7,850 matches
-
lui în privința Unirii, dorește foarte firesc să le explice el însuși motivele pentru care politica lui a suferit o însemnată schimbare”. După realizarea acestui compromis, diplomația britanică a trecut printr-o etapă de defensivă pe tărâmul mai larg al chestiunii orientale. Conflictul cu Persia, pentru redobândirea Heratului de către Afghanistan, stat clientelar Angliei, care abia se încheiase în 1857, marea răscoala a șipailor din India (1857-1858), care a dus la desființarea companiei Indiilor Orientale și trecerea Indiei în administrarea directă a Coroanei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de defensivă pe tărâmul mai larg al chestiunii orientale. Conflictul cu Persia, pentru redobândirea Heratului de către Afghanistan, stat clientelar Angliei, care abia se încheiase în 1857, marea răscoala a șipailor din India (1857-1858), care a dus la desființarea companiei Indiilor Orientale și trecerea Indiei în administrarea directă a Coroanei britanice, al doilea război al opiului cu China (1856-1858), unde era aliata Franței și beneficia de neutralitatea binevoitoare a Rusiei, semnarea tratatelor comerciale cu Japonia au monopolizat atenția diplomației britanice spre alte
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a exercitat presiuni asupra Porții să-l recunoască pe alesul românilor ca domn al Principatelor Unite. Acest demers a avut o importanță capitală în recunoașterea unirii Principatelor. în concluzie, putem spune că Marea Britanie șia realizat obiectivele urmărite pe tărâmul chestiuni orientale în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Independența și integritatea Imperiului otoman erau salvgardate, securitatea căilor comerciale către Indii și Orientul Mijlociu era asigurată, ambițiile expansioniste ale Rusiei țariste au fost reduse la tăcere pentru o perioadă, iar jocul mereu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
consulară, bogata corespondență consulară cu ambasadele din Constantinopol, Viena sau St. Petersburg sunt tot atâtea piese dintr-un uriaș puzzle care poate contura o imagine cât mai exactă a rolului și locului ocupat de Principatele Române în cadrul complex al chestiunii orientale. în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, Principatele Române au început să joace un rol din ce în ce mai important în cadrul general al chestiunii orientale. Poziția lor strategică făcea ca Bucureștii și Iașii să reprezinte
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și locului ocupat de Principatele Române în cadrul complex al chestiunii orientale. în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, Principatele Române au început să joace un rol din ce în ce mai important în cadrul general al chestiunii orientale. Poziția lor strategică făcea ca Bucureștii și Iașii să reprezinte un “barometru fidel al climatului politic din capitala turcă”, după expresia unui diplomat austriac. Rusia a fost prima Mare Putere care a profitat de prevederile articolului 16 din Tratatul de la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de doar 3000 piaștri (aproximativ 200 £), se pare că Summerers s-a achitat cu bine de obligațiile ce îi reveneau, după cum se arată în Memoriul din 10 noiembrie 1803, adresat de noul ambasador englez la Constantinopol, William Drummond Companiei Indiilor Orientale. în mai 1802, raidurile pazvangiilor au creat panică în Țara Românească, ceea ce a determinat refugierea domnitorului Mihai Suțu, a marilor boieri și a corpului consular în Transilvania. Proaspătul reprezentant al Marii Britanii a rămas la Brașov până în luna august, inițiind contacte
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Arbuthnot să părăsească Constantinopolul la bordul vasului amiral al flotei engleze din Mediterana. O stare de război nedeclarată intervenea între Anglia și Turcia. înțelegerea de la Tilsit între Rusia și Franța, precum și detronarea sultanului Selim al IIIlea au modificat datele chestiunii orientale și au contribuit la înrăutățirea poziției Angliei în sud-estul continentului. începând cu 12 decembrie 1806, rapoartele lui Summerers au prezentat situația dificilă în care se găsea corpul diplomatic din București, în condițiile intrării trupelor rusești în Capitală, și ale jafurilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
comerțului Principatelor, sub rezerva aprovizionării Constantinopolului cu grâne. Pe aceste principii, dar și prin necesitățile crescânde ale “partenerilor”, relațiile comerciale românoengleze vor urma, în perioada următoare, o pantă ascendentă, cu unele fluctuații în vremea crizelor egiptene și a celorlalte “complicații orientale”. Așadar, putem aprecia că, în general, în perioada anilor 1803 - 1829, activitatea consulatului britanic în Principate a cunoscut dificultăți și incertitudini, inclusiv dese și lungi perioade de întrerupere. Marea Britanie nu a avut în această zonă geografică o politică stabilă și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
