6,186 matches
-
a tuturor trupelor aflate În luptă și revenirea gărzii din Încleștarea cu Apărătorii. „Deci asta era... Își spuse Alexandru. Victoria psihologică prin atac asupra comandantului dușman. Exact reversul acțiunii Cuceritorilor... extraordinar... ” - He! Alessandro! se auzi vocea lui Gianluca, În apropiere. Italianul se apropia la trap, după ce fusese În toate locurile accesibile ale bătăliei. Mi se pare mie, sau asistăm la un miracolo? Această uriașă armată care, ar fi Învins oștile reunite ale principilor europeni, se retrage cu adevărat din fața lui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
amestecau cu clinchete de săbii. Apărătorii se Întorceau de la antrenamente. Muntele era plin de viață. Se dădeau ordine În limba italiană, se mișcau trupe de cavalerie, se ascuțeau săbii tocite de exerciții. Undeva se auzea sunetul melodios al unei mandoline. „Italienii... ” gândi, ușurat, Alexandru. Italienii și muzica lor pe care o duc pretutindeni. - Aveți pregătite corturi Încălzite, le spuse Angelo Apărătorilor moldoveni. Veți primi de mâncare și uniforme noi. Aveți cai. Mâine și poimâine sunteți liberi să vă odihniți și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
săbii. Apărătorii se Întorceau de la antrenamente. Muntele era plin de viață. Se dădeau ordine În limba italiană, se mișcau trupe de cavalerie, se ascuțeau săbii tocite de exerciții. Undeva se auzea sunetul melodios al unei mandoline. „Italienii... ” gândi, ușurat, Alexandru. Italienii și muzica lor pe care o duc pretutindeni. - Aveți pregătite corturi Încălzite, le spuse Angelo Apărătorilor moldoveni. Veți primi de mâncare și uniforme noi. Aveți cai. Mâine și poimâine sunteți liberi să vă odihniți și să transmiteți mesajele detaliate către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
-și revină din starea de inconștiență, să aștepte apariția salvatoare a semnului scutului și spadei. Să aștepte sosirea unui viitor incert, acoperit de norii negri ai celei mai cumplite ierni pe care o trăise până atunci. 12 februarie 1476, Alpii italieni Tăcerea munților se așternuse ca o a doua noapte peste Întunericul ce căzuse. Vântul Încetase. Din când În când se auzea câte o creangă pocnind sub greutatea zăpezii. În tabără, stingerea se dăduse demult. Străjile de pe Înălțimi se aflau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
capetano? Non e possibile... se auzi o altă voce, care, din câte Își amintea Oană, nu putea fi decât a bunului său prieten, cel mai mare maestru al luptelor de artilerie, Francisco. Și, Într-adevăr, silueta rotundă și jovială a italianului apăru lângă el. A treia minune a lumii. Două Întrebări Îl străbătură, ca două fulgere. Prima era: cine sunt eu? Merit să fiu protejat de acești luptători de legendă? A doua Îl trezi din starea de amorțeală: cât de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Este exact ceea ce a făcut stăpânul meu. Angelo reuși să-și stăpânească uimirea. Într-adevăr, șeful Cuceritorilor anticipase totul. Să fi avut el, oare, darul căpitanului Oană de a vedea primejdiile viitoare? Din textul scrisorii, ușor de Înțeles pentru orice italian, rezulta că da. Șeful Cuceritorilor vedea ceea ce avea să se Întâmple În vara anului 1476. Dar lui Angelo nu-i plăcea deloc această viziune. Fiindcă era o Înfrângere grea și sângeroasă. - Commadante, spuse Giuliano, Mihaloglu a aflat că atacul acoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lumi. Lăsa În urmă nu doar iarna, ci și aripa de gheață a morții. - Căpitane!!! țipase deodată Simion și, Încălcând regula ceremoniei de primire a oaspeților, descălecă și fugi până la căruța În care se afla rănitul. Sub privirile contrariate ale italienilor, arcașul se opri lângă căruță și Își aplecă fruntea În fața lui Oană, ca și cum ar fi așteptat o binecuvântare. Iar căpitanul i-o dăduse, ridicând cu greu mâna dreaptă și lăsându-și palma pe creștetul oșteanului. - Ridică-te, Simioane, că doară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
la primirea banilor, cu excepția unei cruciade. Din câte aflaseră iscoadele moldovene și din câte scria chiar Vlad Dracula, nici un gând de vitejie nu mai tulbura fruntea senină a regelui ungar, mândru Încă după victoria din Serbia. El acceptase degrabă propunerea italienilor de a-l sprijini pe Ștefan, dar nu vedea nici un motiv de mobilizare urgentă. După miezul nopții, Sfatul se Încheie cu unica hotărâre care putea fi luată În condițiile În care spre Moldova mărșăluia deja o armată de aproape două sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Bine că n-a murit biata verișoară, se închină Lina. - Și tocmai cine? - De ce tocmai cine? întrebă Mini, mai curioasă. Nory explică: - Nu știi? Mika-Le e un copil al păcatului. E o greșeală a frumoasei Lenora... Spune tu, Lina! Odrasla italianului!... - Pacoste de la început până la urmă! N-am mai avut de-atunci liniște cu Lenora! A fost adevărat lucrul dracului! Nici nu se gândise cineva la consecințe ... Eu sunt de vină. Trebuia s-o scap cu orice preț. Ii era frică
