5,562 matches
-
capabilități risca să dezechilibreze sistemul internațional și amenința supraviețuirea altor state. Cât privește ordinea bipolară instaurată, ea nu a fost cauzată nici de expansionismul constitutiv al Uniunii Sovietice și internaționalismul ideologiei comuniste, și nici de încercarea Statelor Unite de a-și instaura și extinde sfera de influență în Europa, ci ca urmare a vidului de putere creat într-o Europă slăbită, care a fost acoperit în mod mecanic și automat de către cele două puteri. Mai recent, faptul că SUA, Franța și Germania
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
că a înviat cu adevarat Domnul și s-a arătat lui Simon.” (BS) Celebra yÄm YHWH, „Ziua Domnului” din Vechiul Testament - zi de intervenție victorioasa a lui Dumnezeu în favoarea poporului, sau de pedeapsă, iar mai tarziu, zi de pe urma, când se va instaură domnia lui YHWH pe tot pământul - devine în Noul Testament hQ hQméra to¤ kyríou (1Cor 5,5), sau, mai explicit, hQ hQméra to¤ kyríou hQmÄÎn IQso¤ Christo¤ (1Cor 1,8; 2Cor 1,14 etc.), când Domnul Isus va veni din nou
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
divin (rugăciunile și liturghiile). Prin lucrul asupra credințelor, acești preoți au ajuns la o Înțelegere mai subtilă a relației cu universul - gândirea religioasă. Ulterior, prin raționalizarea acestei relații, umanitatea, În segmentul ei cel mai avansat (adică societățile europene moderne), a instaurat viziunea științifică de interpretare a lumii. Aceasta se aseamănă cu magia prin interesul pentru tehnicile de influențare a lumii, dar se deosebește radical prin faptul că așază aceste tehnici pe o bază empirică și științifică, pe cunoașterea obiectivă a legilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a identifica trăsăturile comune ale sărbătorii (vezi R. Abrahams, 1967, p. 177; R. Caillois, 1975, pp. 206-221 și 2006, pp. 128-149; J. Griffith, 1996, p. 260; F. Manning, 1983, p. 4; E. Turner, 1996, vol. II, p. 487): a) sărbătorile instaurează o ruptură de timp și spațiu: intervalul de sărbătoare este fixat de un calendar tradițional și este limitat la anumite zile care instituie „un sezon al sărbătorilor” (În formula lui R. Caillois). Locurile sărbătorii sunt prestabilite. Ele sunt spații deschise
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ruptură de timp și spațiu: intervalul de sărbătoare este fixat de un calendar tradițional și este limitat la anumite zile care instituie „un sezon al sărbătorilor” (În formula lui R. Caillois). Locurile sărbătorii sunt prestabilite. Ele sunt spații deschise, care instaurează o comunicare egalitară, fără constrângeri. Aceste spații sunt „deturnate” de la utilizările cotidiene, sunt luate În stăpânire de participanți și sunt Împodobite cu flori, steaguri, decoruri de lemn și hârtie, adică elemente efemere, care dispar imediat după sărbătoare; b) orice sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
teoretizat de P. Stallybrass și A. White (1993) sau cel de festive misrule utilizat de unii istorici ai carnavalului (M. Bristol, 1985; T. Castle, 1986; C. Humphrey, 2001). Cu ajutorul acestui operator simbolic, carnavalul Își impune regulile asupra Întregii societăți și instaurează un mod unic de agregare ritualică, Întemeiat pe răsturnarea regulilor sociale acceptate și pe comuniunea generalizată. Formele prin care se concretizează În plan ritualic inversiunea (care definesc, simultan, caracteristicile majore ale carnavalului) sunt: reorganizarea spațiului și timpului social, anularea ordinii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
partea a doua a zilei. Sărbătoarea se Încheie cu balurile din cartierele orășenești sau din sate, prelungite până noaptea târziu, ocazie mult-așteptată de a dansa pentru oamenii obișnuiți (C. Amalvi, 1994, p. 442). Acest sistem politic, social și ceremonial care instaurează, cu ajutorul calendarului comemorărilor, un anumit trecut, asumat ca istorie și criteriu de identitate (de grup, etnică, națională) se Întemeiază În primul rând pe capacitatea riturilor de a da sens și de a „naturaliza” anumite fenomene sociale. Repetarea comemorărilor și discursul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Illuyankas, dintre Zeus și Typhon, dintre eroul iranian Thraetaona și dragonul cu trei capete, Azhi-dahaka. ș...ț Pe scurt, prin uciderea unui monstru ofidian - simbol al virtualului, al haosului, dar și al autohtonului - o nouă „situație” cosmică și instituțională se instaurează În lume. (M. Eliade, 1981, pp. 215-216) Mitul cosmogonic cel mai cunoscut la populațiile Asiei Centrale și Septentrionale este un mit aproape universal răspândit, deși În forme destul de diferite. ș...ț Peisajul său este Întotdeauna același: Marile Ape de dinaintea Creației