printre clasele înalte ale acestor provincii. Tinerii merg la Viena, München sau Paris să-și termine studiile și astfel, amestecându-se cu europeni, au început să reflecteze la ideea importanței lor ca națiune și să realizeze cât de mult chestiunea orientală depinde de starea provinciilor lor, și câtă importanță va avea poziția lor în eventualitatea unei lupte pentru putere în Est”. Și Colquhoun continua evidențiind interesele Marii Britanii, care se reduceau încă la un vag concept de captatio benevolentiae: „Mi se pare
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
relații între Marile Puteri interesate”, o placă turnantă a proiectelor care vizau sud-estul Europei sau chiar de mai mare anvergură, posturi de observație și obiecte de schimb. O chestiune românească se individualizează din ce în ce mai pregnant în contextul mai larg al chestiunii orientale (mai ales după 1850). în deceniul al treilea al secolului al XIX-lea, influența Rusiei a crescut în Principate grație unor împrejurări externe favorabile, pe care le-am zugrăvit în detaliu în capitolul al doilea: protocolul anglo-rus din 4 aprilie
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pe Isus Christos când urca Golgota este de origine incertă, având trei posibile surse: mitica budistă, posibila identificare cu Josephus Cartaphilus (aprodul lui Pontius Pilatus) sau cu Malchus, personaj din misterele religioase ale catolicismului medieval, sau, cel mai probabil, mit oriental despre peregrinii arhaici penitenți, trecut prin filtrul unei ideologii eclesiastice medievale 881. Dayan îl definește pe Ahasverus "un fel de anima mundi, de Spirit al Lumii", dar "mult mai simplu și mai profund. Pentru că, în realitate, Ahasverus poate fi oricine
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992. Eliade, Mircea, Europa, Asia, America...Corespondență, vol. III, R-Z, îngrijirea ediției și indice de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 2004. Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Genghis-Han: studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Eliade, Mircea, Drumul spre centru, Editura Univers, București, 1991. Eliade, Mircea, Eseuri, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, "Fragment autobiographic", în Caete de dor. Metafizică și poezie, vol. III, nr. 7, iulie 1953 și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
68 Capitolul 2. Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei / 75 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului / 76 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică / 79 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-lea. Cum se știe, într-unul dintre capitolele scrierii amintite, mai exact în secțiunea intitulată "Paradoxiile metafizicei", el inventariază câteva contexte din istoria filosofiei în care este tematizat antinomicul și care suportă o comparație cu metoda dogmatică: filosofia eleată, filosofia orientală, filosofia modernă ce stă sub semnul ideii coincidentia oppositorum, filosofia dialectică. Ceea ce voi face în acest capitol va fi o dezvoltare a acestor comparații ale lui Blaga. Însă, nu voi urma decât parțial planul său. Blaga era interesat să pună
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
evidență metoda dogmatică. Scopul meu este să aduc în atenție și argumentele sale în sprijinul gândirii favorabile antinomicului. Pentru aceasta, voi extinde contextele de referință, îmbogățind liniile de comparație și argumentare. Voi face referire la cinci situații: filosofii eleați, filosofia orientală, gândirea mistică și filosofia ideii coincidenței contrariilor, Immanuel Kant și gândirea dialectică hegeliană. Acestea vor fi grupate în funcție de atitudinea față de antinomic: negativă (eleații, Kant), respectiv pozitivă sau favorabilă (celelalte). Lucian Blaga se situează de partea antinomicului, desfășurând și o serie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a ideii de cunoaștere și raționalitate 298. În continuare, voi urmări întâlniri ale lui Blaga cu unele tematizări favorabile antinomicului. Va fi un prilej de a pune în evidență originalitatea metodei antinomiei transfigurate. 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale Orientul a fost, în genere, mult mai permisiv față de antinomic. Gândirea filosofică orientală nu a resimțit, cel puțin în antichitate, nici o dificultate în a conviețui cu antinomia sau paradoxul. Formula paradoxală a fost adoptată aici cu ușurință, fiind cultivată "ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui Blaga cu unele tematizări favorabile antinomicului. Va fi un prilej de a pune în evidență originalitatea metodei antinomiei transfigurate. 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale Orientul a fost, în genere, mult mai permisiv față de antinomic. Gândirea filosofică orientală nu a resimțit, cel puțin în antichitate, nici o dificultate în a conviețui cu antinomia sau paradoxul. Formula paradoxală a fost adoptată aici cu ușurință, fiind cultivată "ca fapt normal pentru existență"299. Voi aduce, în acest sens, în discuție două
