5,675 matches
-
utilizare a aramei și apoi ale Epocii Bronzului, care la noi au atins o mare înflorire, strălucitele opere ale geto-dacilor, de la uneltele și lucrările lor în argint și până la impresionantul sistem de fortificații din munții Orăștiei. În perioada feudalismului, iscusiți meșteri anonimi au realizat mari valori materiale și spirituale: construcții de o mare ingeniozitate, obiecte de meșteșug și de industrie casnică, instalații originale pentru folosirea apelor curgătoare. În epoca modernă, se afirmă mari ingineri și inventatori ca: Vlaicu, Vuia, Coandă, Saligny
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
capacul ), "vrana" (o gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate, pentru a putea introduce sau scoate vinul, murăturile etc. ) și se bate un cep (un dop de lemn, de formă tronconică, cu care se astupă gaura butoiului ). Un un meșter care confecționează butoaie se numește dogar . Spre deosebire de metoda actuală, când doagele sunt confecționate din scânduri plane, care se curbează ulterior, în dogăria tradițională doagele se confecționau curbate, fiind cioplite dintr-un lemn mai gros, numai din bardă, respectându-se fibra
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
Teofil Herineanu al Romanului și Hușilor. În 1975, s-a refăcut acoperișul de lemn al bisericii după proiectul lui Petrică Postelnicu. Lemnul a fost cumpărat de la Oficiul Silvic al comunei, iar lucrările au fost executate de un colectiv de 10-15 meșteri din sat. La începutul primului deceniu al secolului al XXI-lea, în timpul preotului paroh Nistor Mihalache, s-a subzidit partea de nord a temeliei bisericii, s-a revopsit lăcașul de cult pe exterior, precum și învelitoarea de tablă. Biserica de lemn
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
întemeietor Drag. Biserica veche cu hramul „Sfinții Arhangheli”, situată în partea de nord a satului în locul numit „Țintirim”, a fost construită din contribuția credincioșilor în anul 1706, după cum reiese din inscripția de pe bârna peretului din stânga ușii de la intrarea în biserică. Meșterul s-a semnat pe portal, la intrare, în locul de cinste dedicat lor sau ctitorilor, în litere chirilice: "„Both Griga Miaștir”". Biserica este din lemn de stejar, netencuită, cu temelia din piatră. Este în forma bisericilor vechi, cu intrarea laterală. În
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
din Transilvania secolului al XV-lea”. Pietrele de mormânt au fost executate de către Elias Nicolai. Printre ele se află cea a fostului primar Stephanus Mann și a lui Georgius Krauss. Stranele sunt executate în lemn și au fost realizate de meșterul sighișorean Johann Reychmut. Turnul-clopotniță se ridică pe o bază pătrată cu latura de 11 m, corpul prismatic este înalt de 24 m, iar împreună cu acoperișul cu foișorul și cu fleșa terminală are 42 m. Este clădit din piatră brută, netencuită
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
când a fost instalată prima orgă, dar există un protocol din 1839 (anul în care a avut loc un cutremur, când s-a prăbușit bolta), conform căruia o orgă mică transportabilă, un așa-numit „pozitiv”, a fost trimisă la un meșter din oraș pentru reparații. În 1858 a fost instalată o orgă (cu o claviatură de 4 octave, 9 voci, fără pedală) comandată la Karl Schneider din Brașov pentru suma de 1750 de guldeni. În anul 1916, tuburile de cositor ale
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
, oraș Baia de Aramă, județul Mehedinți, a fost construită în 1862. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost ridicată de meșteri sârbi, avându-l ca principal constructor pe meșterul Dima, zugrăvit la intrarea în pridvorul bisericii. Biserica aparțíne locuitorilor din satele Titerlești și Bratilovu, cu ajutorul cărora a și fost construită, prin înaintașii lor. Bratilovu este una dintre cele mai vechi așezări
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
, oraș Baia de Aramă, județul Mehedinți, a fost construită în 1862. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost ridicată de meșteri sârbi, avându-l ca principal constructor pe meșterul Dima, zugrăvit la intrarea în pridvorul bisericii. Biserica aparțíne locuitorilor din satele Titerlești și Bratilovu, cu ajutorul cărora a și fost construită, prin înaintașii lor. Bratilovu este una dintre cele mai vechi așezări din Plaiul Cloșani. Este atestat documentar printrun hrisov
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
cu aur”. Fondurile pentru achiziționarea tablei au provenit din suma alocată de Ministerul Culturii și de la cei doi oameni de afaceri, care au donat aproape 100.000 lei. Firma ucraineană care a vândut tabla a trimis și o echipă de meșteri tăblari ucraineni, conduși de Nicolai Kharuk (51 ani), care să o monteze pe biserică. Învelitoarea de tablă este din inox, „bombardată cu particule de aur”. A fost acoperită cu această tablă o suprafață de circa 1.000 de metri pătrați
