8,110 matches
-
concepția lui Ricoeur, în realitate. Totuși, asumând în mod clasic pentru proiecțiile de tip utopic sarcina de a configura "modele ale unor societăți bune care nu sunt limitate nici la sfera statului-națiune și nici la o singură dimensiune instituțională a modernității"556, teoria socială și politică a contemporaneității riscă să eludeze aspecte importante ale societății prezente, numai de dragul de a configura o societate a viitorului. Se poate susține, în acest context, că, eșuând în a se impune ca proiecție teoretică a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
semnificația pozitivă, aceea de integrare-identitate. Ca atare, în lumea postmodernă, factorul ideologic se regăsește în aspectul particular al procesului globalizării, la nivelul fragmentar al imaginarului social al comunităților locale (naționale și subnaționale), și poate fi considerat un element supraviețuitor al modernității, care asigură în continuare integrarea și, astfel, identitatea membrilor acestora. Pe de altă parte, factorul utopic își află locul deîndată ce, pe dimensiunea sa culturală, globalizarea proiectează o identitate universală a comunității mondiale. Această identitate universală se fundamentează pe premisa
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Right, Polity Press, Cambridge, 1994. GIDDENS, Anthony, Politics, Sociology and Social Theory. Encounters With Classical and Contemporary Social Thought, Stanford University Press, Stanford, 1995. GIDDENS, Anthony, A Contemporary Critique of Historical Materialism, Macmillan Press Ltd., Londra, 1995. GIDDENS, Anthony, Consecințele modernității, Editura Univers, București, 2000. GILPIN, Robert, War and Change in World Politics, Cambridge University Press, Cambridge, 1981. GIRARDET, Raoul, Mituri și mitologii politice, Editura Institutul European, Iași, 1997. GOODIN, Robert E.; KLINGEMANN, Hans-Dieter (coord.), Manual de știință politică, Editura Polirom
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
European, Iași, 1997. GOODIN, Robert E.; KLINGEMANN, Hans-Dieter (coord.), Manual de știință politică, Editura Polirom, Iași, 2005. GOULDNER, Alvin, The Dialectic of Ideology and Technology: The Origins, Grammar and Future of Ideology, Macmillan, Londra, 1976. HABERMAS, Jürgen, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, Editura All, București, 2000. HAMILTON, Malcolm B., "The elements of the concept of ideology", în Political Studies, nr. 35, 1987. HANNERZ, Ulf, "Cosmopolitans and locals in world culture", în Mike Featherstone, Global Culture. Nationalism, Globalization and Modernity, Sage
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
antropologia culturală, Editura Polirom, Iași, 2006. TUCKER, Robert C., Philosophy and Myth in Karl Marx, Cambridge University Press, Cambridge, 1961. TURNER, Charles, "Mannheim's utopia today", în History of the Human Sciences, Vol. 16, No. 1, 2003. VATTIMO, Gianni, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura post-modernă, Editura Pontica, Constanța, 1993. VINCENT, Andrew, "Ideology and political theory: an awkward partnership?", în The Nature of Political Theory, Oxford University Press, 2004. ŽIŽEK, Slavoj, The Sublime Object of Ideology, Londra: Verso, 1989. ŽIŽEK
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
12, 28, 76, 115, 121-124, 126, 127, 138, 160, 272 mitologic, 34 mitologie, 121, 126, 232 mitul contextului, 78 model, 30, 32, 34, 35, 40, 45, 61, 170, 189, 194, 198, 200, 203, 209, 223, 225, 229, 234, 243, 310 modernitate, 107, 112, 116, 125, 130, 158, 160, 162, 167, 168, 214, 239, 240, 242, 244, 246, 259, 260, 263, 266, 268, 277, 278, 283, 286, 294, 295, 298 N natural, 72, 95, 144, 145 naturalism, 26, 76, 144, 145 național
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideology: towards a phenomenology of political discourse", în Thesis Eleven, No. 87, noiembrie 2006, pp. 8-9. 18 Nu e vorba, în acest caz, de a susține imposibilitatea folosirii trans-temporale a unor concepte precum cele de "adevăr" sau "rațiune", pe care modernitatea, eventual, le-a resemantizat și care păstrează încă nucleul dur al înțelesului lor originar, spre a ne raporta la epoci istorice trecute (spre exemplu, teoria modernă a adevărului corespondență conferă aceeași semnificație termenului de "adevăr" ca și teoria aristotelică a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
op. cit., p. 609. 213 Raoul Girardet, op. cit., p. 11. 214 Cornelius Castoriadis, "The imaginary in the modern world", în op. cit., p. 100. 215 Gilbert Durand, op. cit., p. 170. 216 Jürgen Habermas, "Împletirea dintre iluminism și mit", în Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, Editura All, București, 2000, p. 115. 217 Idem, p. 117. 218 Așa cum subliniază Gilbert Durand, "din această logică [pluralistă, care o depășește pe cea dualistă, n.n. D.Ș.] comună științei celei mai înaintate și imaginarului decurge principiul de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se referă în mod explicit la probleme care vizează aspectele pe care postmodernitatea le implică în câmpul cunoașterii, al relațiilor sociale, economice ori politice. 432 Jean-François Lyotard, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Editura Babel, București, 1993. 433 Anthony Giddens, Consecințele modernității, Editura Univers, București, 2000, unde autorul arată că "(...) nu am trecut dincolo de modernitate, ci trăim o fază a radicalizării ei" (p. 52) și că "încă nu trăim într-un univers social post-modern, dar putem vedea mai mult decât niște licăriri
