24,388 matches
-
Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1338 din 30 august 2014 Toate Articolele Autorului În ciuda răutății, rebeliunii omului, Dumnezeu „YEHOVA”, SLAVĂ NUMELUI SĂU!, care a făcut cerurile și pământul, a rămas același în dragostea Sa pentru omenire. Este Tatăl nostru ceresc, izvorul dragostei eterne, un exemplu de dragoste - „agape”, plin de bunătate și statornic în planul Său de mântuire a rasei umane. Dumnezeu atât de mult ne-a prețuit pe fiecare, încât și-a dat pe singurul Său Fiu ca să moară pe
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE DUMNEZEU ŞI OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370430_a_371759]
-
norii, alții, rari, rari de tot, ating piscul cel mare. Dar nici unul din acești alpiniști nu pot spune că a străbătut toate cărările muntelui, că i-a cunoscut toate frumusețile, că i-a admirat înălțimile, că a ascultat muzica tuturor izvoarelor lui, că și-a desfătat privirile cu toată bogăția florilor lui. Toți spun că muntele este frumos, fiindcă este frumos chiar și în puținul ce l-au cunoscut; toți spun că muntele este grandios, că este măreț, fiindcă este grandios
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
și de pe piscul cel mai înalt al muntelui, a văzut toată frumusețea muntelui, toată maiestatea lui. A văzut celelalte piscuri ale muntelui, care-i fac coroană muntelui celui mare; a văzut cele de jur-împrejurul lui; și-a scăldat privirile în lacrima izvoarelor lui. El singur, Sfântul Ioan Gură de Aur, el singur a cunoscut toate înălțimile muntelui, toate adâncimile lui, toate tainele lui. A cunoscut toate frumusețile lui, dar i-a văzut și prăpăstiile și strâmtorile și primejdiile. Din pricina asta, el singur
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
emoțiile în căușul palmelor, ca de fiecare dată când trebuie să merg în satul meu bătrân. Inima-mi tremură ca o frunză. De astă dată am lipsit cam mult. Cât o fi trecut? O lună, două? Lacrimile-și află imediat izvorul în cuib de ochi, căutându-și calea spre bărbie. Ultima dată am fost la Paștele Blajinilor. Am fost la cimitir. Este ziua în care cei mai mulți dintre fiii satului, pentru câteva ore, cel mult o zi, se adună din toate colțurile
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
să mă plimbe prin toate locurile prin care m-am perindat în cei patruzeci și trei de ani ai mei, dar cel mai des mă întoarce către copilărie, către locurile natale..., cum îmi place mie să spun..., la rădăcini, la izvor, la matcă. La doi kilometri și jumătate de sat, se termină asfaltul și începe o stradă pietruită, că, de! așa a fost proiectul... Dar se va face, cândva, cine știe când? Probabil când va pleca și cel din urmă fiu
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor voievozi și eroi ce-au zidit munți din iubire de glie stăvilind hoardele la hotarele tale Îmi scriu visele cu ardoare în clocotul etern al izvoarelor să le doinească valurile focul viu pân-la mare să-ți cânte numele în zbor pe cer acvilele din Carpați în cele patru colțuri de zare să strălucești stea mândră-ntre alte popoare și binecuvântat fie în veci numele tău în
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
rețeaua de nori Și trage-mi spre tine covorul de flori S-alunec din mine purtat de culori Cu sunet de inimi în rol de viori! M-apasă pe tâmplă cu-n zâmbet ușor Șoptit printre buze cu glas de izvor Cu aripi de înger atinse în zbor De coama cerului cu miros de nor! 09.11.2016 imagine: tablou de Gabriel Todică ... Citește mai mult Desprinde-miDesprinde-mi din vise rețeaua de noriși trage-mi spre tine covorul de floriS-alunec din mine
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
nu este numai câmpia aceasta Îmbătată de lumină Străbătută de tainice zămisliri Nu sunt doar munții aceștia Martirizați sub destinul înălțimilor Nici neliniștea apelor Răsfrântă peste ecourile triumfale Sau miracolul săpat În tainice, foșnitoare păduri Nici doar cerul ocrotit De izvorul seninului Ci mai este și plaiul Pe care Tâmpla vremii l-a vrut leagăn Nemuririi lui Decebal Și bulgărele acela Din cremene Înfirbântat cu ideal Sub însemnele tăriei Purtat de Bălcescu la Palermo Și gândul stăpânitor peste mâna ce cioplea
IDENTIFICARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370506_a_371835]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ODĂ ROMĂNIEI Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Odă Roamâniei -România, lângă soare Țara mea cu ape line și cu foșnet de izvor, Țara mea cu munți de aur și cu cântece de dor, Toți românii azi te-aclamă cu iubire în privire Îmbrăcați în ii și fote dăruind la toți iubire. Satele vuiesc în hore chiar și-n sfânta mânăstire, Nu e