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
vină. Trebuia s-o scap cu orice preț. Ii era frică. Frică să nu moară! Să nu se ducă de lângă Doru. Frică să nu se mire Hallipa de ceva și să bănuiască. Curiozitatea lui Mini se deșteptă mai viu. Ce italian? Lenora asta așa de pasionată în căsnicie încît o revolta, o dezgusta! Ca o fotografie aburită, fizionomia așa de caracterizată a Lenorei îi fugea în noaptea transparentă din conștiință, fără să-i poată suprapune alta. - Cum se poate! exclamă Mini
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Le fu frică. Moșul uitase caii și întors cu totul, asculta. Când prinseră de veste, dete un bici. Tăcură, firește. ..Drama Castelului", nelămurită încă, preocupa acum pe Mini cu misterul ei: copilul de pripas, venetica Mika-Le, păpușa egipteană, fiica unui italian; de gâtul tatălui care nu era tatăl... De gâtul omului adorat exclusiv de Lenora . . . Păcatul mic, sculat împotriva mamei pasionate, exemplu bizar de adulter moral. O împrejurare specială în lumea sentimentelor și instinctelor clandestine ale vieței! Mini începea totuși să
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
era așa de ciudată: gesturile, vorbele oamenilor acestora mediocri erau așa de stânjenite și tainice. Lucruri nepipăite prevesteau, deviau traiul lor banal. Cele mai dezordonate legi ale simțirei turburau așezarea statornică a familiei, pentru că un om trecuse pe-acolo, cîndva: italianul. Mini se gândi la casa de moșie nici rustică, nici modernă, cu arhitectura solidă, regulată; cu confortul ei orășenesc și totodată gospodăresc; la mobilierul simetric, onest, la budua-ul plin de horbote, panglici de culori amoroase și naive: nimic, acolo, nu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
chenarele pompeiane și panourile cu nimfe și îngeri. Aceleași nimfe care semănau prost cu Lenora și aceiași îngeri bucălați. Un plafon absurd ca un cer de vară, cu baloanele vătuite ale norilor albi pe cearceaful albastru supărător; opera probabilă a italianului, a omului care trecuse pe acolo. în decorul acela îi puteai vedea pe toți jucând o pantomimă absurdă, cu gesturi frânte și în fund pitulîndu-se Ioghi, vizitiul octogenar, care sta acum pe capră, și nevastă-sa, vrăjitoarea gheboasă, dădaca lui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
lăcusta noastră? De la Școala de corecție din Sibiu!. Și-a găsit loc mai bun! Mini era gata să aprobe, dar avu deslușit o senzație de povârnire, de mers în jos, drept răspuns întrebărei despre Mika-Le. Tăcu, sigură acum că fata italianului, împotriva aparențelor, pentru a-și găsi locul ei adevărat, s-a scoborât, nu s-a urcat. Se uimi atunci iarăși de acel aparat de prevedere, ele la care luase - printr-o senzație deslușită ca și materială - această cunoaștere de scoborâre
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cât pe-aci să fie învinsă, crezuse că înstărirea ei moșierească e stadiul suprem și își cheltuise pentru ea toată seva; dar suflase vânt străin, și timpul nou, cinic, o sfidase cu ochii perverși pe care ea îi zugrăvise cu italianul, lui Mika-Le. Simțind primejdia, azvârlise pe Mika-Le, pe Doru, se descurcase din robia Prundenilor, dar rămăsese părăginită, era pe un punct mort. Și iată că, aproape să dispară, se refăcuse. Vitalitatea ei enormă găsise noi resurse. Cât drum parcurs numai
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
i se dă sentința să fie îngropat de viu. În subteranele templului lui Fta, Radames o descoperă pe Aida care venise să moară alături de el. — Cea care citește printre lacrimi rugăciunea tristă a morților este tocmai Ammeris, rivala Aidei. — Tot italian este și compozitorul Vivaldi. Antonio Vivaldi a trăit la Veneția acumulând și ceva avere pe care și-a risipit-o ca urmare a luxului extravagant. Mergea la Praga, la Viena, căutând oameni pentru punerea în scenă a operelor sale. Când
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
era obosit și pentru că mai scârțâise patul o dată în noaptea aia, ceva mai devreme, dar în camera de vizavi și parcă a durat mai mult, dar nu sânt sigură și vă mai rog ceva, tovarășe comandant, să mă mutați la italieni că-s băieți mai de viață decât francezii ăștia pârliți care, de fapt, sânt români plecați care se întorc să facă fițe și să se dea mari pe aici pe la noi, prin țară. Și nici nu sânt buni la pat
