5,756 matches
-
lăsând în urmă o ranchiune persistentă; resentimente, răni sufletești; eventual, consecințe nefaste pe termen lung în ceea ce privește relațiile noastre cu ceilalți; Inhibiția: sunt momentele când "înăbușim" complet mânia, disimulând-o față de ceilalți, uneori, chiar față de noi înșine. De altfel, tot acumulând mânie nemanifestată ("inhibată"), putem ajunge la un moment dat să explodăm în cele mai nepotrivite situații. Încătușată, mult timp, de insecuritate, de egoism fragil, rușine sau neîncredere, mânia își poate face simțită prezența "într-o manieră care sabotează orice posibilitate de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
disimulând-o față de ceilalți, uneori, chiar față de noi înșine. De altfel, tot acumulând mânie nemanifestată ("inhibată"), putem ajunge la un moment dat să explodăm în cele mai nepotrivite situații. Încătușată, mult timp, de insecuritate, de egoism fragil, rușine sau neîncredere, mânia își poate face simțită prezența "într-o manieră care sabotează orice posibilitate de dezvoltare sau de însănătoșire a relațiilor", scrie Les Carter (2007, p. 9). 44 După unii specialiști, întâlnim două modalități de manifestare a furiei: furia sănătoasă, non-violentă, constructivă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care își controlează în permanență emoțiile sunt foarte periculoși" (p. 27). Practic, nu știm niciodată cine sunt, ce urmăresc, ce vor, ce așteaptă, ce intenții au... Totodată, tot acest efort de a ne controla în permanență și foarte strict emoțiile (mânia, bunăoară) ne răpește energia, așa încât nu ne mai rămâne decât... moartea. Viața însăși devine un proces amorțit, lipsit de suflu și de atractivitate, fad și plicticos. 48 Les Carter (2007) consideră că mânia este legată de "dorința disperată de dragoste
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
controla în permanență și foarte strict emoțiile (mânia, bunăoară) ne răpește energia, așa încât nu ne mai rămâne decât... moartea. Viața însăși devine un proces amorțit, lipsit de suflu și de atractivitate, fad și plicticos. 48 Les Carter (2007) consideră că mânia este legată de "dorința disperată de dragoste, recunoaștere și importanță. Stârnită de lipsa de apreciere, mânia poate fi înțeleasă ca un strigăt de eliberare de durerea asociată cu sentimentul de insignifianță" (p. 120). Oamenii constant furioși, nervoși sunt oameni nesiguri
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
rămâne decât... moartea. Viața însăși devine un proces amorțit, lipsit de suflu și de atractivitate, fad și plicticos. 48 Les Carter (2007) consideră că mânia este legată de "dorința disperată de dragoste, recunoaștere și importanță. Stârnită de lipsa de apreciere, mânia poate fi înțeleasă ca un strigăt de eliberare de durerea asociată cu sentimentul de insignifianță" (p. 120). Oamenii constant furioși, nervoși sunt oameni nesiguri; ei "sunt atât de obsedați de a-i face pe ceilalți să-i respecte, încât scrie
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ei "sunt atât de obsedați de a-i face pe ceilalți să-i respecte, încât scrie psihoterapeutul american nu au învățat să meargă cu încredere pe propria lor cale bine aleasă" (p. 113). Semn al neîncrederii mâniosului în el însuși, mânia "servește întotdeauna la ascunderea fricii. Ceea ce ascunde mânia este teama", punctează Osho (2003, p. 55). Numai un om plin de teamă se enervează rapid și des. Mânia este doar o mască, cu care încearcă să îl sperie pe celălalt. Înainte de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
face pe ceilalți să-i respecte, încât scrie psihoterapeutul american nu au învățat să meargă cu încredere pe propria lor cale bine aleasă" (p. 113). Semn al neîncrederii mâniosului în el însuși, mânia "servește întotdeauna la ascunderea fricii. Ceea ce ascunde mânia este teama", punctează Osho (2003, p. 55). Numai un om plin de teamă se enervează rapid și des. Mânia este doar o mască, cu care încearcă să îl sperie pe celălalt. Înainte de a ne da seama cât de speriat este
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lor cale bine aleasă" (p. 113). Semn al neîncrederii mâniosului în el însuși, mânia "servește întotdeauna la ascunderea fricii. Ceea ce ascunde mânia este teama", punctează Osho (2003, p. 55). Numai un om plin de teamă se enervează rapid și des. Mânia este doar o mască, cu care încearcă să îl sperie pe celălalt. Înainte de a ne da seama cât de speriat este el/ea, încearcă mai bine să ne sperie el/ea pe noi. "Mânia nu indică altceva decât teamă". Teama
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
