14,398 matches
-
psihică nulă sau ușoară, în cursul căreia capacitatea de muncă este păstrată sau este foarte ușor redusă; deficiența psihică medie, în care capacitatea de muncă este redusă; deficiența psihică accentuată, în cursul căreia capacitatea de muncă a bolnavilor este complet pierdută. Recuperarea bolnavilor nevrotici necesită măsuri complexe. În acest sens, sunt menționate trei aspecte principale. Măsurile clinico-psihiatrice constau din terapia psihotropă, asociată cu psihoterapia individuală sau de grup. În al doilea rând, se impune instituirea unor măsuri psihoprofilactice de evitare a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai multe considerente. În primul rând, de instinctul de conservare al fiecărui individ; în al doilea rând, de gândul ireversibilității acesteia. Din punctul de vedere al medicinei, moartea reprezintă o situație căreia nimic nu i se poate opune. Această „bătălie pierdută” pentru medici le va crea un complex de inferioritate față de moarte, motiv pentru care acest fenomen biologic, cu „caracter jenant”, este pe cât se poate de evitat ca „problemă” de studiu. Surprinzător este însă faptul că, în mod egal, nici sănătatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umane sunt exprimate de Juvenal în cunoscutele sale cuvinte: „Mens sana in corpore sano” (Satira VIII). Fericirea pe care o dă sănătatea, starea de bine, opusă suferinței pe care o dă boala, starea de rău, este asociată cu „nostalgia originilor pierdute”, a Paradisului. Aceste origini se pierd într-un „trecut” fabulos al fericirii absolute. Nostalgia ca dorință de întoarcere la origini va genera, în sfera imaginarului colectiv, construcții (mitice) utopice, în care igiena mintală este inclusă, având de jucat un rol
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deficiență. Nu este totuna dacă un copil întâlnește un specialist la o vârsta școlarizării sau poate și mai târziu sau el este asistat din primele lui zile de viață, având astfel un avantaj net superior în dezvoltare, deoarece câțiva ani pierduți pot avea urmări negative în dezvoltarea lui, și această pierdere poate nu va fi niciodată recuperată. Participarea la programe de intervenție precoce îi dă posibilitatea copilului de a avea un start bun cu scopul de a atinge maximum atât din
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
cele mai „sănătoase” (d.p.d.v al infecțiilor) locuri din lume. Deoarece sângele se îngroașă pe măsură ce vă deshidratați, e puțin probabil să sângerați, cu excepția cazului în care v-ați tăia o venă. Un caz bine documentat ne arată că un om pierdut și fără apă care și - a rupt hainele și a căzut pe cactuși ascuțiți și stânci, până când corpul i s-a acoperit de tăieturi, nu a sângerat până când a fost salvat și i s-a dat apă. Această trusă de
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
vorbirii (logoped). În alte cazuri, o parte sau chiar toți dinții dumneavoastră vor trebui să fie îndepărtați din cavitatea orală (extracții dentare). De exemplu, atunci când urmează să primiți radioterapie după tratamentul chirurgical. Este improbabil dacă veți putea să înlocuiți dinții pierduți, astfel încât devine foarte important să discutați înaintea intervenției despre extracțiile dentare cu medicul chirurg maxilo-facial sau cu specialistul de chirurgie orală. Chirurgul maxilo-facial curant va discuta cu dumneavoastră și despre tipul de mâncare care vă va fi permis postoperator. Dacă
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
continuare, dar profunzimea percepției nu va mai fi la fel de bună. Cavitatea orbitară golită de conținut poate fi „umplută” cu o proteză sau cu un lambou de țesuturi moi din alte părți ale corpului. Dar aceasta nu va înlocui funcția vizuală pierdută a ochiului respectiv. Aspectul estetic - În cazul chirurgiei nazale trebuie să discutați în prealabil cu chirurgul dumneavoastră cum va fi afectat aspectul feței. Nasul, ochii, oasele obrajilor, buzele sunt importante în redarea aspectului. Unele intervenții cauzează alterări minime (sau chiar