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
Dobrici, Drăgoi, Zoița, Stan, Stanca, Șărbu, Stoiana, Mihalcea, Voica, Mihalcea”", iar pe latura stângă textul continuă cu: "„Er[o]monah Stefan, Maria Preda, Pătru, Radu, Rada, leat 7231, Radu Dobrotă, Ene, Cărstiana, Păuna”". Pe latura dreaptă apar semnăturile celor doi meșteri pietrari: "„Ion Bică”" și "„..ca Balea”". Într-o catagrafie de la anul 1840 sunt transmise către mitropolie următoarele date: "„biserică de lemn fără progadie, făcută la leat 7252 de vătaful Ion ... și Cernat, strămoș[ii] enoriașilor. Hramul Adormirea Maicii Domnului. Enoriași
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
au început construcția unei mănăstiri la Ilișești. Din cauza războiului ruso-turc din 1710-1711, construcția bisericii s-a prelungit, iar lăcașul de cult a fost sfințit abia la 20 iunie 1714, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (1709-1710, 1711-1716). Nu se cunosc numele meșterilor. Din ansamblul construcțiilor monahale, se mai păstrează astăzi doar biserica și clopotnița. Biserica are o pisanie cu următorul text în limba română cu caractere chirilice: ""Cu vrearea tatălui și cu agiutoriul fiiului și cu săvârșirea sfântului duh ziditu-s-a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
flancat la colțuri de patru turnulețe. Peste acoperișul foișorului se găseau doi bulbi cu o cruce deasupra ultimului. Pe Turnul Colței existase și o inscripție în alfabetul chirilic cu conținutul "„Siliaște, oame, că te rămâne vremiia”". Tradiția atribuie construirea turnului, meșterilor suedezi aflați în rândurile oastei regelui Carol al XII-lea al Suediei, înfrânt în Bătălia de la Poltava, aflat în retragere prin Țările Române. O serie de cercetători leagă această tradiție de prezența unui anume Sandu Colțea, colonel în armata suedeză
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
și provine din fostul sat Drăguțești, astăzi cuprins în localitatea Cotmeana, județul Argeș. Este datată din anii 1813-1814. Este una dintre cele mai monumentale și reprezentative biserici de lemn din Argeș, ridicată prin participarea unui grup neobișnuit de mare de meșteri dulgheri și cruceri, care au demonstrat aici o bună performanță artistică și tehnică. Dintre detalii se remarcă sculptura pridvorului, portalului de intrare, arcul dublou pe sub boltă și funia mediană sculptată în relief. De notat și numărul mare de inscripții în
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
sfăntă biserică sau făcut în zilele lui Io Gheorghie Caragia v[o]d[ă] [cu cheltu]eala și osteneala ro ... .eu Draguți”". În dreapta acesteia apare numele lui "„Dimitrie Boșneanu”". Pe dosul fruntarului, peste intrarea în pridvor, apar în șiruri numele meșterilor implicați în ridicarea bisericii: "„Mina meșt[e]ru, Tănase meșt[e]ru, Dumitru meșter, Marinu meșteru, Stanciu me[șter], Barbu mește[r]”". În afară de aceștia mai apar trei nume fără titlul de meșter: "„Marinu, Mina, Matei”". Ctitorii lăcașului sunt reținuți de
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
cu cheltu]eala și osteneala ro ... .eu Draguți”". În dreapta acesteia apare numele lui "„Dimitrie Boșneanu”". Pe dosul fruntarului, peste intrarea în pridvor, apar în șiruri numele meșterilor implicați în ridicarea bisericii: "„Mina meșt[e]ru, Tănase meșt[e]ru, Dumitru meșter, Marinu meșteru, Stanciu me[șter], Barbu mește[r]”". În afară de aceștia mai apar trei nume fără titlul de meșter: "„Marinu, Mina, Matei”". Ctitorii lăcașului sunt reținuți de inscripția din dreapta intrării în biserică, de-asupra funiei mediane, într-o grafie îngrijită: "„Titori
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
peste intrarea în pridvor, apar în șiruri numele meșterilor implicați în ridicarea bisericii: "„Mina meșt[e]ru, Tănase meșt[e]ru, Dumitru meșter, Marinu meșteru, Stanciu me[șter], Barbu mește[r]”". În afară de aceștia mai apar trei nume fără titlul de meșter: "„Marinu, Mina, Matei”". Ctitorii lăcașului sunt reținuți de inscripția din dreapta intrării în biserică, de-asupra funiei mediane, într-o grafie îngrijită: "„Titori Drăguț, Costandin, Drăguș, Badea, Nicolae, Pătru, Marin, Du[mitru], Stanciu 7322”". În linie cu aceștia, aproape de cheotorile cu
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
aproape de cheotorile cu peretele de sud, în aceeași grafie îngrijită, apare numele lui "„Costandin cruceriu”", sub care mai apare cel al lui "„Tănase”". Sub brâul median mai apar menționați: "„Enache meșteru, ...”". Din inscripțiile adunate în pridvor se pot distinge ctitorii, meșterii care au ridicat biserica, crucerul care a executat iconostasul și icoanele trebuincioase precum și data ridicării ei, anul 7322 al erei bizantine, adică anii 1813-1814 ai erei noastre. Biserica de lemn din Drăguțești a fost salvată de la dispariție prin transferul și
