6,818 matches
-
Temperaturile minime coboară uneori până la -38,5 °C, iar temperatura cea mai ridicată a fost de 39,8 °C (în iulie 2000). Media primului îngheț de toamnă este 16 octombrie, iar a ultimului îngheț de primăvară este la 16 aprilie. Precipitațiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Media multianuală este de 567 mm/an. Cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie, iar cantitățile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai și
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
primului îngheț de toamnă este 16 octombrie, iar a ultimului îngheț de primăvară este la 16 aprilie. Precipitațiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Media multianuală este de 567 mm/an. Cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie, iar cantitățile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai și iunie. În Depresiunea Liteni, direcțiile predominante a vântului sunt cele dinspre nord-est (40%), urmate de cele de sud-est (15%) și de sud, sud-vest
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
este de 16 °C, deci cu amplitudine relativ mică și fără schimbări bruște. Brumele târzii de primăvară apar rar, datorită efectului de adăpostire, permițând înflorirea fără riscuri a pomilor fructiferi. Dovadă climatului blând fiind și prezența castanului în unele sate. Precipitațiile au o medie anuală de circa 870 mm, fiind mai mare în anii ploioși, iar uneori scade în anii mai secetoși. Cantitatea cea mai mare de precipitații cade în lunile mai-iunie, iar cea mai mică în februarie. Fenomenul de secetă
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
a pomilor fructiferi. Dovadă climatului blând fiind și prezența castanului în unele sate. Precipitațiile au o medie anuală de circa 870 mm, fiind mai mare în anii ploioși, iar uneori scade în anii mai secetoși. Cantitatea cea mai mare de precipitații cade în lunile mai-iunie, iar cea mai mică în februarie. Fenomenul de secetă se produce rar și are un caracter relativ. • Teritoriul administrativ al comunei cuprinde un numar de 5 localități: localitatea reședința Vaideeni și un nr. de 4 sate
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
conturare și afirmare a personalității sale. Localitatea are o climă continental-temperată, specifică zonei colinare în care se află. La aceasta se pot adăuga și influențele vânturilor ce bat de pe pantele nordice ale Munților Cibinului și care determină diminuarea cantității de precipitații ce cad primăvara. Temperatura medie anuală este cuprinsă între -8,7 °C și 8 °C. Precipitații bogate. Trecerea de la vară la iarnă se face brusc. Ceața este prezentă dimineața și seara, aproape pe toată durata toamnei și a iernii. Situată
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
se află. La aceasta se pot adăuga și influențele vânturilor ce bat de pe pantele nordice ale Munților Cibinului și care determină diminuarea cantității de precipitații ce cad primăvara. Temperatura medie anuală este cuprinsă între -8,7 °C și 8 °C. Precipitații bogate. Trecerea de la vară la iarnă se face brusc. Ceața este prezentă dimineața și seara, aproape pe toată durata toamnei și a iernii. Situată în zona de depresiuni și culoare depresionare de la poalele Munților Cindrel, zona localității Apoldu de Jos
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
cu depresiuni adânci, tectono-erozive; formarea unui adevărat "castel de ape", cu rezervoare naturale permanente (lacurile tectonice Van, Sevan și Urmia), din care diverg numeroase râuri (Kura, Arax, Tigru, Eufrat, etc.) Clima: caracter continental, cu ierni lungi și reci, veri calde. Precipitațiile cad mai ales primăvara și vara și cresc dinspre interior (300-600mm) spre versanții exteriori (1000-1200mm). Variază de la tipul subtropical la cel alpin din munți. Temperatura medie în mijlocul verii este de 25 °C. În mijlocul iernii temperatura atinge, în medie, 0 °C.