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
lacrimă-n cuvânt. Nu e țară mai bogată, mai frumoasă sau mai vie Cum e țara noastră dragă, cum e sfânta Românie. -Hai române, ieși din casă, pune vinul în ulcior Și-apoi joacă hora mare colo-n vale la izvor! Nu e fată mai frumoasă cum e fata de la țară Îmbrăcată în catrință și în iie-n primăvară... Bat străinii azi la poartă să ne cumpere pământul Și se prind cu noi în horă legănându-se ca vântul. Se adună azi
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
e-n Ceruri Sus ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise de mine (menționând numele meu), chiar să le republice, spre a da Slavă lui DUMNEZEU și a bucura pe unii semeni de-ai noștri. Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev." Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Să trăim spiritual Trăiri , prin pana Ecaterinei-Coca Soare ! / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2045, Anul VI, 06 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SĂ TRĂIM SPIRITUAL TRĂIRI , PRIN PANA ECATERINEI-COCA SOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370521_a_371850]
-
diferite, un semn de nas fluturat în vânturi răslețe, buze arcuite în dorința sărutului reîncarnal, bărbia prinsă în doua puncte.Apoi sânii. Cum i- a trecut prin cap creatorului să deseneze aceaste forme ale voluptății, el știe. Acolo parcă sunt izvoarele vieții, ingredientele primei ispite ce vin înspre tine din formele oricărui trup. Din coapse, cel ce le a inventat, a vrut poate să recreeze mișcarea începutului din primii pași apăruți pe planetă.. De ce a așezat tocmai acolo originea lumii, el
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
în creuzetul genelor moștenite de la părinți. Inteligența scăpărătoare cu care a fost dotată de la început și epoci la rând a fost împiedicată să o folosească și în interesul ei, nu doar al bărbatului sau al omenirii. Sânii ca simbol al izvorului vieții. Fundulețele înfășurate în arcuirea coapselor pe care se leagănă mersul îmbietor al chemării. Încet, încet, redevine iar ce a fost, libertatea de a fi una din componentele esențiale ale vieții, fără de care, opusul și egalul ei, bărbatul, s-ar
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
drupa Apusul orei târzii. Cand pârgul din pârg pârguiește, Ca flutur’ din fluturul viu, Cănd mâna pe piept odihnește, Ca ramura-n lacul sălciu. Îmi place-a rămâne-n picioare, Pe iarbă ferita de vânt, Îmi place să beau din izvoare Cunoașterea dintr-un cuvânt. Îmi place să țin flori din crinii Ce cresc la mormântul dintâi, Cănd smuls-au din mine toți spinii Măceșului de căpătai. Aștern liniștită, pe iarbă, Lumina a ochiului sfânt, Aștern la picioare rubarba, Să crească
CRINII SUSPINĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370603_a_371932]
-
parveni și lui, chiar dacă tot în mod temporar. Dragostea “Eros” Dragostea din cuplu este în mod expres numai voința de ‘a da’, de a împărtăși în permanență și de a comunica în toate sferele ce o caracterizează, fiind ca un izvor nesecat de minunății. Numai de te aștepți ca dorința ta de dragoste (chiar și cea sexuală ) să fie în permanent trează, s-ar putea de fapt să găsești exact inversul expentanțelor. Rolul hotărâtor pentru a nu fi invers este - productivitatea
DRAGOSTEA, POVESTE VECHE… de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369209_a_370538]
-
atâta vânat se odihnește acum pe o piatră de hotar s-a războit destul cu sângele și-a dușmănit destul carnea s-a lăsat străpuns de săgeți stă în așteptarea îngerului... soarele topește sloiul de gheață torța naște flacăra vie - izvor de lumină în mine. TE-AM CĂUTAT Te-am căutat cu înfrigurare în locuri unde nu te-aș fi putut găsi ca să te păstrez neîntinată, te-am căutat în încrucișarea a două fulgere pe cer, în geana de lumină în
POEZII de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369320_a_370649]
-
ca să strâng sute de stele spre-a ciopli grăbit din ele cea din urmă cutezanță, ca la tot ce-a ajuns zdreanță să fac splendide nacele pentru visurile mele cărora le dau nuanță. Ciocârlii în mine cântă, aud susur de izvoare. Mângâi tandru orice floare ce-mi surâde și mă-ncântă. Spre-mpliniri visu-mi se-avântă. Strălucește-n mine-un soare ce cu raze sclipitoare lacrimile mi le zvântă. E desigur o minune care-mi ară în ființă aruncând în suferință
