5,550 matches
-
suspin al lui și-n aceste cuvinte sinteza întregei lui vieți, și poate c-o ultimă străfulgerare de conștiință a străbătut în clipa aceea lanțul tuturor suferințelor lui, din copilărie și până în ceasul în care se afla. M a podidit plânsul și-am plecat. De-atunci nu l-am mai putut vedea...” (Curentul Eminescu, 1892; în Al. Vlahuță, Opere alese, Ediție critică de Valeriu Râpeanu, Vol.II, p.383 384) Luată în sine, această amintire este emoționantă, și abia dacă observi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
literatura românească și scoțând în relief marele său talent, care s-a manifestat în grupul „Convorbirilor literare”. în fața Universității a luat cuvântul Grigore Ventura prim-redactor al „Adeverului”, în numele presei. La poarta cimitirului, Ștefan C. Mihăilescu, abia putându-și stăpâni plânsul, se adresă elevilor școalei de institutori: - Băieți, al vostru a fost Eminescu; datoria e să-l luați voi, pe umerii voștri, să-l duceți la mormânt. Iar în fața mormântului deschis, abia putu rosti, înecat în lacrămi, o scurtă cuvântare Dr.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
demult, vulturul era tare bun la Dumnezeu. Cine nu avea pâne, el mergea la Dumnezeu și spunea și de la Dumnezeu aducea."279 Cea mai statornică dintre păsările cerului este vrabia care semnifică atașamentul față de om, ciripitul ei fiind perceput ca plâns al omului izgonit. În tradiția românească, vrabia are funcție meteorologică, prevestind ploaie dacă se scaldă în apă, când ciripesc mult pe pom, când se scaldă în praful de pe drumuri sau când se scoală dis-de-dimineață.280: "Vrabia dacă îmbătrânește se face
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și vindecă destrămarea lăuntrică: "Cântă-mi, cuculeț, și mie, / Pân` la vară nu se știe, / Ori că mor, ori că trăiesc, / Ori cu badea mă-ntâlnesc; / De m-oi mai întâlni o dată, / Nu l-oi uita viața toată."297 Uneori, plânsul inimii este preluat de refrenul tematic, oximoronic, care construiește imaginea binară contrastantă: "Foaie verde nucă seacă, / Cântă cucul sus pe cracă. / Mult mi-i drag a-l asculta / Că mi-i ruptă inima; / Mi-i drag a cucului glas / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lui au lansat ideea caracterului înnăscut al expresiei emoțiilor la oameni prin moștenirea de la strămoșii lor, primatele, precum și legătura dintre componenta somatică și cea psihică. Un alt argument în această direcție este asemănarea între expresiile specifice pentru zâmbet, râs sau plâns care apar la copiii născuți orbi sau surzi și cele ale copiilor normali. În acest sens, Irinäus Eibl-Eibesfeldt a prezentat cazul unei fetițe oarbe din naștere care, lăudată pentru calitatea interpretării sale la pian, a roșit și și-a plecat
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nerecunoștință, ingratitudine .................................................. 194 Sentimentul libertății umane ........................................................................................ 195 Autocontrolul conduitei: răbdarea, amînarea, renunțarea - exces ale dorințelor și ale trăirilor, personalitate impulsivă, primară ..................................................................... 198 Frumosul și urîtul .............................................................................................. 201 Valoarea artei, a esteticului În viața omului. Sensibilitatea artistică .................. 203 RÎsul/comicul, gluma, spiritualul - plînsul, tragicul .................................................... 203 Paranoidismul (sau maladiile autoestimării) - modestia, moderația, simțul măsurii .........206 Fericirea (Împlinirea sufletească) - nefericirea .............................................. 207 Sensul vieții. Nevoia de ideal .................................................................................. 212 Dimensiunea socială, culturală și religioasă: Comunitate sufletească, comunicare socială, sociabilitate - izolare, Însingurare (introversie - extroversie)........................................................................................................ 215 Speranță, Încredere, optimism