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pensée. Le troisième chapitre comporte une série de scénarios liés aux possibles conditionnements ou sources de l'attitude favorable devant les structures antinomiques que la philosophie de Blaga manifeste: l'influence de la philosophie indienne, l'impact de la réflexion de tradition orientale, la contamination du penseur russe Pavel Florenski ou les réverbérations de la "matrice stylistique" de la culture roumaine. En jugeant ces points de vue, en tenant compte des arguments et des contre-arguments, on ne peut pas tirer une conclusion unilatérale, car il
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de interdependențe, astfel încât devine demnă de a fi luată în seamă aserțiunea potrivit căreia lumea este în noi și noi suntem în lume115. Reprezentanții "ecologiei profunde" merg și mai departe și caută o ancorare religioasă, cu precădere în credințele religioase orientale. Dar despre "ecologia profundă" mă ocup pe larg în alt capitol al acestei cărți. 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism Putem deosebi în mod legitim între antropocentrism și ecocentrism ca forme ale eticii. Eticile tradiționale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se ocupă de analiza modului în care marile religii promovează o anumită atitudine față de natură 178. Dezbaterea este dominată de două teme, una cu privire la o anumită ambivalență a creștinismului privind atitudinea față de natură, alta privind viziunea asupra naturii specifică religiilor orientale. Despre ambele teme discut pe larg în alte contexte în această lucrare, așa că aici își pot găsi locul numai câteva considerații generale. Cât privește viziunea asupra naturii promovată de creștinism, textul interpretat dual este din Geneză: "Lumea a fost creată
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
poate face bine sau rău semenilor săi, dezvoltându-se sau ruinându-se el însuși din punct de vedere etic sau spiritual"181. Teoreticienii mediului și, mai cu seamă, reprezentanții "ecologiei profunde", au considerat că atitudinea față de natură promovată de religiile orientale este mult mai adecvată dezvoltării pe această bază a unei concepții ecologiste. Despre toate acestea mă ocup pe larg în capitolul dedicat "Ecologiei profunde". Menționez însă că unele dintre aceste credințe duc la încurcături din punct de vedere practic. Bunăoară
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că sistemele biologice sunt entități care au valoare intrinsecă, altfel spus, în terminologia lui Kant, ele sunt scopuri în sine. Ecologia profundă nu poate fi redusă la o simplă critică a cartesianismului și la o resuscitare a interesului pentru spiritualitatea orientală. Ecologia profundă este o teorie complexă, cu mai multe nivele de construcție: • Nivelul metafizic. Omul este parte a naturii, iar toate părțile au aceeași demnitate ontologică. În ontologia socială nu contează individualitatea autonomă, ci sinele și țesătura naturii. • Nivelul epistemologic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și noțiunea de valoare intrinsecă sunt necesare, dar nu suficiente. Ecologia profundă presupune o schimbare la nivelul sensibilității umane, al definirii sensului vieții și al relației dintre om și lume. Arne Naess 277 invocă diverse concepte ale religiilor și culturii orientale, așa cum ar fi Bhagavadgita. Realizarea de sine este înțeleasă de Naess în relație cu Sinele cosmic pornind de la așa-numita teză a identificării. Realizarea de sine presupune identificarea eului personal cu întregi din ce în ce mai cuprinzători, până la nivelul cosmosului ca întreg. Această
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ca mod de viață În literatura domeniului a fost propusă teza că cel puțin "ecologia profundă" duce la o schimbare radicală a modului de viață pornind de la redefinirea sensului vieții. Freya Mathews dezvoltă o asemenea abordare pornind de la credințele religioase orientale 337. Conceptul cheie este cel de autorealizare (sau realizarea-de-sine) pus în discuție deja de Arne Naess în legătură cu conceptul de sine, ideea de identitate și filosofiile orientale 338. După Naess, în Bhagavadgita este expusă această concepție după care Sinele există în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de la redefinirea sensului vieții. Freya Mathews dezvoltă o asemenea abordare pornind de la credințele religioase orientale 337. Conceptul cheie este cel de autorealizare (sau realizarea-de-sine) pus în discuție deja de Arne Naess în legătură cu conceptul de sine, ideea de identitate și filosofiile orientale 338. După Naess, în Bhagavadgita este expusă această concepție după care Sinele există în toate lucrurile și toate lucrurile există în Sine, ceea ce dă un înțeles specific identității și identificării. În filosofia europeană, Spinoza este aproape de o asemenea idee. Din
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]