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
cineva. RECONSTRUCȚIILE ORALE Mulți pacienți diagnosticați cu cancere orale (sau ale capului și gâtului) urmează tratamentul chirurgical de îndepărtare a masei canceroase. Adesea, etapa imediat următoare este cea de reconstrucție a ariei modificate prin extirpare sau de înlocuire a țesutului pierdut. Deși chirurgia reconstructivă îmbunătățește aspectul cosmetic abilitatea de a vorbi poate fi tulburată întrucât lamboul de reconstrucție „stă în cale”. Dacă s-a efectuat reconstrucția ariei cavității orale (planșeu bucal, oase maxilare, limbă) va trebui să lucrați cu un logoped
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
și se oprește la paralelisme între dramaturgul român și Cervantes, în fine examinează relația folclor-literatură cultă din aceeași perspectivă stilistică. Alte patru cărți - O seamă de cuvinte românești (1976, în colaborare cu Teodor Bulza), Cuvinte românești (1986), Dicționar de imagini pierdute (1995) și „Viața lumii” cuvintelor. Vechi și nou din latină (1998) - urmăresc „biografia” cuvintelor, evoluția sensurilor acestora de la începuturi până azi, înțelesuri descoperite în vorbire, în literatură și cultură. T. este, înainte de toate, un practician al stilisticii literare, preferând analiza
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
artistică eminesciană, Timișoara, 1975; Dincolo de cuvânt, București, 1976; O seamă de cuvinte românești (în colaborare cu Teodor Bulza), Timișoara, 1976; Arta evocării la Sadoveanu, Timișoara, 1979; Cuvinte românești, Timișoara, 1986; Eminesciene (Eminescu și limba română), Timișoara, 1989; Dicționar de imagini pierdute, Timișoara, 1995; „Viața lumii” cuvintelor. Vechi și nou din latină, Timișoara, 1998; De ce Eminescu? (în colaborare cu Eugen Todoran), Reșița, 1999; Măiastra, Reșița, 2000; Neajungerea limbii. Comentarii la „Țiganiada” de I. Budai-Deleanu, Timișoara, 2001; Scrisori din roase plicuri, Timișoara, 2002
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
Cornel Ungureanu, Un eminescolog: G. I. Tohăneanu, O, 1989, 40; Gabriela Creția, „Eneida” - o nouă traducere, RL, 1994, 24; G. I. Tohăneanu ’70, coordonatori Fr. Király, Sergiu Drincu și Ionel Funeriu, Timișoara, 1995; Radu Cernătescu, Despre un dicționar al paradisului pierdut, LCF, 1996, 11; Eugen Dorcescu, În căutarea sensului pierdut, O, 1996, 6; Petru M. Ardelean, Strângeți piatra lucitoare. Pagini de(spre) limbă și literatură, Arad, 1997, 179-184; Stelian Dumistrăcel, Înțelepciunea cuvântului, O, 2000, 1; Constantin Cubleșan, Stilul artist, APF, 2001
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
Cât vezi cu ochii se simte detensionarea discursului politizat, se produce o estompare a ideologicului, dar T. nu reușește decât rar să depășească limita unei mediocrități conștiente, care mimează sau forțează, cu o oarecare perversă neputință agonică, adevărata poezie, definitiv pierdută. Un adevărat caz al literaturii române, el apare ca un poet schizoid: un autor cu o remarcabilă operă de început, egală valoric cu a celorlalți maeștri ai suprarealismului românesc, Gellu Naum și Gherasim Luca, dublat de un mediocru versificator comunist
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
1939; Mihail Eminescu, București, 1939; Neguțătorul de inimi, București, 1939; Dansul dryadelor, București, 1940; Iisus cu crucea pe deal, București, 1940; Ceremoniale, București, 1940; Sfântul Petru, București, 1940; Hones, București, 1941; Imn către Dumnezeu, București, 1941; Minuni, București, 1942; Dar pierdut, București, 1942; Georgel, București, 1942; Focul adus, București, 1943; Mult mai sus, București, 1943; George Tăvală, București, 1944; Imperiul de ziuă, București, 1944; Vocea cunoscută, București, 1945; Cuvinte bune de prietenie, București, 1945. Repere bibliografice: George Marian, Poezia lui Virgil