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
le implică în câmpul cunoașterii, al relațiilor sociale, economice ori politice. 432 Jean-François Lyotard, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Editura Babel, București, 1993. 433 Anthony Giddens, Consecințele modernității, Editura Univers, București, 2000, unde autorul arată că "(...) nu am trecut dincolo de modernitate, ci trăim o fază a radicalizării ei" (p. 52) și că "încă nu trăim într-un univers social post-modern, dar putem vedea mai mult decât niște licăriri ale unor moduri de viață și forme ale organizării sociale care se îndepărtează
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în Sociology, Vol. 40 (3), 2006, p. 529, unde autorii specifică fapul că "anumite lucruri nu au mai ajuns în secolul al XXI-lea. Teoria socială postmodernă pare a fi unul dintre ele". 437 Thomas Osborne, spre exemplu, susține că "modernitatea și postmodernitatea sunt în mod esențial concepte idealiste care nu sunt lucrative la nivelul societății. A avea o perspectivă sociologică realistă asupra modernității și postmodernității înseamnă a argumenta și evidenția realizarea faptului că niciuna dintre acestea nu a existat" (Thomas
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
-lea. Teoria socială postmodernă pare a fi unul dintre ele". 437 Thomas Osborne, spre exemplu, susține că "modernitatea și postmodernitatea sunt în mod esențial concepte idealiste care nu sunt lucrative la nivelul societății. A avea o perspectivă sociologică realistă asupra modernității și postmodernității înseamnă a argumenta și evidenția realizarea faptului că niciuna dintre acestea nu a existat" (Thomas Osborne, Aspects of Enlightenment: Social Theory and the Ethics of Truth, UCL Press, Londra,1998, p. 7). 438 Steve Matthewman și Douglas Hoey
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se revendică de la temele ontologiei hermeneutice, sunt aici acceptați chiar dincolo de intențiile lor drept acei gânditori care au pus bazele pentru construirea unei imagini a existenței în aceste condiții de non-istoricitate sau, mai bine zis, de post-istoricitate" (Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura post-modernă, Editura Pontica, Constanța, 1993, pp. 9-10). 461 Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei?, Editura Vremea, București, 1994, p. 11. 462 Vezi, în acest sens, importantele studii din teoria democratică a contemporaneității: Robert Dahl, Poliarhiile. Participare și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Westernization of the World, Polity Press, Cambridge, 1996. 549 John Tomlinson, op. cit., p. 139. 550 Doru Tompea, Provocarea postmodernă. Noi orientări în teoria socială, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 90-101. În aceeași idee, Anthony Giddens argumentează că "tendințele globalizatoare ale modernității sunt simultan extensionale și intensionale ele conectează indivizii cu sistemele pe scară largă în cadrul dialecticii complexe a schimbării atât la nivel local, cât și la nivel global" (în op. cit., p. 165). 551 Ulf Hannerz, "Cosmopolitans and locals in world culture
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se îndepărteze de identitățile religioase și etnice în favoarea unei imagini a lor ca părți ale unei aventuri umane mărețe, una desfășurată la scară globală" (Richard Rorty, Philosophy and Social Hope, Penguin Books, Londra, 1999, pp. 238-239). 555 Anthony Giddens, Consecințele modernității, Editura Univers, București, 2000, p. 166. 556 Idem, p. 146. ----------------------------------------------------------------------- EMIL STAN 2 1 REINVENTAREA IDEOLOGIEI Managementul clasei 4 3 354 355 Introducere Avatarurile unui concept Fundamentele ideologice ale cunoașterii sociale Ideologia ca instrument al cunoașterii politice Recuperarea postmodernă a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dizidențior au fost luate o serie de măsuri, dintre care; anchetare și condamnare; domiciliul forțat; expulzare. Nemulțumirea generală a determinat înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989. 8. Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității 1. Diplomație și conflict în sec. XIV-XV -În ultimul deceniu al secolului XIV, în timpul sultanului Baiazid I, turcii au ajuns la Dunăre după victoriile împotriva bizantinilor, sârbilor și bulgarilor, ale căror state au fost desființate. -Țările Române au devenit obiect
