor de muncă pentru migranți și ca piață informală de obiecte furate. Până acum doi ani, Centrale a fost și principala parcare pentru autobuzele pentru estul Europei. Întâlnirile la Centrale au loc duminica, atunci când migranții au timp liber și se ține și piața de lucruri furate (și vândute, în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
25. Pentru migranții care nu au de muncă, Centrale este unul dintre locurile principale unde pot să se întâlnească în număr mai mare cu alți migranți și pot afla informații despre oportunități sau riscuri. În plus, există și o piață informală de muncă, italienii căutând în Centrale muncitori migranți. Acesta a fost locul principal unde se întâlneau românii în Milano și este încă unul dintre locurile principale de întâlnire pentru migranții noi; este locul unde se regăsesc rețelele de cunoștințe sau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ucraina. Teritoriul este organizat etnic: către intrare sunt microbuzele pentru România, urmează apoi microbuzele pentru Moldova, microbuzele din Ucraina de Vest, cu migranți care vorbesc limba română, și în final microbuzele din celelalte zone ale Ucrainei. În parcare sunt vânzători informali de băuturi alcoolice ieftine (mai ales bere și vodcă), țigări, ziare, muzică din România (manele în special) sau din Ucraina. La microbuzele din Moldova și Ucraina se vând și produse alimentare ieftine. Pentru femeile din Moldova sau Ucraina, întâlnirile de la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
România de către românii plecați la muncă atunci când aceștia se vor legaliza și se vor putea stabili în țările de migrație? În fine, analizând spațiul transnațional creat de borșenii transmigranți, acesta ar putea fi caracterizat ca un spațiu al unor dinamici informale intense, în afara politicilor statului italian și ale celui român, urmând mai degrabă o logică proprie, în funcție de caracteristicile contextelor locale din Milano și Borșa. În cazul statului român, singura politică ce a influențat migrația ilegală spre Italia și practicile transnaționale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
europeans. Migration in Western Europe since 1650. Bloomington și Indianapolis: Indianapolis University Press. Morokvasic, M. (1999). La mobilité transnationale comme resource: le cas des migrants de l’Europe de l’Est, Cultures et conflits, 33-34, 105-122. Portes, Alejandro. (1994). The informal economy and its paradoxes. În ed. Smelser Neil J. si Swedberg Richard The Handbook of Economic Anthropology. Princeton: Princeton University Press. Portes, Alejandro. (2003). Transnational entrepreneurs: The emergence and determinants of an alternative form of immigrant economic adaptation, Transnational Communities
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
intervin în mod frecvent, mai ales în ceea ce privește comportamentul prosocial și altruismul (p. 57). Despre „influența socială” și „psihosociologia grupurilor” se discută în capitolele cinci și șase. În orice grup există norme, reguli care trebuie urmate întocmai. Pot fi formale sau informale. Înțelegerea relațiilor interpersonale dintre colegi, prieteni, șefi sau subordonați ori, și mai larg, a activităților sociale este explicată prin intermediul manipulării comportamentale, obedienței și conformării. Acestea completează factorul normativ ce influențează procesul decizional grupal, rezultând astfel efectele de normalizare și polarizare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Editura Junimea, Iași, 2007. footnote>. Sistemul informațional poate fi asemănat unei rețele de comunicații deoarece asigură căile prin care informația ajunge în orice punct al întreprinderii și chiar din exteriorul ei. Sistemul ca rețea de comunicații are două aspecte: unul informal (conversațiile, discuțiile dintre salariați și manageri), dând naștere la sistemul informațional informal; unul formal (activități ce se desfășoară pe baza unor proceduri prestabilite), rezultând sistemul informațional formal. Deseori, sistemul informațional al unei întreprinderi este denumit și sistem de prelucrare a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de comunicații deoarece asigură căile prin care informația ajunge în orice punct al întreprinderii și chiar din exteriorul ei. Sistemul ca rețea de comunicații are două aspecte: unul informal (conversațiile, discuțiile dintre salariați și manageri), dând naștere la sistemul informațional informal; unul formal (activități ce se desfășoară pe baza unor proceduri prestabilite), rezultând sistemul informațional formal. Deseori, sistemul informațional al unei întreprinderi este denumit și sistem de prelucrare a datelor<footnote D. Oprea, Premisele și consecințele informatizării contabilității, Editura Graphix, Iași
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
manifestare a comportamentului organizațional Forme de cunoaștere organizațională Individ Grup Organizație Cunoaștere articulată (explicită) calificări profesionale memorii permanente proiecte reguli de cooperare structura organizațională norme și proceduri de lucru colecții de informații și cunoștințe Cunoaștere implicită (tacită) experiențe personale dimensiunea informală a funcționării organizației reprezentări comune hărți cognitive valori ale culturii organizaționale „spiritul de corp” În funcționarea lor, organizațiile își construiesc reprezentări despre propria lor stare de cunoaștere; ele se confruntă cu provocarea de a găsi modalități de valorificare a ceea ce
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
legate de producerea cunoașterii (inovare), diseminarea ei (comunicare) sau achiziția acesteia (învățare) nu se pretează nici la o dirijare autoritară, și nici la un control ierarhic strict și exhaustiv; caracterul lor subtil face ca distincția dintre latura formală și cea informală să se estompeze, iar controlul oficial exterior, devenit inoperant, cedează locul autocontrolului. Separarea dintre conducere și execuție devine, astfel, irelevantă; actul managerial se concentrează pe probleme de elaborare de viziune strategică și de facilitare a acțiunii coordonate a unor actori
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
efortului de informatizare în curs. Sub aspect fenomenologic, mediul organizațional românesc nu a putut face excepție de la tendința globală a orientării contemporane către cunoaștere, dar, în lipsa unei opțiuni strategice, aceasta s-a manifestat nesistematic, localizându-se mai ales în planul informal; intermedierea informațională interpersonală, tranzacțiile informale cu cunoștințe în și între organizații, asistența profesională acordată ad hoc, improvizațiile locale în gestiunea cunoașterii sunt exemple care confirmă faptic o asemenea constatare. Firmele și instituțiile de talie mare sunt mai pregnant atașate de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Sub aspect fenomenologic, mediul organizațional românesc nu a putut face excepție de la tendința globală a orientării contemporane către cunoaștere, dar, în lipsa unei opțiuni strategice, aceasta s-a manifestat nesistematic, localizându-se mai ales în planul informal; intermedierea informațională interpersonală, tranzacțiile informale cu cunoștințe în și între organizații, asistența profesională acordată ad hoc, improvizațiile locale în gestiunea cunoașterii sunt exemple care confirmă faptic o asemenea constatare. Firmele și instituțiile de talie mare sunt mai pregnant atașate de configurația și funcționalitatea organizării ierarhice
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
unul în care orientarea organizațiilor către cunoaștere se produce doar în virtutea propriei ei inevitabilități esențiale. Ierarhia își generează premisele limitării, uneori până la blocare, a propriei funcționalități; organizațiile tradiționale își activează spontan pluralismul configurațional și se declanșează un proces de autoorganizare informală. În replică, la ineficiența propriei structuri oficiale, ele își construiesc un dual centrat pe cunoaștere, reprezentabil prin modelul organizării anarhice. Se ajunge, astfel, la soluții insulare de întemeiere pe cunoaștere, adoptate ad hoc și dificil de menținut prin integrare; asocierile
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]