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
robiți de femei.” (Democrit) De unde rezultă, Încă o dată, faptul știut că „rațiunea” este meșteră În strategii, pe cînd „sentimentul”, În arta de a ne atrage și conduce pe drumurile lui... * Fără Îndoială, „gelozia” cuprinde un teribil paradox: „Gelosul este de plîns, și viața lui se trece căutînd un secret, a cărui descoperire Îi distruge fericirea” (Johan Oxenstiern). * „O manie este o plăcere trecută În stadiul de idee.” (H. de Balzac) „Mania” este, de fapt, obsesia unei idei fixe, este preocuparea excesivă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu are putere” (idem). * „SÎnt două feluri de oameni: unii născuți, alții făcuți.” (Cilibi Moise) Evident, În primul rînd, prin puterea banului: „Înainte vreme era mai bine, fiindcă era minte din naștere, iar acum o cumpără unii de la alții” (idem). * „Plînsul moștenitorului este un rîs În spatele măștii.” (P. Syrus) Credem că acest plîns ridică nu numai o problemă de strategie socială, prin care se urmărește obținerea unei aprecieri pozitive din partea celor din jur, ci și o incapacitate reală a celui În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
făcuți.” (Cilibi Moise) Evident, În primul rînd, prin puterea banului: „Înainte vreme era mai bine, fiindcă era minte din naștere, iar acum o cumpără unii de la alții” (idem). * „Plînsul moștenitorului este un rîs În spatele măștii.” (P. Syrus) Credem că acest plîns ridică nu numai o problemă de strategie socială, prin care se urmărește obținerea unei aprecieri pozitive din partea celor din jur, ci și o incapacitate reală a celui În cauză de a trăi cu sinceritate și În respect de sine, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru a Îndrepta, de exemplu, o nedreptate făcută cuiva; trebuie efectiv să repari nedreptatea respectivă printr-un gest de considerație, de bunătate. * „Cine plînge fără martori, acela suferă cu adevărat.” (Marțial) Dacă În plînsul cu martori, „plînsul” este mai mult de ochii lumii, În plînsul de unul singur, el exprimă regretul pierderii, pe moment cel puțin, a respectului față de sine. * „Rușinea nu se poate Învăța, ea este ceva Înnăscut.” (P. Syrus) Însă „știința educației
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dar nu și suficientă pentru a Îndrepta, de exemplu, o nedreptate făcută cuiva; trebuie efectiv să repari nedreptatea respectivă printr-un gest de considerație, de bunătate. * „Cine plînge fără martori, acela suferă cu adevărat.” (Marțial) Dacă În plînsul cu martori, „plînsul” este mai mult de ochii lumii, În plînsul de unul singur, el exprimă regretul pierderii, pe moment cel puțin, a respectului față de sine. * „Rușinea nu se poate Învăța, ea este ceva Înnăscut.” (P. Syrus) Însă „știința educației” nu este de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
exemplu, o nedreptate făcută cuiva; trebuie efectiv să repari nedreptatea respectivă printr-un gest de considerație, de bunătate. * „Cine plînge fără martori, acela suferă cu adevărat.” (Marțial) Dacă În plînsul cu martori, „plînsul” este mai mult de ochii lumii, În plînsul de unul singur, el exprimă regretul pierderii, pe moment cel puțin, a respectului față de sine. * „Rușinea nu se poate Învăța, ea este ceva Înnăscut.” (P. Syrus) Însă „știința educației” nu este de acord cu acest lucru, sentimentul de vinovăție (și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu un pas În Încercarea de a surprinde și reda Întreaga naturalețe a expresivității unei clipe, de unde și exclamația lui că nu-ți ajunge o viață pentru a reda plenitudinea emoției estetice determinate de prima impresie. RÎsul/ Comicul, gluma, spiritualul - plînsul, tragicul „Psihiatrul este cel care Îți pune o groază de Întrebări costisitoare pe care le auzi gratis acasă din gura soției.” (Sam Bardell) Cu deosebirea totuși că psihiatrul așteaptă alt gen de răspunsuri, decît soția... * „O glumă n-a cîștigat