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plan comicul satiric. Umorul și ironia vor fi revalorificate și chiar ridicate la rang de filosofie de către romantici, iar umorul negru, grotescul și comicul absurd își fac loc în literatura decadenților de la sfârșitul secolului al XIX-lea, pentru a se instaura semnificativ în suprarealism și în teatrul avangardei postbelice. Dacă în țările aflate în comunism în secolul trecut, satira era modalitatea tradițională a comicului, impusă și cultivată cu predilecție atât ca armă ideologică anticapitalistă, cât și, prin ricoșeu, ca bumerang critic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
frumoase brocaturi și țesături cu broderii bogate (ibidem, p. 265). 555 Ibidem. 556 Nobilimea orășenească este apropiată de cea javareză. Sunt vestite și astăzi cursele de tauri Înhămați la care (ibidem, p. 281-282). 371 Începutul secolului al XX-lea, se instaurează și aici dominația olandeză (1906)557. Melenau populație de pe coasta vestică a insulei Borneo (circa 10.000), cultivă legume și orez, practică pescuitul și vânătoarea, culesul produselor pădurii. Începând cu secolul al XVI lea au fost asimilați cultural de malaezii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
negativă. Pentru prima dată în istoria umanității se simt amenințate bunurile fundamentale: posibilitatea conviețuirii oamenilor și însăși supraviețuirea umanității pe pământ. Atunci când se vorbește despre experiența omului, se înțelege, înainte de toate, că omul se apropie de sine și cu sine instaurează un contact cognitiv, care are un caracter experimental într-un fel continuu, și se actualizează ori de câte ori este instaurat acest contact. Această experiență este compusă nu numai din experiența de sine, ci și din cea a tuturor oamenilor care se vor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
umanității pe pământ. Atunci când se vorbește despre experiența omului, se înțelege, înainte de toate, că omul se apropie de sine și cu sine instaurează un contact cognitiv, care are un caracter experimental într-un fel continuu, și se actualizează ori de câte ori este instaurat acest contact. Această experiență este compusă nu numai din experiența de sine, ci și din cea a tuturor oamenilor care se vor afla în poziția de obiect al experienței, adică într-un direct contact cognitiv. Doar în relația cu acel
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sens de responsabilitate, de asemenea, conștient (3); a oferi individului noi motive de implicare în viața socială, nu doar la nivel de interes, ci de angajare amplă în societate (4). Aceste funcții indică cu claritate nivelul la care s-a instaurat situația de criză și, în același timp, creează premisa ieșirii din aceasta, oferind o nouă și corectă orientare situației familiale actuale. De asemenea, față de familia tradițională, centrată pe instituție, în care era favorizată unitatea dintre membri, tendința actuală face ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ne face să trezim în noi un interes firesc și necesar pentru o educație continuă a dimensiunii sentimentale. Ea se referă la orice vârstă, la orice etapă a vieții și la orice tip de raport uman pe care persoana îl instaurează cu ceilalți. Acest tip de educație se referă la câteva exigențe care pretind să fie luate în seamă și puse în acțiune: nevoia de siguranță, nevoia de atașament, nevoia de identitate, nevoia de autonomie, nevoia de stimă și afirmare proprie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ține la el dacă nu are a se plânge de condițiile în care trăiește și investește în viitorul acestuia dacă are speranțe că poate trăi mai bine în acest spațiu, împăcat cu sine și cu ceilalți. Democrația locală se poate instaura cu adevărat acolo unde oamenii vor să trăiască mai bine împreună, egali și diferiți. Democrație participativă în cartierul Bois Sauvage. În acest cartier sunt concentrate cele mai diverse categorii de populație, numeroși imigranți, șomajul este de amploare, precaritatea e persistentă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la administrarea orașului). Ar fi abuziv să considerăm democratizare acest început de eliberare a orașelor. Egalitatea nu era evocată decât cu prilejul jurământului de constituire a comunei, atunci când locuitorii se recunoșteau ca egali, își promiteau ajutor reciproc, se angajau să instaureze pacea și securitatea și să se opună împreună seniorului. "Ar fi zadarnic, în nouă cazuri din zece, să căutăm într-o cartă a comunei o constituție politică în care se stabilea numărul, modul de alegere și atribuțiile judiciare și administrative
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe de o parte, să se scutească de impozite, iar pe de altă parte, să facă în așa fel încât cei săraci să suporte finanțarea deficitelor municipale pe care ele le creaseră prin deturnarea fondurilor. În acest fel s-a instaurat ruptura între "cei de vază" și "oamenii de rând". Această ruptură a fost sancționată de violente insurecții urbane, accentuată de disputele dintre meserii și de slăbirea solidarității între meșteri și ucenici (și meșterii păreau hotărâți să nu fie decât ei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prevestită de dispariția politicii care anunță, după Hannah Arendt, nenorocirile timpurilor noastre. Dar Revoluția franceză a inaugurat, în aceeași măsură, și "tradiția ascunsă" a sfaturilor, în care oamenii se asociau pentru a acționa. Dacă Revoluția franceză nu a reușit să instaureze un spațiu politic stabil, ea a făcut din Franța, până în anii 1970, țara pasiunilor politice, al căror creuzet au fost orașele, în mod special Parisul. "Parisul relevă Paul Thibaud a făcut timp de două secole dovada unei capacități de integrare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