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
puternic profilate prin traforuri săpate adânc, stârnind imaginația. Stâlpii sunt și ei sculptați puternic cu fus răsucit, bază și capitel, după model preluat din arhitectura de zid din zonă. Semnificativ de remarcat locul pisaniei peste intrarea în pridvor și semnăturile meșterilor dulgheri pe dosul fruntarului, încă o dovadă a atenției deosebite acordate pridvorului în ansamblul construcției. Toate aceste eforturi de a intensifica emoțiile artistice din pridvor sunt legate de intrarea în biserică și trecerea în spațiul ei sacru închis. Ușa este
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor au fost printre altele fierăritul, zidăritul învățat de la sași, tâmplăritul sau „măsăritul” care o data cu înființarea Școlii inferioare de arte și meserii din sat a dat adevărați meșteri populari în domeniu cum au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu, autorii porții monumentale de la intrarea în Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului. În sat la nivel istoric pot fi consemnate trei mori de apă „cu făcăi”: „Moara lu' Mihăilă
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
satului. Confirmare directă a talentului acestora stă monumentala poartă de lemn, care, după anul 1940 a străjuit intrarea pe teritoriul Uzinelor Mârșa și care în prezent are aceeași funcție la Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului, începând din anul 1974. Meșterii care au făcut-o au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu. "Zidăritul" a fost o ocupație sezonieră a racovicenilor cu o tradiție îndelungată în sat și care a fost deprinsă de la sași. Prima mențiune despre zidăritul din Racovița este din
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
se află cimitirul. Biserica bolniței a fost ctitorită de Doamna Maria, iar de supravegherea lucrărilor s-a îngrijit însuși starețul mănăstirii, Arhimandritul Ioan. Lucrările încep la 20 septembrie 1696 și se vor încheia abia în 1699 prin pictarea bisericii de către meșterii menționați în chenarul din naos, aflat deasupra ușii de intrare: Preda, Nicolae și Efrem. Biserica bolniței este lipsită de pronaos, având altar, naos și pridvor. Altarul este semicircular în interior și pentagonal în exterior. Este boltit cu o concă. Pe
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
listele monumentelor istorice. Mutarea bisericii în centrul satului a însemnat un moment important în existența acestei biserici. Această operațiune, ce presupunea și unele modificări: mărirea pronaosului, acoperiș cu fronton triunghiular pe latura de vest, a rămas neterminată din lipsă de meșteri. Clopotnița este păstrată de la biserica de lemn a ortodocșilor, considerată a fi mai bună. Vechea clopotniță a rămas pe deal, fiind în mare măsură asemănătoare cu cea din prezent. Planul bisericii este dreptunghiular, cu absidă decroșată, poligonală cu cinci laturi
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
fie cinci preoți iezuiți. Plata preoților iezuiți se făcea din fondul religionar, câte 200 de florini anual pentru fiecare preot. În 1837 a fost construită o nouă casă parohială. În 1838, preotul iezuit Adam Kossahowschi a comandat două clopote noi meșterului Gheorghe Fogarasch din Pătrăuți. Totuși, aceste clopote noi aveau un sunet diferit de sunetul celor vechi, un cronicar german din epocă făcând următoarea constatare nostalgică: "„cu toate că au aceeași greutate, 306,5 și 196,5 de pfunzi, totuși, dangătul lor nu
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
ridicăm clopotul înainte ca schelele lor să fie date la o parte de pe Clădirea unde dorim să-l punem și care nu are să fie gata până la sfârșitul verii viitoare sau începutul toamnei. Clopotul să fie turnat de cei mai buni meșteri și să fie verificat cu grijă înainte să fie trimis cu următoarele cuvinte bine scrise de jur împrejurul lui. By Order of the Assembly of the Povince (sic) of Pensylvania (sic) for the State house in the City of Philada 1752 și
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
acoperișul din șiță este vizibil și astăzi, amintindu-ne de vremurile demult apuse ale bisericii), menită să protejeze construcția. Tot în acea perioadă bisericii i-a fost construit și un paratrăznet (lucrarea a fost executată de un bun gospodar și meșter al satului, Șerban Ion al lui Ivaș), pentru ca biserica să fie protejată de descărcările electrice. Biserica a avut două clopote-clopotul cel mare, care avea aproximativ 48 kilograme și clopotul cel mic (20-25 kilograme). Clopotul cel mare a fost donat bisericii
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]