8,364 matches
-
sprijinitori ai pedagogiei experimentale din perioada antebelică GRIGORE TĂBĂCARU și VLADIMIR GHIDIONESCU? Primul a reușit să asigure reapariția, pentru puțin timp (1932-1934), a revistei "Pedagogia experimentală", în care reia argumentele în sprijinul experimentalismului pedagogic, ca modalitate de constituire a unei pedagogii științifice. Pentru el, pedagogia experimentală mai avea o semnificație aceea de pedagogie practică, de teorie care își are sursa în activitatea practică și care servește direct această practică (46). Un astfel de conținut îl are și scrierea sa Didactica experimentală
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din perioada antebelică GRIGORE TĂBĂCARU și VLADIMIR GHIDIONESCU? Primul a reușit să asigure reapariția, pentru puțin timp (1932-1934), a revistei "Pedagogia experimentală", în care reia argumentele în sprijinul experimentalismului pedagogic, ca modalitate de constituire a unei pedagogii științifice. Pentru el, pedagogia experimentală mai avea o semnificație aceea de pedagogie practică, de teorie care își are sursa în activitatea practică și care servește direct această practică (46). Un astfel de conținut îl are și scrierea sa Didactica experimentală (1935), care își propune
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Primul a reușit să asigure reapariția, pentru puțin timp (1932-1934), a revistei "Pedagogia experimentală", în care reia argumentele în sprijinul experimentalismului pedagogic, ca modalitate de constituire a unei pedagogii științifice. Pentru el, pedagogia experimentală mai avea o semnificație aceea de pedagogie practică, de teorie care își are sursa în activitatea practică și care servește direct această practică (46). Un astfel de conținut îl are și scrierea sa Didactica experimentală (1935), care își propune să ofere soluții întemeindu-se pe studierea realității
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
propune să ofere soluții întemeindu-se pe studierea realității școlare. Tot acum este făcută și distincția dintre cercetările de psihologie a copilului și cele de didactică asupra școlarilor (47). Gr. Tăbăcaru depășește astfel faza în care punea semnul egalității între pedagogia experimentală și pedagogie. Ideea întemeierii cercetării pedagogice pe "realitățile școlare" l-a apropiat și de problemele sociale. Spre deosebire de alți adepți ai experimentalismului în pedagogie din acea perioadă, care se limitau la cercetarea unor individualități desprinse de condiționările sociale, el ținea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
soluții întemeindu-se pe studierea realității școlare. Tot acum este făcută și distincția dintre cercetările de psihologie a copilului și cele de didactică asupra școlarilor (47). Gr. Tăbăcaru depășește astfel faza în care punea semnul egalității între pedagogia experimentală și pedagogie. Ideea întemeierii cercetării pedagogice pe "realitățile școlare" l-a apropiat și de problemele sociale. Spre deosebire de alți adepți ai experimentalismului în pedagogie din acea perioadă, care se limitau la cercetarea unor individualități desprinse de condiționările sociale, el ținea să integreze experimentul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de didactică asupra școlarilor (47). Gr. Tăbăcaru depășește astfel faza în care punea semnul egalității între pedagogia experimentală și pedagogie. Ideea întemeierii cercetării pedagogice pe "realitățile școlare" l-a apropiat și de problemele sociale. Spre deosebire de alți adepți ai experimentalismului în pedagogie din acea perioadă, care se limitau la cercetarea unor individualități desprinse de condiționările sociale, el ținea să integreze experimentul pedagogic în realitatea socială specifică școlii românești (48). Deși a îmbrățișat cu toată pasiunea ideea experimentului pedagogic, Tăbăcaru a lărgit prea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
perioadă, care se limitau la cercetarea unor individualități desprinse de condiționările sociale, el ținea să integreze experimentul pedagogic în realitatea socială specifică școlii românești (48). Deși a îmbrățișat cu toată pasiunea ideea experimentului pedagogic, Tăbăcaru a lărgit prea mult sfera "pedagogiei experimentale" pînă la limitele unei pedagogii practice, mulțumindu-se, cel mai adesea, să-și întemeieze afirmațiile nu pe experimentul propriu-zis, ci pe observație. Poate nici împrejurările nu i-au fost favorabile; izolat într-un oraș de provincie, fără contact cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unor individualități desprinse de condiționările sociale, el ținea să integreze experimentul pedagogic în realitatea socială specifică școlii românești (48). Deși a îmbrățișat cu toată pasiunea ideea experimentului pedagogic, Tăbăcaru a lărgit prea mult sfera "pedagogiei experimentale" pînă la limitele unei pedagogii practice, mulțumindu-se, cel mai adesea, să-și întemeieze afirmațiile nu pe experimentul propriu-zis, ci pe observație. Poate nici împrejurările nu i-au fost favorabile; izolat într-un oraș de provincie, fără contact cu alți promotori ai experimentalismului, și-a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