ZBOR ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369350_a_370679]
-
cu Îngerii și Sfinții, SFINTEI TREIMI, în Paradis ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise de mine (menționând numele meu), pentru a da Slavă lui DUMNEZEU și a bucura pe unii semeni de-ai noștri. Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: VALENTINE S DAY??? / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1869, Anul VI, 12 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Paulian Buicescu : Toate Drepturile
VALENTINE S DAY??? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369347_a_370676]
-
Să nu uiți Modelul, nașul, să le duci exemplu-n lume ! Să te-aibă DUMNEZEU în pază, Să te ferească de dușmani, Prin DOMNUL să trăiești de-a Pururi, (nu doar pe Terra...), Veșnici ani ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Sf.Trei Ierarhi / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490, Anul V, 29 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate
SF.TREI IERARHI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369406_a_370735]
-
frumos zâmbet pe care l-am văzut vreodată. Ești suflet pereche ales de îngeri. Te voi recunoaște și peste zece vieți. Suntem două părți ale aceluiaș întreg. Dacă nu te voi găsi însă, mă voi ruga la Dumnezeu să răsar izvor cu apă limpede la picioarele tale, atunci când obosit și însetat îți vei pune capul pe prima piatră ce-ți va răsări în cale. Îl voi ruga pe Dumnezeu să mă facă petală de crin, în curtea casei mele să te
CUM SĂ TE PUN ÎN CUVINTE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369398_a_370727]
-
trec peste maluri cuminți tornada cu voce de sare, împletisem o viață la ea, îmi ieșisem din minți și-o credeam mai degrabă o stea urcătoare! Păstrez trena ei într-un gram de cuvânt mă știe pe nume, mă știe izvor, zidar pe ruine în pagini de vânt și-n haină de dor. Referință Bibliografică: Tornadă și foc / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gina Zaharia : Toate Drepturile
TORNADĂ ŞI FOC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369408_a_370737]
-
peste valoarea artistică incontestabilă a versurilor din celelalte cicluri, atrage, prin inedit, prin caracterul de artă poetică un alt ciclu (Destin de poet) care revelează sensibilitatea poetei la frumos, culegând „Urme de lumini din stele” ale căror taine devin „un izvor cu dor de bine” și capătă consistență în idei și în cuvinte, de aceea, cu grijă și cu drag, „le-mpletesc printre culori,/flori din gânduri fac în minte/în dulci strune de viori”. Viața trăită sub imperiul timpului nemilos
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
mai mari, mai talentați și mai cunoscuți sculptori români pe întregul mapamond, Constantin Brâncuși. Este vorba despre proaspătul volum, Cumințenia lui Brâncuși, publicat la Editura SEMNE (2016), dedicat uneia dintre „capodoperele de artă autentică” pe care eseistul o vede drept „izvor de meditație și de fascinație continuă”, ca rod al „efortului personal de concentrare, de esențializare, de intuiție artistică”, relevând puterea, capacitatea și talentul sculptorului „de a crea din simbolurile civilizației străvechi un sistem de semnificații și de valori cu trimiteri
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
acestei capodopere „a despărțit pământul de ape, a însuflețit văzduhul și marea, a făcut lumină”, din mâinile sale fermecate ieșind „luminozitate, șlefuire, lustru”, în așa fel încât acea „formă între străvechi și modern, dincolo de Cyclade, de vârsta de bronz, cu izvor în paleolitic” să exprime „misterul care îi oferă și prețuirea, și nemurirea” femeii, după cum însuși creatorul mărturisea. Eseul se încheie cu o selecție de maxime aparținând marelui sculptor, dintre care am reținut două. Una evidențiază concepția artistului despre rolul artei
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
și se aruncară în apele învolburate ale râului. Înviorați și cu trupul curat, mâncară ce rămăsese din toiul nopții și savurară ultimele picături de vin. Își ridicară tabăra și se pierdură în pădurea de brad pe cărări de munte printre izvoare, cascade, trunchiuri răsturnate de vânt și furtună sau stânci rostogolite de pe țancurile cele mai înalte. Urcară piscuri împădurite, străbătură goluri alpine unde privirea le rămase încântată de panorama ce se desfășura până la orizonturile cele mai îndepărtate. Ocoliră prăpăstii amețitoare, colțuri
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]