5,718 matches
-
excepțiunea că delictul este prescris. Legea de pe vremea aceea prevedea că delictele de presă se prescriu după 4 luni, iar Macedonski fusese arestat pentru un delict comis cu 8 luni mai înainte. Cu toată împotrivirea procurorului Călinescu, Curtea a pronunțat liberarea acuzatului care fusese arestat arbitrar.79 Iată una din binefacerile arestului preventiv în materie de presă. La 16 iunie 80 colegiul pentru alegerea mitropoliților și episcopilor alege mitropolit al Moldovei pe Iosif Naniescu, episcopul de Argeș. Episcopul Melhisedec al Dunării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pressa, an. X, 2 august 1877, p. 3; asasinii au fost prinși în Transil vania, câteva săptămâni mai târziu - „Asasinatul Orasca Nicolaidi și fiica“, Pressa, an. X, 23 august 1877, p. 2). Mult mai târziu, tocmai când era aproape de termenul liberării, a voit să fugă și a fost împușcat. O versiune foarte acreditată a pretins că Pantazescu a fost asasinat; unii spun din ordin superior, alții pretind de către directorul închisorii căruia Pantazescu îi încredințase secretul unor ascunzători fictive unde s-ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
emigrația ucraineană a fost capacitată și pusă „la contribuție”, inițiind acțiuni de salvare a conaționalilor și cerând vehement încorporarea ținuturilor la Polonia și Ungaria în baza unor așa-zise drepturi istorice. A fost organizat și un corp de voluntari în vederea „liberării” Ucrainei Subcarpatice, care și-a deschis centre de recrutare în toată Polonia. Centrul din Varșovia, denumit Uniunea Corpului Insurgenților din Ungaria a înregistrat 4500 de cereri, cel din Katowice (Uniunea Insurgenților din Silezia), cu misiunea eliberării regiunii Cieszyn, câteva sute
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
s-a desfășurat în străinătate o vastă propagandă pentru susținerea cauzei unității tuturor românilor. În acest sens s-a reactivat Comitetul Național al Românilor Emigrați din Austro-Ungaria. Declarația Comitetului din 6 octombrie 1918, semnată de Alexandru Lapedatu, prin care cereau ,,liberarea națiunii române de peste Carpați de sub jugul Austro-Ungariei” și contestau acestei monarhii dreptul de a se mai ocupa de soarta acestora a fost prezentată atât regelui, guvernului, cât și Aliaților 40. Pe plan intern, Comitetul Executiv al Partidului Național Român, reunit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cu aceasta, profesorii de filozofie fac să preceadă expresiile și termenii științifici, trec la definiții și ajung apoi la examinarea subiectelor astfel propuse. [...] Nyaya este apoi de acord cu celelalte școli psihologice în privința faptului că promite fericire, perfecțiune limitată și liberare de rău drept răsplată a cunoașterii desăvîrșite a principiilor propagate de ea, adică a adevărului; înțelegînd prin adevăr convingerea că sufletul, întrucît este separabil de corp, are existență veșnică, înțelegînd, prin adevăr, spiritul pentru sine însuși..." [30 td]. Evidența [169
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sine. Această devenire-pentru-sine a sufletului o putem numi în modul cel mai abstract substanțialitate intelectuală. Dar aici nu avem unitatea spiritului cu natura, ci tocmai contrariul. Contemplarea naturii este pentru spirit numai mijloc, exercițiu al gîndirii care are ca scop liberarea spiritului. Substanțialitatea intelectuală este scopul, dar în filozofie ea este, în general, baza esențială, începutul; filozofarea este acest idealism potrivit căruia gîndirea este pentru sine, este baza adevărului. Substanțialitatea intelectuală este contrariul reflexiei, intelectului, individualității subiective a europenilor. La noi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
am întors cu acesta, era alimentat la acumulatori, îl reîncărcam la priză, l-au văzut toți și până la următoarea permisie, când l-am dus acasă, îl scoteam și mai ascultam muzică, așa cu micile imperfecțiuni pe care le avea. Înainte de liberare am plecat la munci agricole, am cules varză și sfeclă la Stolniceni-Prăjescu, am stat acolo o lună în plus peste termen, apoi, în sfârșit, ne-am întors în cazarmă. Ceilalți au fost lăsați la vatră, dar eu am mai rămas
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
cum eram, am fost furat și am predat cu lipsă în gestiune. Un șmecher din perimetru mi-a propus atunci ca în schimbul unei sume de bani să-mi facă rost de tacâmuri, dar n-am acceptat. Când a venit ziua liberării, plutonierul major nu mi-a dat liber până nu am semnat că îi voi trimite ulterior banii. La prima indemnizație pe care am primit-o ulterior, m-am achitat de datorie. Când m-am văzut din nou în haine civile
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