Armenia () [Corola-website/Science/299842_a_301171]
-
livezi, 1.207 ha păduri, 111 ha tufărișuri, ape și stuf 68 ha, teren neproductiv 145 ha, drumuri 122 ha și construcții 292 ha . Climă este una de deal și podiș, cu o temperatură anuală medie de 8,3 °C. Precipitațiile ating o medie anuală de 582 mm/mp. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Florești se ridică la locuitori, în creștere cu 205% față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Structura etnică: români (75,19%), maghiari
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
secetă cumplită nemaivăzută în precedenții 50 de ani. Situația meteorologică rămânea neschimbată nici în primăvara anului 1946. În luna mai temperatura era de +38 °C în aer și +65 °C la suprafața solului. Acestea în condițiile în cre se înregistrau precipitații reduse, ceea ce a dus la pierderea unei mari părți din semănături. Din cauza lipsei de nutrețuri și apă, gospodăriile țărănești au început a reduce numărul de vite. După terminarea lucrărilor agricole se observa tăierea în masă a animalelor, chiar și a
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
Murgești, Gârbov, Strâmba și Valea Viei, forma lor fiind lineară. Din punct de vedere climatic, localitatea se încadrează în zona climatului sud-vestic specifică unităților deluroase, cu o climă de deal continentală, având ierni geroase și veri călduroase și secetoase, cu precipitații suficiente, dar neuniforme. Din punctul de vedere al faunei, ea se caracterizează prin specii de păsări și animale specifice regiunilor de stepă și pădurilor de foioase. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Turceni se ridică la de locuitori, în
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
din Anzi. Clima bazinului Amazon este caldă și umedă în cea mai mare parte și mai uscată în Anzi, cu temperaturi între 23 și 28 °C, în medie (variații mici în timpul anului și ceva mai mari de la zi la noapte), precipitații bogate (1 500-3 000 mm/an), cu remarcarea unui sezon ploios și unul mai uscat (care se accentuează către nord și sud în regiunea podișurilor), creează condițiile cele mai favorabile dezvoltării unei vegetații luxuriante, de tip ecuatorial care se suprapune
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
datorită viiturilor din ploile torențiale au inundat zone provocând eroziuni de mal. Locuitorii satului Rebra se aprovizionează cu apă din fântâni de tip rural. Aceste fântâni sunt amenajate rudimentar, amplasate întâmplător și lipsite de perimetrul de protecție sanitară. Apele din precipitații se scurg pe versanții naturali și prin șanțurile drumurilor. Se înscrie în zona climatică a Munților Rodnei. Potrivit datelor meteo înregistrate, media lunară și anuală a temperaturii se prezintă astfel : I II III IV V VI VII VIII IX X
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
lunară și anuală a temperaturii se prezintă astfel : I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual -4 -3 3 4 12 15 19 19 14 8,8 6,2 -7 9,8 Această zonă primește precipitații care depășesc 1000 m anual iar gradul de nebulozitate crește la peste 0,6. Regimul temperaturilor este caracterizat prin diferențieri substanțiale ale gradienților pe verticală condiționată de creșterea altitudinilor. Temperatura medie anuală are cifra de 9,8˚C. În privința temperaturilor
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
aproximativ 110 zile. Vântul predominant este cel de vest cu schimbări evidente ale direcțiilor, de la vară la iarnă. Viteza vântului este de 3,1 m/s și se intensifică în lunile aprilie -iunie , iar în lunile noiembrie - decembrie se reduce . Precipitațiile sunt repartizate diferențial în funcție de anotimpuri : iarna 15 - 19%, primăvara 27- 30%, vara 40 - 47 % și restul toamna. Documentele de arhivă ne arată că actualul teritoriu al comunei Rebra a fost bântuit în vechime de puternice precipitații sub formă de ploi
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
noiembrie - decembrie se reduce . Precipitațiile sunt repartizate diferențial în funcție de anotimpuri : iarna 15 - 19%, primăvara 27- 30%, vara 40 - 47 % și restul toamna. Documentele de arhivă ne arată că actualul teritoriu al comunei Rebra a fost bântuit în vechime de puternice precipitații sub formă de ploi violente însoțite de grindină. Astfel în anul 1757 întreg teritoriul comunei a fost distrus de grindină. Din analiza a 34 profile principale și a profilelor de control din fiecare unitate de teren s-au identificat următoarele
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
medie în ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