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
cititorul să participe la dezlegarea ei, ca în Plicul verde (1987), unde narațiunile părăsesc tărâmul realității și au o turnură fantastică. Romanele lui T. sunt de alt tip prozastic. Narând întâlnirea unor foști absolvenți ai Liceului Militar din Craiova, Întâlnirea pierdută (1982) punctează, prin rezumarea și reproducerea de fragmente din conversațiile ce se încing, atât momente din viețile comesenilor, cât și principalele evenimente istorice, politice, sociale petrecute de-a lungul timpului traversat. Clubul pensionarilor (1992), cu subtitlul File din dosarul Petre
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
7481, Cluj-Napoca, 1975; Simfonie helvetică, București, 1975; Poemele depărtării, Cluj-Napoca, 1977; Cuibul din inimă, București, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, 1978; Viscol în sânge, Craiova, 1978; Grădinile de aer, București, 1979; Jurnal neterminat, București, 1979; Popasuri străine, București, 1980; Întâlnirea pierdută, București, 1982; Rubedenii..., București, 1983; Scrisori romantice, București, 1984; Caietele roz, București, 1985; Plicul verde, Cluj-Napoca, 1987; Mic dicționar hazliu despre tot ce este viu, cu ilustrații de Eugen Taru, București, 1989; Fiecare buclucaș își găsește câte-un naș, București
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
cu atracția pentru poezie, manifestă aptitudini plastice. Cultura lui T. este a unui autodidact cu lecturi dictate de afinități și de aspirații creatoare: Edgar Allan Poe, poeții decadenți avangardiști. Duce o viață de boem, în compania câtorva colegi din „generația pierdută” (între ei, Dimitrie Stelaru și Pavel Chihaia), subzistând din îndeletniciri temporare și din expediente. După însemnările autobiografice, în 1939 era funcționar la Direcția Generală PTT, iar în 1943-1944, când a fost disponibilizat, lucra în calitate de diurnist dactilograf la Ministerul Culturii Naționale
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
senzație de liniște și mulțumire, rar înfiorată de întrebări sau de îndoieli. Prohod pentru zi relevă aceeași apetență pentru imaginile clare, luminoase, trasând contururi hieratice în decor de alb imaculat, dar accentuează latura angoasată, exprimând, în manieră bacoviană, nostalgia edenului pierdut - copilăria - sau tristețea „iubirilor ucise în toamna putredă”. Ceea ce diferențiază acest volum e accentuarea situării tradiționaliste și implicit potențarea anumitor particularități de limbaj. Abundă cuvinte devenite fetișuri, ca „fruntarii”, „năier” (cu sensul „cântăreț din nai”), „zodier”, „tropar” ș.a., nu lipsesc
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
bronzului”, Ț. adoptă adesea forma fixă a sonetului. În schimb, ultimele cărți - Confesiunile pământului, Pe o apă visând (1982), Ochii copiilor (1984) - exprimă frecvent sentimentul curgerii ireversibile a timpului, poetul trăind din amintirile trecutului, obsedat de copilărie, de adolescența demult pierdută. Cercurile tot mai strânse pe care moartea le desenează în „sarabandă cu timpul” îi provoacă adânci neliniști și presimțiri amare. SCRIERI: Liane crude, pref. Dumitru Furtună, Dorohoi, 1935; Prohod pentru zi, București, 1939; Poezii, pref. Eusebiu Camilar, București, 1966; Contrapunct
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
de acest gen, publicate postum în culegerile intitulate Acatiste (1997, 1999). Un grupaj, Poezii religioase, inserat în volumul Taina Rugului aprins (1999), confirmă neîncetata ardere a unui spirit situat „dincolo de așteptare,/ dincolo de bunătate, dincolo de aflare”, „umblând pe sfârcurile singurătății,/ către pierduta cale a Domnului,/ la înălțimea morții și a somnului./ Fără amintiri, fără gânduri, fără plângeri” (Anahoree). Totuși, în ultima sa scriere în versuri, Hrisovul clipelor („o parabolă în ton de baladă”, publicată întâi în revista „Ethos”, Paris, 1975), poetul mistic