acesta, timpul trecea destul de ușor, cu atât mai mult cu cât eram continuu susținut de conștiința rezistenței mele interioare. De câteva ori în viața mea, când am fost lovit de mari nenorociri, am avut o senzație de ușurare și de liberare de toate obligațiile pe care le aveam și care, fără să fi vrut să mi-o mărturisesc, îmi încătușau viața... Cu Vally nu cred să mă mai fi întâlnit, el fiind închis într-o celulă mult mai mare, de vreo
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
veșnică Seraficului Doctor, Sfântul Bonaventura, care, la cele trei Bucură-te, Marie recomandate de Urban al II-lea pentru dimineața și seara și pentru amiază de Grigorie al IX-lea, spre a asigura victoria cruciaților care luptau în Asia pentru liberarea locurilor Sfinte, a mai adăugat întreitul verset: „Îngerul Domnului a vestit Mariei”; „Iată roaba Domnului” și „Și Cuvântul s-a făcut trup”. Nu se poate spune entuziasmul cu care a fost primită această rugăciune de credincioșii din acele timpuri. Cronicile
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pornit împotriva Domnului, hotărât să libereze pe părintele lui. Pe drum, în împrejurări dramatice, în lupta cu un pâlc de tătari, se leagă cu doi oșteni, dintre care unul e Bogdan fiul Domnului. Tustrei pun la cale atacul închisorii și liberarea bătrânului Jder. La faptă, sunt prinși și aduși înaintea Domnului... unde Bogdan pledează cauza cea dreaptă... Bogdan își face cele dintăiu isprăvi prin țară, necunoscut. A cules de pe drumuri pe un războinic viteaz și bețiv, om vesel și chefliu. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unui dușman, că casa i-a rămas pustiită, averile părăduite, jupâneasa nenorocită. Pun la cale eliberarea prin silă a lui Jder. Bogdan se duce în recunoaștere la Suceava la o zi mare, și se întâlnește cu Voevodul. Acolo-i cere liberarea lui Jder, între altele, și n-o poate dobândi. Acuma e ceva mai grabnic de făcut; trebue să plece la hotar, în Pocuția. Pleacă la hotar Bogdan cu bătrânul; dar înainte pune la cale cu feciorul lui Jder și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noștri și a noastră și să luptăm pentru salvarea acelora care umplu pușcăriile din toată lumea fiindcă încearcă să stăvilească valul reacționar al fascismului și războiului. Formați comitete de femei pentru lupta împotriva fascismului și războiului! Formați comitete de femei pentru liberarea tuturor deținuților politici din lumea întreagă în frunte cu Thälmann, gloriosul conducător al muncitorimii germane. Trimiteți adeziuni la comitetul de inițiativă pentru participarea la Congresul femeilor împotriva fascismului și războiului. Trăiască lupta noastră solidară! Adeziunile se primesc pe adresa: E.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
s-a desfășurat în străinătate o vastă propagandă pentru susținerea cauzei unității tuturor românilor. În acest sens s-a reactivat Comitetul Național al Românilor Emigrați din Austro-Ungaria. Declarația Comitetului din 6 octombrie 1918, semnată de Alexandru Lapedatu, prin care cereau ,,liberarea națiunii române de peste Carpați de sub jugul Austro-Ungariei” și contestau acestei monarhii dreptul de a se mai ocupa de soarta acestora a fost prezentată atât regelui, guvernului, cât și Aliaților 40. Pe plan intern, Comitetul Executiv al Partidului Național Român, reunit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cei mai mulți nu se mai aflau printre cei vii. Ei fuseseră executați, cei mai mulți prin împușcare, alții prin lipsa rezistenței la chinurile fizice la care fuseseră supuși în timpul anchetelor, între zidurile reci de pușcărie. Deși prietenii, cunoscuții pe care-i întâlnea după liberarea sa din spațiul concentraționar în care fusese torționat vreme de șapte ani, încercau să-l atragă în discuții, el prefera să tacă, sau răspundea laconic, aproape niciodată la subiect. Aparent, Remus se consolase în muțenia lui, în ciuda tot răului pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
constituționale. Singură Epoca povățuiește răbdare și așteptarea cu încredere. A doua zi după formarea noului cabinet, guvernul dă ordin ca N. Fleva, N. Filipescu și ceilalți arestați de la 15 martie să fie eliberați din Văcărești. De îndată ce s-a răspândit știrea liberării, grupuri de oameni din toate stările sociale au început să pornească, care pe sus, care pe jos, spre Văcărești. Ziua era frumoasă și câmpul înverzit. Întovărășit de mai mulți camarazi și ziariști, am mers pe jos până la poalele dealului. Preumblare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