constituie, fără îndoială, reforma cea mai decisivă care a precedat vestita lege a organizării municipale din 1884. Deoarece lărgea competențele comunei asupra fondului funciar, legea din 1841 privind expulzarea a fost o altă etapă importantă. În 1848, a doua Republică instaura sufragiul universal pentru alegerile municipale și cantonale. Această mișcare de democratizare este iarăși întreruptă de al Doilea Imperiu care rezerva guvernului dreptul de a desemna primarii și președinții consiliilor generale. Dar dincolo de aceste transformări juridice, constatăm că abia regimurile preocupate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în comunele cu mai puțin de 20 000 de locuitori, primarul era ales de către consiliul municipal; consiliul general alegea comisia departamentală. A trebuit să apară legea organizării libertăților municipale din 1884 pentru ca aceste comune să regăsească o relativă independență: se instaurează o putere periferică, care se arată capabilă de rezistență contra injoncțiunilor centrului, prin aranjamente locale cu administrația statală. În aceste circumstanțe, primarii încep să exercite, puțin câte puțin, un rol politic. Legea din 1884 atribuia comunalității competență bugetară: consiliul municipal
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locale. Ea nu intervine însă în sferele economică și funciară, care țin de domeniul privat. De-a lungul acestui mozaic, dificila geneză a democrației locale relevă mai mult grija de a asigura menținerea ordinii sociale, decât pe aceea de a instaura deplina recunoaștere a socialității politice a orașului. Într-adevăr, completa tutelă asupra administrației locale îndepărtase mult primarul de populație. Acesta era privit mai curând ca reprezentantul statului în sânul populației, decât ca un reprezentant al populației pe lângă stat, iar această
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
voalat, și numeroși sunt prefecții care află o mare plăcere în a proceda astfel, în a concepe ca necontradictorii preocupările lor cu exigențele democratice"164. Problematizarea orașului în condițiile amenajării teritoriului este în mod special ilustrativă pentru grija de a instaura un nou mod de acțiune publică, unul coerent cu respectarea imperativelor de modernizare a societății. Apare faimoasa distincție între administrarea ca misiune și administrarea ca gestionare, care idealizează această reînnoire administrativă ca însușire a unui nou mod de a conduce
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reintegrări civice a cetățenilor în oraș"176. Legea de orientare funciară (LOF) din 1967 simbolizează această voință de a modifica în profunzime maniera de a face urbanism, asociind concertarea și planificarea în același demers: "elaborarea conjugată". Această lege înțelegea să instaureze noi raporturi între stat, colectivitățile locale și persoanele de drept public și de drept privat, prin introducerea noțiunii de concertare în materie de amenajare locală. Ministerul Echipamentului voia să acționeze în concertare cu sectorul privat al construcțiilor imobiliare, acordându-i
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
culturale și sociale) fac parte integrantă din habitat, descoperirea că promovarea socială nu mai poate limita numai domeniul profesional, ci trebuie să se aplice tuturor formelor de viață socială, evoluția serviciului social spre forme comunitare de intervenție, necesitatea de a instaura mijloacele unei educații permanente într-o lume în permanentă schimbare, revendicarea sportivilor de a dispune de un nivel decent de dotări, ambiția de a lărgi accesul la cultură pentru toate păturile sociale; toate aceste preocupări converg spre articularea formelor noi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Departe de fluiditatea visată, opțiunea exprimată prin reforma din 1977 cu privire la favorizarea unei regularizări a sectorului de habitat prin logica pieței pare să fie întărit pe termen lung "riscurile economice de segregare prin habitat"364. În sectorul locativ, cvasi-liberalizarea chiriilor instaurată în 1986 prin legea Méhaignerie a pecetluit declinul rolului social pe care parcul privat îl jucase până la acel moment. Creșterea chiriilor a constituit principalul factor care a determinat situația prezentă. De exemplu, între 1990 și 1999, valoarea locativă a locuințelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]