i-au fost favorabile; izolat într-un oraș de provincie, fără contact cu alți promotori ai experimentalismului, și-a restrîns aria activității științifice în limitele admise de statutul său de profesor într-o școală normală (49). Celălalt vechi entuziast al pedagogiei experimentale VLADIMIR GHIDIONESCU în calitate de profesor la Universitatea din Cluj (1919), reușise să înființeze, în 1925, un laborator de pedologie și pedagogie experimentală, cu o dublă funcție: didactică și științifică. Este ciudat însă că, avînd un laborator, Ghidionescu nu a desfășurat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
activității științifice în limitele admise de statutul său de profesor într-o școală normală (49). Celălalt vechi entuziast al pedagogiei experimentale VLADIMIR GHIDIONESCU în calitate de profesor la Universitatea din Cluj (1919), reușise să înființeze, în 1925, un laborator de pedologie și pedagogie experimentală, cu o dublă funcție: didactică și științifică. Este ciudat însă că, avînd un laborator, Ghidionescu nu a desfășurat o activitate științifică experimentală așa cum ne-am fi putut aștepta după scrierile sale din deceniul anterior (50). A sprijinit, în schimb
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
magistrului său, a efectuat cercetări asupra asociațiilor la copii, iar împreună cu acesta a realizat o serie de experimente în vederea etalonării testelor de inteligență pentru copiii români. În spiritul promovat de cei mai mulți pedagogi experimentaliști, întîlnim și la Comicescu părerea că științifizarea pedagogiei ar rezulta din apropierea ei de biologie. Lucrarea sa, Orientarea biologică în știința educației, apărea tocmai în 1931, cînd în pedagogia românească începuse să se manifeste o tendință într-o direcție opusă spre sociologie (în 1931 au apărut Regionalismul educativ și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
testelor de inteligență pentru copiii români. În spiritul promovat de cei mai mulți pedagogi experimentaliști, întîlnim și la Comicescu părerea că științifizarea pedagogiei ar rezulta din apropierea ei de biologie. Lucrarea sa, Orientarea biologică în știința educației, apărea tocmai în 1931, cînd în pedagogia românească începuse să se manifeste o tendință într-o direcție opusă spre sociologie (în 1931 au apărut Regionalismul educativ și Din problemele localismului educativ). La Cluj, interesul pentru experiment în domeniul educației a fost puternic stimulat și de școala psihologică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
categorii de factori: a) echipamentul său nativ și b) învățarea; prin exercițiu și sub influența unui mediu determinat, dispozițiile native se actualizează, se dezvoltă și se organizează (51, p. 99). În deceniul al patrulea, cînd la Laboratorul de pedologie și pedagogie experimentală nu se mai realizează nici o cercetare de prestigiu, problemele educației încep a fi analizate din perspectivă psihologică și experimentală de către unii din discipolii profesorului Florian Ștefănescu-Goangă. În mod deosebit s-a remarcat în această direcție DIMITRIE TODORAN (n. 1908
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educației, autorul avea în vedere și o "temelie" sociologică. Iată dar un alt experimentalist român care nu se închista în limite biologiste. Pentru a se distinge de modul tradiționalist de înțelegere a teoriei despre educație, el propunea înlocuirea termenului de pedagogie considerat ca depășit cu acela de știință a educației. În Psihologia educației, D. Todoran prezintă o teorie originală asupra învățării. Aceasta se întemeia pe observația că dispoziția de a învăța se manifestă în condițiile în care relația organism-mediu (cîmpul educațional
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deceniului al cincilea, ideea unui învățămînt euristic, realizat prin efortul de rezolvare a unor probleme. La Universitatea din București continuă să ființeze laboratorul de psihologie experimentală, care se limita, cel mai adesea, la elaborarea și aplicarea unor teste. Catedra de "pedagogie teoretică" condusă de G. G. Antonescu avea, cum s-a văzut, rezerve față de experiment, considerat ca fiind aplicabil numai unor aspecte periferice ale vieții psihice și educației. În aceste condiții, un grup de tineri pedagogi, care își desfășurau activitatea la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aplicabil numai unor aspecte periferice ale vieții psihice și educației. În aceste condiții, un grup de tineri pedagogi, care își desfășurau activitatea la Seminarul pedagogic (EM. BRANDZA, DUMITRU MUSTER, ILIE SULEA-FIRU etc.) au organizat Cercul de studii pentru cercetări de pedagogie experimentală. Prima manifestare a "cercului" a constituit-o referatul din decembrie 1932 al lui Em. Brandza Ce se înțelege prin pedagogia experimentală (54, p. 23). Cercul își propunea ca, prin dezbateri colective, să se lămurească termenii fundamentali ai pedagogiei, să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