colo, scoarța asta e furată de la muscal. Uite, perna cealaltă, uite cutare și cutare lucru, toate le-am luat după omor. și muribundul mai dă și alte dovezi care toate sunt adevărate. Omul moare. Se face cercetare și se cere liberare din ocnă a celor osândiți pe nedrept. Doi au murit de muncă și de inimă rea; numai unul, numitul Vacă, mai trăiește. El este liberat. Ajuns în București este prezentat d-lui Constantin Dissescu, pe atunci ministru al Justiției. D.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pe vreunul din martirii noștri, deși de nenumărate ori ați fost îndemnați și chiar forțați a face aceasta. Salutare dar pământului sfânt al României, să fie binecuvântat! România a fost a doua patrie pentru mii de martiri ai noștri. După liberarea Bulgariei, simpatia poporului român a rămas nemărginită pentru noi. La 1885, când dușmanii năvăliră sub zidurile Slivniței și ale Vidinului, când am fost părăsiți de Europa întreagă, atunci numai în pieptul român s-a găsit o inimă plină de compătimire
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a inspirat din lucrarea Principiile pedagogiei a lui Niemayer. Cu toate acestea, interpretarea bărnuțiană rămâne una de inspirație kantiană. În opinia ilustrului pașoptist, educația are drept scop ,,de a cultiva umanitatea din fiecare om”, respectiv natura sa morală înnăscută, ,,totodată liberarea treptată a elevului de tot ce se așază în calea libertății lui interne și întăririi acestei libertăți.” Anton Velini (1812-1873) rămâne unul dintre primii pedagogi români care a făcut din știința pedagogică principala sa preocupare teoretică și practică. Doctor în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Se despărțiră îndesându-și chipiele pe capetele înfierbântate ca niște oale sub presiune. Locotenentul își petrecu noapte, bătând cu pasul sectorul, controlând patrulele, vorbind cu soldații. Mulți aveau neveste și copii și vedeau cum li se amână și mai mult liberarea: "O să fie război, domnule locotenent?" Războiul începuse deja, dar locotenentul încă nu era convins: Nu, nu cred, dar trebuie să fim gata..." Faptele i-au dat dreptate. Nici de data asta n-a fost nimic, chiar dacă alerta maximă a ținut
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se elimineze războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale. V. Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina scăpați din jugul Austro-Ungariei și uniți cu Țara Mamă, România. VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aci în Monarhia Austro-Ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-ungară, iugoslavă, polonă și ruteană, și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni. VII. Adunarea națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
zi lapte și apă lui Costache. Marghiloman îmi promisese că va protesta la Geneva și că femeile nu vor fi arestate. Eu însă, sceptică, îmi făcui cufărul ca să nu o pat ca soțul meu. Lupu Costache tot insista să cerem liberarea câmpurilor de concentrare din Moldova, noi însă îi spuseserăm că arestarea nu ne sperie, trăisem cu oameni care toată viața lor fuseseră în pușcărie, exil și persecutați pentru ideile lor politice, dar că niciodată nu vom face o presiune asupra
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe trotuar și s-a urcat dânsul în locul lor! Mama, revenită acasă, fu examinată de Costache, care decise să-i facă injecții pentru a o întări și îi prescrise să iasă regulat, în fiecare zi. După-amiază sosi d. Tzigara cu liberarea oficială a lui Costache. El profită pentru a alerga îndată să vadă pe Lia. Dl Tzigara ne povesti cum Ion Filitti, directorul Teatrului, numit de germani, a fost la Carp, Maiorescu și Marghiloman pentru a-i invita la deschiderea Teatrului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
puteam da decât zahăr și chinină când erau bolnavi, dar atunci nu de bunăvoie, ci cu concursul energic al mamelor. Lângă mănăstire se aflau două sate: Burdușani, al românilor, și Cozieni, cel țigănesc, întemeiat de foștii robi ai mănăstirii la liberare în 1843. În Cozieni nu era școală, copiii trebuiau să meargă la Burdușani, distanța era mică. Bineînțeles, războiul o închisese, deși învățătorul, un bucovinean, era la fața locului; neavând însă lemne, nu funcționa. Ca să adun copiii după drumuri, m-am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în ziarul lor, căci de la Iași, aflându-se de arestarea noastră, s-a protestat în toată Europa, probabil au crezut că era și mama luată și își făceau mai mult sânge rău decât merita. Nici vorbă cu toate acestea de liberarea internaților germani, după cum se și cădea. Ei pretind că femeile germane au fost martirizate, dar ascund că numai cele bănuite de spionaj și mai ales femeile publice au fost arestate. Pe noi ne-au luat fără nici un motiv mărturisit și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]