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de John Maynard Keynes - considerat cel mai de seamă economist după Smith și Ricardo - s-a conturat după marea criză din anii '30 care a evidențiat eșecurile posibile În funcționarea mecanismelor pieței. De aceea, concepția sa se află sub semnul modernității și se caracterizează „printr-o nouă reflecție asupra importanței cu care trebuie investite finanțele publice (inclusiv impozitele n.n.) și asupra rolului pe care trebuie să-l joace acestea În dezvoltarea economică, socială și culturală a unei țări”47. În noile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
o manieră reprezentationalista dovedește că schimbările care se petrec în decursul istoriei filozofiei sunt pregătite de anumite momente care, uneori, sunt trecute cu vederea. Spunând această, am în vedere faptul că, în genere, reprezentationalismul este atribuit teoriilor cunoașterii dezvoltate odată cu modernitatea, în special în scrierile lui Descartes, Gassendi, Spinoza, Locke, Leibniz, Hume sau Reid. Cu toate acestea, germeni ai unei teorii reprezentationaliste a cunoașterii pot fi identificați și la Toma, în special dacă se are în vedere ultima etapă a nivelului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
civilizații euro-asiatice și africane, între un trecut mondial energofag și un viitor energetic incert, între sfere de influență și poli de putere, străbătută de rute vitale ale comerțului mondial și de ideile utopice ale panarabismului ori oscilând între tradiție și modernitate, lumea arabă merită o cunoaștere mai profundă, care să relativizeze prejudecățile euro nord-americane și să tempereze analizele superficiale ori pătimașe ale mass-mediei mult prea însetată de senzațional. Parcurgerea acestei cărți oferă cititorului o analiză limpede a structurilor spațiului arabofon și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
furat“. Între aceste două straturi, ca un fel de tampon, s-ar afla bucătăria „târgoveață“, cosmopolită și ea, dar izbutind să depășească importurile culturale prin inventivitate gastronomică, românizând astfel tot ceea ce a preluat de aiurea. Ea este mai veche decât modernitatea franțuzită a adstratului celui mai recent și pare a fi beneficiat de suficient timp pentru a asimila creativ influențele străine. În plus, în plan social, contactul ei permanent cu lumea țărănească i-a permis să preia unele elemente din bucătăria
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
1. De la improvizație la text / 197 4.2.2. Abandonarea măștii / 198 4.3. Scopul reformei / 201 4.3.1. Cronica moravurilor / 202 4.3.2. Moralitatea râsului / 205 5. Drama romantică / 206 5.1. Influența străină / 208 5.2. Modernitatea și libertatea artei / 212 5.3. Alianța dintre grotesc și sublim / 220 6. Teatrul naturalist / 225 6.1. Refuzul neverosimilului / 226 6.2. Adevăr psihologic și realism scenic / 229 Capitolul IV Trecerea spre modernitate / 237 1. Un teatru abstract / 240
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
1. Influența străină / 208 5.2. Modernitatea și libertatea artei / 212 5.3. Alianța dintre grotesc și sublim / 220 6. Teatrul naturalist / 225 6.1. Refuzul neverosimilului / 226 6.2. Adevăr psihologic și realism scenic / 229 Capitolul IV Trecerea spre modernitate / 237 1. Un teatru abstract / 240 1.1. Appia: Muzică și lumină pe scenă / 240 1.2. Simboliștii sau visul la un teatru mental / 243 1.3. Jarry: Despre inutilitatea teatrului în teatru / 247 1.5. Craig și supramarioneta / 251
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Dacă teoreticienii dramei burgheze, ca Diderot sau Mercier, dornici la rândul lor să pună bazele unei dramaturgii, adoptă aceeași atitudine de autor dramatic, ei își orientează reflecția despre teatru pe o cale nouă, pe care o va urma cu entuziasm modernitatea. Aceștia reorientează problematica teatrală înspre arta interpretării ce devine obiectul lor principal de examinare, după cum o dovedește Paradoxul despre comediant (Le Paradoxe sur le comédien), operă care ilustrează perfect spiritul nou. E adevărat, chiar de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care sunt scrise". 5.1. Unitatea de timp Chapelain este primul care enunță, în Franța, în 1630, regula unității de timp în Scrisoare despre regula celor douăzeci și patru de ore. Acțiunea unei piese nu trebuie să depășească douăzeci și patru de ore. Prin modernitatea acestui text-manifest, pe care o subliniază el însuși, și a cărui paternitate o revendică cu mândrie, el se afirmă drept marele teoretician al teatrului clasic Mult mai târziu, într-o scrisoare din 1663, atunci când doctrina clasică se impusese, el declară
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scrie el cu privire la autorii dramatici, redusă la pantomimă, îi scutește de grija de a scrie și de osteneala de a gândi." În ciuda criticilor lui Marmontel, alături de care trebuie să recunoaștem că drama burgheză nu a produs nicio capodoperă, trebuie subliniată modernitatea teoriilor care o susțin. În totală ruptură cu Antichitatea și Clasicismul, ele consacră o concepție nouă a scenei, a cărei influență imediată se va vedea asupra Germaniei care, cu Lessing, imită modelul francez, asupra Italiei care se inspiră din ea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]