teamă se enervează rapid și des. Mânia este doar o mască, cu care încearcă să îl sperie pe celălalt. Înainte de a ne da seama cât de speriat este el/ea, încearcă mai bine să ne sperie el/ea pe noi. "Mânia nu indică altceva decât teamă". Teama și mânia sunt cele două fețe ale aceleiași monede", subliniază înțeleptul indian (idem, p. 57). Persoanele constant nervoase sunt predominant egocentrice; lor le este teamă și vor să controleze cu orice preț relația cu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
doar o mască, cu care încearcă să îl sperie pe celălalt. Înainte de a ne da seama cât de speriat este el/ea, încearcă mai bine să ne sperie el/ea pe noi. "Mânia nu indică altceva decât teamă". Teama și mânia sunt cele două fețe ale aceleiași monede", subliniază înțeleptul indian (idem, p. 57). Persoanele constant nervoase sunt predominant egocentrice; lor le este teamă și vor să controleze cu orice preț relația cu celălalt și reacția acestuia. Ele sunt preocupate exclusiv
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
128). 49 Osho (2003) consideră că nu putem fi și conștienți și mânioși în același timp, la fel cum nu putem fi și conștienți și lacomi, sau și conștienți și geloși. Marele secret este luciditatea (p. 52). Ori de câte ori va apărea mânia, ea poate fi limitată de luciditate. Cu cât vom înțelege mai bine mânia, cu atât mai rar se va manifesta ea în viața noastră. În ziua în care vom descoperi ce este mânia în toată goliciunea, în toată hidoșenia ei
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în același timp, la fel cum nu putem fi și conștienți și lacomi, sau și conștienți și geloși. Marele secret este luciditatea (p. 52). Ori de câte ori va apărea mânia, ea poate fi limitată de luciditate. Cu cât vom înțelege mai bine mânia, cu atât mai rar se va manifesta ea în viața noastră. În ziua în care vom descoperi ce este mânia în toată goliciunea, în toată hidoșenia ei, în focul ei arzător, în veninul ei mortal, în acea zi vom descoperi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
hidoșenia ei, în focul ei arzător, în veninul ei mortal, în acea zi vom descoperi cu uimire că am scăpat de ea (pp. 54-55). Mai mult chiar, se poate întâmpla pentru unii dintre noi ca atunci când devenim conștienți de ea, mânia să se transforme în iertare, în compasiune, în iubire. 50 În procesul iertării, terapeuții consideră că există două faze: • în prima fază, este vorba despre o iertare decizională: momentul în care persoana înțelege că este prizoniera resentimentului și a dorinței
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mică importanță; pe când, în cazul femeilor, ceea ce provoacă gelozia este mai ales aspectul fizic al rivalei, în vreme ce dimensiunea personalității puternice are mai puțin impact (Lelord, André, 2003). 68 Din punctul său de vedere, Osho (2003) consideră că tristețea "este o mânie pasivă; iar mânia este o tristețe activă" (p. 43), căci: "este foarte greu ca un om trist să se enerveze; dacă se va enerva, tristețea lui va dispărea. Este foarte greu la un om mânios să se întristeze; dacă se
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în cazul femeilor, ceea ce provoacă gelozia este mai ales aspectul fizic al rivalei, în vreme ce dimensiunea personalității puternice are mai puțin impact (Lelord, André, 2003). 68 Din punctul său de vedere, Osho (2003) consideră că tristețea "este o mânie pasivă; iar mânia este o tristețe activă" (p. 43), căci: "este foarte greu ca un om trist să se enerveze; dacă se va enerva, tristețea lui va dispărea. Este foarte greu la un om mânios să se întristeze; dacă se va întrista, mânia
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mânia este o tristețe activă" (p. 43), căci: "este foarte greu ca un om trist să se enerveze; dacă se va enerva, tristețea lui va dispărea. Este foarte greu la un om mânios să se întristeze; dacă se va întrista, mânia lui va dispărea" (ibidem). 69 Unii cercetători au constatat faptul că în 62% dintre cazuri este vorba despre ruperea unei relații, iar în 28% din cazuri apare ceva nedorit, precum vești proaste, eșec, boală, sfârșitul unei experiențe plăcute (Rimé, 2008
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un articol în care era criticată modă de a aduce artiști străini, nu neapărat valoroși sau recunoscuți, pentru a efectua lucrări importante, de un simbolism public aparte, în România de la cumpăna veacurilor. Articolul, semnat cu un pseudonim, Lys, era intitulat Mânia streinismului și aducea în prim plan faptul că Primăria Capitalei comandă un bust, ce trebuia să-l înfățișeze pe Rege, unui sculptor florentin, un anume Romanelli, destul de modest, în opinia autorului, care nu avea la activ decât un monument al