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
al gazetei, și el iscălind doar cu inițială, R., constată cu satisfacție deschiderea stagiunii la Naționalul bucureștean cu Fântâna Blanduziei de V. Alecsandri , urmată la scurt timp de drama Ovidiu a aceluiași autor, găsește cuvinte de laudă pentru O scrisoare pierdută și reliefează puterea de observație a lui I.L. Caragiale, spiritul său pătrunzător. Anecdote, cugetări, cât și informații diverse se publică frecvent: despre procesul de presă intentat „Tribunei” din Sibiu pentru mai multe articole „îndreptate contra statului maghiar”, încheiat cu achitarea
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
analizează trei perspective care converg, căci toate au în centru figura și destinul lui Onuț Hara. Ființă enigmatică, sensibilă și melancolică, cu o viață interioară intensă, trăind mai mult prin raportarea continuă la existența consătenilor, el suferă în urma unei iubiri pierdute. Incertitudinile și întrebările se lămuresc pe măsura desfășurării evenimentelor, iar zbuciumul protagonistului, straniu la prima vedere, își dezvăluie treptat sensurile, suferința sa implicând chiar o dimensiune tragică. Ambiguitatea construcției este de atmosferă, dar și efect al modalității de a nara
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
Ioanițescu, Dem. Micescu, G. Neter, I. Gr. Periețeanu, C. Stravolca, Țicu Ștefănescu; prim-redactor: V. Zamfirescu. Editată și scrisă de magistrați și avocați, mulți dintre ei mari nume ale baroului românesc, și preluând ca titulatură denumirea populară a „sălii pașilor pierduți” din Palatul de Justiție, U., publicație de satiră care mărturisește a fi avut ca model revista pariziană „Quinzaine”, se prezintă fără echivoc într-un Cuvânt înainte semnat de director: „A cui este această revistă? A tuturor...! A tuturor celor ce
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
2; Manuela Tănăsescu, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, VST, 1973, 27-28; Marian Stroia, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, STD, 1973, 5; Florin Mihăilescu, Două moduri de a celebra sau Exigențele istoriei literare, VR, 1973, 9; Piru, Varia, II, 31-34; Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Timișoara, 1998, 105-107. R. P.
VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
-
a Văii Someșului apropiindu-se mai mult de reportaj, sau în Răchita, exemplu de proză convențională, ce abordează simplist tema conflictului dintre vechi și nou, plasat în mediul rural al anilor ‘50 ori în mediul muncitoresc, ca în Întoarcerea fiului pierdut, Noaptea fraților. Altă culegere de povestiri, Calul alb de la miazănoapte (1977), se caracterizează tot prin filonul de origine țărănească, alterat de o atitudine moralizatoare și tezistă, în matca prozei pentru tineret a epocii. Natura, lumea satului, impactul politic comunist asupra
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
arhetipale” (Marin Sorescu, D. R. Popescu, Adrian Păunescu), criticul revine în „Centru” odată cu „valul al treilea” al bucureștenilor (Petru Popescu, Mircea Ciobanu, Gabriela Adameșteanu, Mihai Zamfir și Mircea Cărtărescu). Tocmai datorită acestui potențial reducționism își propune U. „să recupereze imagini pierdute, abandonate, uitate, ale unui timp important pentru cultură, fără să solicite restaurările aberante ale utopiilor respective”. N-am spus încă totul despre modul de caracterizare al lui Cornel Ungureanu. El nu este deloc tehnic, formalist. Criticul nu este și poetician
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]