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fi ghicit”. * Datorăm lui La Bruyère o subtilă explicație a faptului că la teatru te jenezi să plîngi, dar nu ți-e rușine să rîzi: „Orgoliul/mîndria ne face - spune La Bruyère - să nu lăsăm să se vadă că prin plîns ne lăsăm subjugați de subiect și de autor; În schimb, prin rîs dovedești că-ți păstrezi libertatea de spirit, că te-ai lăsat mai puțin sedus de o ficțiune teatrală”. Într-adevăr, „rîsul” - mai ales cel ironic, sau cel compătimitor
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
prin rîs dovedești că-ți păstrezi libertatea de spirit, că te-ai lăsat mai puțin sedus de o ficțiune teatrală”. Într-adevăr, „rîsul” - mai ales cel ironic, sau cel compătimitor - este mai apropiat de o participare intelectuală din partea noastră, decît „plînsul”, care exprimă o implicare mai ales emoțională. * „Întotdeauna, disputele cele mai grave s-au născut din glume.” (B. Gracian) Trebuie multă Îndemînare În folosirea glumelor, deoarece nimic altceva nu sensibilizează mai mult vanitatea cuiva, ca ironia: „Înainte de a glumi, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
medici, era un miracol. În memoriile apocrife, Abbé de Choisy povestește cum regele, chemat în parlament pentru a pronunța solicitarea de mărire a taxelor, aflat în convalescență, a uitat discursul pe care trebuia să-l rostească și a izbucnit în plâns Tot în aceeași lucrare apocrifă se relatează cum, în timp ce la porțile palatului mulțimea striga, țipa, se împingea sau arunca cu pietre, Monsieur, vizibil speriat, a început să plângă. Ludovic și-a scos spada încercând să l liniștească, promițându-i că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ceremonie, a ordonat să nu se țină discursuri, și ca întreaga curte, indiferent de poziția pe scară ierarhică, să intre pe o ușă și să iasă pe alta. Printre ei a venit și episcopul de Gap, pășind săltat, hohotind de plâns, cu lacrimi mari curgându-i pe obraz, și în același timp zâmbind, lucru care îi conferea chipului său cea mai grotească fizionomie imaginabilă. Doamna, Delfina, și cu mine am fost primele care nu ne-am putut abține; apoi Delfinul și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
însoțită de lacrimi. Ele sunt "martorele efortului pe care îl face organismul pentru a-și reveni după o pierdere; ele ușurează și vindecă", ne asigură I. Filliozat (2006a, p. 133). Lacrimile ne ajută să nu mai ținem tristețea în noi. Plânsul ne permite "să dăm afară toxinele eliberate de suferință" (idem, p. 132, s.a.). O tristețe care "nu se exprimă prin plâns este de părere psihoterapeutul francez rămâne blocată timp de ani întregi" (2006a, p. 134). Cu toate acestea, nu ne
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și vindecă", ne asigură I. Filliozat (2006a, p. 133). Lacrimile ne ajută să nu mai ținem tristețea în noi. Plânsul ne permite "să dăm afară toxinele eliberate de suferință" (idem, p. 132, s.a.). O tristețe care "nu se exprimă prin plâns este de părere psihoterapeutul francez rămâne blocată timp de ani întregi" (2006a, p. 134). Cu toate acestea, nu ne este la îndemână să plângem. Ne este rușine (chiar dacă știm că ele ne ușurează sau ne-ar putea ușura starea sufletească