activitatea la Seminarul pedagogic (EM. BRANDZA, DUMITRU MUSTER, ILIE SULEA-FIRU etc.) au organizat Cercul de studii pentru cercetări de pedagogie experimentală. Prima manifestare a "cercului" a constituit-o referatul din decembrie 1932 al lui Em. Brandza Ce se înțelege prin pedagogia experimentală (54, p. 23). Cercul își propunea ca, prin dezbateri colective, să se lămurească termenii fundamentali ai pedagogiei, să se adopte experimentul ca metodă principală de cercetare (în acest sens să se adapteze procedeele experimentale la specificul fenomenului pedagogic); prin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de pedagogie experimentală. Prima manifestare a "cercului" a constituit-o referatul din decembrie 1932 al lui Em. Brandza Ce se înțelege prin pedagogia experimentală (54, p. 23). Cercul își propunea ca, prin dezbateri colective, să se lămurească termenii fundamentali ai pedagogiei, să se adopte experimentul ca metodă principală de cercetare (în acest sens să se adapteze procedeele experimentale la specificul fenomenului pedagogic); prin tehnicile utilizate, se urmărea obținerea unor rezultate cît mai precise, verificabile. Ne trebuie" scria Em. Brandza "cercetări de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca fiind mai curînd "literatură" decît știință. Fără îndoială că inițiativa constituirii unui "cerc de studii", pentru promovarea unor investigații experimentale, era binevenită. Școala avea motive de cercetări meticuloase asupra unor aspecte în care se confruntau puncte de vedere contradictorii; pedagogia românească, dominant filosofică, avea nevoie de cercetători experimentaliști, capabili să impună noi adevăruri, verificabile și la îndemîna practicii educative. Chiar atitudinea de frondă, polemică a cercului era binevenită. Catedrele de pedagogie ale universităților de atunci își constituiau sau dezvoltau fiecare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aspecte în care se confruntau puncte de vedere contradictorii; pedagogia românească, dominant filosofică, avea nevoie de cercetători experimentaliști, capabili să impună noi adevăruri, verificabile și la îndemîna practicii educative. Chiar atitudinea de frondă, polemică a cercului era binevenită. Catedrele de pedagogie ale universităților de atunci își constituiau sau dezvoltau fiecare propriul său sistem, fără a purta între ele un dialog un dialog științific. O incitare la dezbateri largi era necesară. Ce a reușit să realizeze "Cercul de studii"? A avut unele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
propriul său sistem, fără a purta între ele un dialog un dialog științific. O incitare la dezbateri largi era necesară. Ce a reușit să realizeze "Cercul de studii"? A avut unele discuții asupra unor concepte pedagogice, cum sînt "fenomenul pedagogic", "pedagogia", "sistematica pedagogiei științifice" etc.; asupra acestei chestiuni se va reveni. Realizarea de prim ordin a "Cercului de studii" a constituit-o contribuția adusă la tehnica de cercetare în pedagogia românească prin adaptarea procedeelor experimentale la specificul fenomenului educațional. Mai întîi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sistem, fără a purta între ele un dialog un dialog științific. O incitare la dezbateri largi era necesară. Ce a reușit să realizeze "Cercul de studii"? A avut unele discuții asupra unor concepte pedagogice, cum sînt "fenomenul pedagogic", "pedagogia", "sistematica pedagogiei științifice" etc.; asupra acestei chestiuni se va reveni. Realizarea de prim ordin a "Cercului de studii" a constituit-o contribuția adusă la tehnica de cercetare în pedagogia românească prin adaptarea procedeelor experimentale la specificul fenomenului educațional. Mai întîi au fost
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
avut unele discuții asupra unor concepte pedagogice, cum sînt "fenomenul pedagogic", "pedagogia", "sistematica pedagogiei științifice" etc.; asupra acestei chestiuni se va reveni. Realizarea de prim ordin a "Cercului de studii" a constituit-o contribuția adusă la tehnica de cercetare în pedagogia românească prin adaptarea procedeelor experimentale la specificul fenomenului educațional. Mai întîi au fost supuse unei atente cercetări tehnicile înseși, și publicate scurte materiale în sprijinul celor ce voiau să desfășoare investigații în domeniul învățămîntului. O primă serie de cercetări a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
studii privind folosirea metodei statistice în cercetarea pedagogică (59). Se cuvine să fie menționată insistența pe care D. Muster o punea în relevarea virtuților, dar și a limitelor pe care le implică utilizarea calculului matematic în cercetările de psihologie și pedagogie. Pentru a nu se abuza de calculul matematic, cu consecințe dăunătoare asupra rezultatelor, considera că cercetătorul care întrebuința metoda statistică în investigarea fenomenului educației trebuie să se limiteze la utilizarea mediei, raportului și procentului. În ceea ce privește cercetările ca atare pe baza
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Cercul de studii" și-a încetat și el activitatea, într-un moment în care era pregătit să treacă la efectuarea mai multor experimente. După cum s-a arătat, "Cercul de studii" și-a propus și o analiză a conceptelor fundamentale ale pedagogiei și, pe această bază, o "sistematică a științei pedagogice". Constituindu-se ca o reacție față de "pedagogia filosofică", "Cercul de studii" a combătut orice amestec al filosofiei în cercetarea fenomenului educației. Dar, dincolo de metodele de cercetare, oricît de riguroase ar fi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]