din motive agroalimentare au devenit cultivate pământurile din dealuri. În perioada postbelică, când au fost începute construcțiile cartierelor, autoritățile au preferat terasele mai înalte. Decizia lor a fost bună, fapt demonstrat de inundația gigantică din mai 1970, când au fost precipitații de 100-120 mm în Munții Călimani, Gurghiu și Harghita încă acoperită de zăpadă. Blocurile de zece etaje proaspăt construite pe Aleea Carpații, lângă râul Mureș au devenit parțial ocupate de apele. Pe terasele Râului Mureș, mai ales cele inferioare domină
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5 °C) și ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de −3,5 °C). Temperatura medie anuală este de 7,6 °C, iar media anuală a precipitațiilor este de 750 mm. Renumele Sovatei se datorează lacurilor Ursu (), Aluniș (), Verde (), Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare — de la 40 la 250 gr/litru) și sodice, prezentând fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
atât slabei pluviometrii, cât și geologiei, în care domină sedimentele recente orizontale . Resursele naturale sunt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil. Clima Republicii Moldova este temperat continentală. Verile sunt lungi și călduroase cu temperaturi medii de peste 20 °C, iernile sunt sărace în precipitații iar în ianuarie temperatura medie este în jur de -4 °C. Cantitatea de precipitații căzute variază drastic, perioadele de secetă sunt dese, dar mediile multianuale de precipitații se încadrează între 400 mm în sud și 600 mm în nord. Majoritatea
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
sunt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil. Clima Republicii Moldova este temperat continentală. Verile sunt lungi și călduroase cu temperaturi medii de peste 20 °C, iernile sunt sărace în precipitații iar în ianuarie temperatura medie este în jur de -4 °C. Cantitatea de precipitații căzute variază drastic, perioadele de secetă sunt dese, dar mediile multianuale de precipitații se încadrează între 400 mm în sud și 600 mm în nord. Majoritatea precipitațiilor cad în lunile martie și octombrie atunci au loc și majoritatea inundațiilor și
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
lungi și călduroase cu temperaturi medii de peste 20 °C, iernile sunt sărace în precipitații iar în ianuarie temperatura medie este în jur de -4 °C. Cantitatea de precipitații căzute variază drastic, perioadele de secetă sunt dese, dar mediile multianuale de precipitații se încadrează între 400 mm în sud și 600 mm în nord. Majoritatea precipitațiilor cad în lunile martie și octombrie atunci au loc și majoritatea inundațiilor și viiturilor. Minima absolută : -36 °C, maxima absolută : 41 °C. Iarna începe odată cu intrarea
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
iar în ianuarie temperatura medie este în jur de -4 °C. Cantitatea de precipitații căzute variază drastic, perioadele de secetă sunt dese, dar mediile multianuale de precipitații se încadrează între 400 mm în sud și 600 mm în nord. Majoritatea precipitațiilor cad în lunile martie și octombrie atunci au loc și majoritatea inundațiilor și viiturilor. Minima absolută : -36 °C, maxima absolută : 41 °C. Iarna începe odată cu intrarea maselor de aer rece în țară : în nordul republicii temperatura medie în ianuarie este
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
nord și o lună în sud. Verile sunt forte călduroase și uscate. În luna iulie temeratura medie în nord este de 20 °C , iar în sud de 22 °C. Deseori, mase de aer tropical aduc temperaturi de 30 - 38 °C. Precipitațiile sunt rare, majoritatea acestora cad în timpul furtunelor însoțite de grindină și descărcări electrice. Secetele sunt foarte frecvente. Prima parte a toamnei se aseamănă cu vara, în a doua parte a toamnei temperaturile încep să scadă iar ploile devin mai dese
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
Botoșani, Iași și Vaslui se găsesc subunități de câmpie și de luncă aparținând Câmpiei Moldovei și luncii Prutului. Un caz special îl constituie Culoarul Siretului și Moldovei. Clima variază corespunzător reliefului. De la temperaturi medii anuale de 0,7 °C și precipitații de 700 mm pe vârful Toaca din Munții Ceahlău, la temperaturi de 9,8 °C (Bârlad) și precipitații de 450-500 mm (zonele de câmpie din județele Botoșani, Iași și Vaslui). Vegetația și fauna sunt determinate de climă și relief, variind
Regiunea de dezvoltare Nord-Est () [Corola-website/Science/298858_a_300187]
-
Un caz special îl constituie Culoarul Siretului și Moldovei. Clima variază corespunzător reliefului. De la temperaturi medii anuale de 0,7 °C și precipitații de 700 mm pe vârful Toaca din Munții Ceahlău, la temperaturi de 9,8 °C (Bârlad) și precipitații de 450-500 mm (zonele de câmpie din județele Botoșani, Iași și Vaslui). Vegetația și fauna sunt determinate de climă și relief, variind de la etajul alpin și subalpin de pe vârfurile montane din județele Neamț, Suceava și Bacău la etajul silvostepei și
Regiunea de dezvoltare Nord-Est () [Corola-website/Science/298858_a_300187]