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de valeriană sau de flori și frunze de sânzâiene (drăgaică), o lingură la o cană cu apă clocotită. Se bea o cană dimineața, pe nemâncate. APRINDERE LA OCHI Apare ca urmare a căldurii mari, din curent, din oboseala ochilor, din plâns repetat, de la transpirația abundentă care curge În ochi, din "peri răi", dintr-o pară de foc sau de la țesălatul cailor. Afecțiunea se manifestă prin Înroșirea ochilor, lăcrimare puternică, mâncărime, "arșiță În lumina ochilor", junghiuri la tâmple și Înțepături În privire
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Grant & Grant Hennings, 1977, pp. 84-85. 25 Vezi, în acest sens, "manifestările vocale fără conținut verbal, cum ar fi râsul, geamătul, oftatul, tusea seacă și dresul vocii" (Prutianu, 2004, p. 8) sau așa-numitele "manifestări expresive precum: suspinele, bombănelile, mormăitul, [...] plânsul, jelitul, țipetele, urletele, văicăreala, scâncetul, [...] bolboroseala, plescăitul, murmurul, bălmăjeala [...] etc." (Nuță, 2004, p. 21). 26 A se diferenția zâmbetul deschis, sincer, de bucurie ("zâmbetul Duchenne") de zâmbetul din politețe (cf. Ekman, 2011, pp. 294-303), zâmbetul real (simțit) de cel fals
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Popescu, 2007, pp. 14-15, 56-57; Cosnier, 2007, pp. 118-119; Collett, 2005, pp. 33-107; Mucchielli, 2005, pp. 233-234; Turchet, 2005; Pease, 2002; Ezechil, 2002, pp. 65; Birkenbihl, 1999, pp. 78-90; Ghiga, 1999, pp. 154-170 etc. Pentru exemple privind gesturile, mimica râsul, plânsul copiilor etc., vezi Slama-Cazacu, 1961, pp. 138-139. 39 Pentru diferitele grade de la zâmbet la râs, vezi Prutianu, 2004, p. 9. 40 În condițiile în care se consideră că durata optimă a contactului vizual cu interlocutorul este de până la 60-70% din
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
trist - cântecelor mele Cântecele mele Flori târzii, uitate Cine-o să vă cânte Trist pe înnoptate?... Cine va-nțelege Basmul vostru oare Plin de suferință?... Basmu-acela-n care Ca-ntr-un scrin atâtea Am închis într-însul: Anii vieții mele Zâmbetele...plânsul... Va ști cântărețul Că în ele poartă Pentru totdeauna O iubire moartă? Cântecele mele Flori târzii, uitate, Cine-o să vă cânte Cine?... Nimeni poate!... Revista Vremuri bune n‐a fost ferită nici de dispute...literare. S‐ a duelat cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tulburări de evocare mnezică imediată sau a unor evenimente anterioare, depărtate în timp; - amnezii lacunare, anterosau retrograde; - dismnezii, paramnezii, confabulații etc. f) Aprecierea stării de dispoziție și a vieții afective pune în evidență următoarele aspecte: - indiferentism afectiv, dispoziție tristă, depresivitate, plâns, asociate cu un monoideism trist, bradpsihic; - expansivitate, dispoziție euforică, polipragmazie, râs, tendință la exprimare prin calambururi, fugă de idei, gândire prin asonanță, moria; - închidere în sine, răceală afectivă, indiferentism, inafectivitate. g) Evaluarea formelor de expresie (verbală, mimică, scris, desen) și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
creșterea patologică a tonusului afectiv, manifestat prin stări de euforie, crize de excitație maniacală, logoree, polipragmazie, agitație psihomotorie care poate ajunge la forme de manifestare coleroasă; b) Tulburări caracterizate prin scăderea patologică a tonusului afectiv, manifestat prin dispoziție tristă, depresivitate, plâns, inactivitate, insomnii, restrângerea câmpului de interese și al comunicării, idei delirante de inutilitate și autoacuzare, idei de suicid, tentative de suicid. Tulburările afective mai sus menționate sunt întâlnite în mod constant în cursul „bolii afective” sau al „psihozei maniaco-depresive”. În
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]