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
IV, 908, 26 iunie 1904, p. 3. Floréal, Din Bruxelles. Théâtre Royal de la Monnaie. Le Roi Arthur, în "Cronică", III, 761, 14 decembrie 1903, p. 2. Fortunie, Scrisoare din Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. Lys, Mânia streinismului, în "Cronică", IV, 932, 29 iulie 1904, p. 1. Prometeu, Din Bruxelles. Théâtre Molière și bătăliile liberalo- catolice, în "Cronică", III, 765, 20 decembrie 1903, p. 2. Zenit, Din Bruxelles. De la Societatea Studenților Români, în "Cronică", IV, 780, 15
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Didactica aparteneței, Cătălina Mihalache • La Dimension humaine de l'histoire. L'Héritage intellectuel de Alexandru Duțu, Laurențiu Vlad (sous la direction de) • Machiavelli și Renașterea italiană. Studii, William J. Connell În pregătire: Studii de istorie culturală, Roger Chartier 1 Lys, Mânia streinismului, în "Cronică", IV, 932, 29 iulie 1904, p. 1. 2 Ibid. 3 Michel Foucault, Viața oamenilor infami, în Michel Foucault, Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri (1963-1984), traducere de Bogdan Ghiu, Ciprian Mihali, Emilian Cioc și Sebastian Blaga, ediție îngrijita
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. 103 Ibid. 104 Despre atacurile la adresa Universității Noi din "Gazeta" și "Voința Națională", în Wim Van Rooy, Op. cît., p. 221. Vezi, spre exemplu, și articolul, la care am mai făcut referire, Mânia streinismului, în "Cronică", IV, 932, 29 iulie 1904, p. 1. 105 Wim Van Rooy, Op. cît., pp. 224-225, 235. 106 Pierre Goffin, L' Institut des Hautes Études de Belgique, în "Revue de l'Université de Bruxelles", nouvelle série (XXI), 5
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pentru a desemna formele de nebunie - alienație mintală sunt la fel de diverși sub aspectul nuanței ca și cei din limba greacă. În sensul acesta menționăm pentru a desemna manifestări psihice anormale următorii termeni: Insanus (nebun), Amens (fără minte), Demens (dement), Ira (mânie, furie), Furor (furie, agitație) etc. Vocabularul psihopatologic și cel psihiatric stau la baza constituirii „discursului” despre fenomenele psihice morbide. În sensul acesta se disting două direcții: direcția științifică și direcția culturală. Le vom analiza pe fiecare în parte. Trebuie însă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție tristă, stare depresivă, inactivitate ); f) Constituția schizoidă reunește tipurile de indivizi interiorizați, reci, raționali, necomunicativi; g) Constituția epileptoidă se caracterizează printr-un temperament amorf, vâscos, egocentric, impulsiv, cu explozii imprevizibile de mânie, violent, obtuz. Cunoașterea acestor tipuri constituționale somato-psihice, este foarte importantă în evaluarea potențialităților personalității, în stare de normalitate, dar și a potențialului său psihopatologic, în ceea ce privește riscul de îmbolnăvire psihică. Din acest motiv, tipul constituțional este un prețios indicator al dinamicii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
post-sifilis ereditar, eredo-alcoolismul, stările post-encefalitice și post-traumatice. Copilul și adolescentul instabil au un profil psihologic particular caracterizat prin următoarele (H. Abramson): - tendința de a se impune și de a comanda cu încăpățânare; - sugestibilitate și nepăsare; - capricii și încăpățânare; - impulsuri cu mânie și indolență; - vivacitate de inițiativă și lentoare de execuție. La baza stării de instabilitate se află un fond de afectivitate ambivalență și neliniștită, la care se asociază o componentă motorie mai mult sau mai puțin accentuată. Instabilitatea mintală și emoțională
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Clérambault). Reprezentările xenopatice sunt frecvent asociate cu halucinațiile și ele pot lua aspecte psihopatologice variate, descrise de G. de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi forțate, gesturi inhibate, automatism verbo-motor sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologic sindromul astenic se caracterizează prin următoarele: a) Iritabilitate: o stare de labilitate emoțională, ușurința cu care se produc și se manifestă afectele, imposibilitatea bolnavului de a-și putea stăpâni sau controla expresiile mimice și comportamentale. Susceptibilitate crescută, reacții de mânie la conflicte adesea minore, Impresionabilitatea crescută, sentimentalism și plâns facil. Aceste manifestări clinice au tendința de a dispărea cu ușurință. b) Slăbiciune: are caracter de iritabilitate cu fenomene de epuizare psihică, apatie, astenie fizică și intelectuală, apariția oboselii care se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]