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
erau plătite prin contract. Dar Vasile Chelu a refuzat combinația de duminică spunând că el nu dorește să păcătuiască pentru veșnicie în schimbul banilor primiți pentru munca prestată în zi de sărbătoare. Și atunci, a intrat într-o combinație cu niște italieni de la o firmă de transporturi ca să le care ceva mărfuri cu o camionetă de la Aachen la Liége în schimbul unei plăți mai mult decât convenabile, de una sută cincizeci de € pentru nici două ore de rulat pe autostradă dus-întors și trecerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
asta, fir-ar să fie! Întrebă intrigat Vier, un bătrân ca și Ascroafei. - De unde? De la occidentali, răspunse sec Aporcăriței, un bărbat trecut de patruzeci de ani și care fusese la muncă cu câțiva ani în urmă pe la nemți, francezi și italieni, unde văzuse și auzise multe. Acolo nu mai taie nimeni porcul acasă. L-ai crescut, îl duci la un abator din localitate și ți-l taie științific. Aș spune că e ca la evrei care merg cu găina la haham
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nimic mai mult! Da. Așa, domnule. Da, așa, domnule! Așa! S-a umplut, acel loc, fost minunat, cu actuale zidiri din beton, cu câte câteva etaje și cu câte câteva zeci de camere. De Îndată ce și-au văzut sacii-n car ... italienii ... au coborât bariera. Bariera libertății fără discernământ, a Îngrămădiților, din multe colțuri ale lumii, pe pământ italian. Și au decretat: gata! Acasă! Unde, acasă? Acasă la voi! Dar ce să facem acolo? Nu știm. Asta e treaba voastră. Dar, acolo
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
beneficiind de impactul ecraniză rilor, mai mult sau mai puțin fidele suportului originar. Camera obscură are în centrul ei o parte din producția de bandă desenată din mediul continental european și din cel latino-american. Autorii selectați aici sunt belgo-fran cezi, italieni și argentinieni. Opțiunea exclude, așadar, fascinantul continent nord-american din care se hrănește tradiția prozei grafice. Alegerea în favoarea acestui decupaj are o dublă motivație : biografică și intelectuală. Aparțin unei generații pentru care banda desenată a însemnat, înainte de toate, contactul cu o
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
esențială a operei sale, matrice din care retorica patriotardă este eliminată, spre a face loc dozajului de melancolie și energie masculină. Biografia lui Pratt nu este cu nimic mai puțin spectaculoasă decât aceea a personajelor sale. Ereditatea complicată a unui italian cu sânge evreiesc și anglo-saxon nu are nimic în comun cu desenul futurist al noii Rome a lui Mussolini. Războiul mondial este scena pe care se joacă și drama despărțirii de propriul tată, dar și fundalul unei aventuri ce amintește
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ca granițele moralei tradiționale să fie abolite. Italia în care revine Pratt este marcată de linia de ruptură dintre fidelii regimului marionetă de la Salo și Rezistență. Este acea Italie dominată de teluric și escatologic pe care o reconstituie un alt italian neliniștit și ambiguu, Curzio Malaparte. Războiul lui Pratt posedă nuanța de imprevizibil și curaj pe care scriitorul o transferă spre Corto Maltese. Privit ca spion sud-african, Pratt este parte din marele joc care are ca miză supremația în zona Adriaticii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
naufragiații englezi sunt puși la adăpost de către locotenentul german, cu prețul vieții sale. Mii de kilometri mai departe, sub soarele Somaliei din care se ivește și Cush, ofițerul englez rănit descoperă altruismul „imbecil” al camaradului inamic italian. În fața războinicilor dankali, italianul face un schimb de vieți : a sa în locul inamicului pe care ar fi trebuit să îl urască. Războiul lui Ernie Pike este un teatru al pasiunilor și al mântuirii. În purgatoriul bătăliilor, soldații au ocazia de a contempla infernul sau
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
unui avion colonial francez. Dincolo de granițele Somaliei franceze, în marginea Abisiniei, către Eritreea, Italia își masează forțele și își organizează propriul efort de spionaj. Războiul pe care îl descoperă cei patru aventurieri nu este o suită de episoade romantice. Civilii italieni din orașele abisiniene sunt sacrificați deliberat, expuși torturii și morții, în represaliile pe care localnicii etiopieni le declanșează. Moralitatea comună este abolită în acest conflict purtat departe de tihna galantă a veacului XIX. Aviația italiană bombardează oamenii fără apărare, iar
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]