19,544 matches
-
de a accelera ritmul trecerii la economia de piață. Orientarea partidului este clar socio-economică, referința sa la valori limitîndu-se la drepturile omului și la idealul democratic european, ceea ce-i permite o puternică transformare fără riscul de a răni convingerile și preferințele culturale, morale sau religioase. Acest aspect apropie ODS de stilul partidelor Europei Continentale. O altă asemănare cu Occidentul ar fi profesionalismul. Partidul este condus într-o manieră modernă și eficace, propaganda lui este axată pe persoana liderului Vaclav Klaus, pe
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
este distanța de la actualele particularități, experiențe Criterii Principii și consecințe în abordarea curriculumului centrat pe competențe, pe educat și cele așteptate și cum să se micșoreze? • Cum să fie precizat curriculumul prin consultarea factorilor determinanți social? • Ce constrângeri apar și preferințe și cum să fie incluse? • Sunt asemenea studii de impact? Scopurile, obiectivele învățării • Cum să fie stabilite scopurile, obiectivele după aceste particularități și așteptări? • Cum să fie eșalonate obiectivele de-a lungul întregii sale dezvoltări? • Ce să fie pentru curriculumul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
competențele sociale, colaborarea în contextul instrucțional, climatul stimulativ, automotivarea, autoreglarea. Diferențele individuale ca factori Diferențele individuale în învățare Ele definesc alegerea strategiilor, abordărilor, abilităților de învățare și au funcție prioritară în experiențele câștigate. Ele se referă la date ereditare, capacități, preferințe, valori culturale câștigate în mediul propriu, la moduri de percepere a realității, iar nu numai la cunoștințe, cum este clasic în clasă. Învățarea și diversitatea Se referă la diversitatea culturală, lingvistică, socială acumulate în timp și care influențează efectiv principiile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aduse în prim plan anumite condiții pentru participarea activă, responsabilă a fiecărui educat (Brossard, 1999, pp. 2-11): • să colaboreze cu ceilalți pentru găsirea semnificațiilor prin dezbateri și confruntări, • să lucreze în ritmul propriu și în modul său (stil, model mental, preferințe, parcurs de formare individualizat), • să se implice direct în acțiunea de învățare prin metode constructiviste, • să-și formeze propriile reprezentări ca dovadă a înțelegerii, a rezolvării unui conflict cognitiv, • să-și organizeze, monitorizeze propriul demers de învățare (metode: învățarea explicită
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tematice, acum cu valoare principială, necesară apoi găsirii de adaptări proprii fiecărui educator în plan metodologic concret: ► Educatul însuși poate deveni interesat de efectele aplicării acestei noi abordări, realizând propriu sau prin colaborare: • căutări independente de adaptare după interese afirmate, preferințe sau contexte, • formulări de ipoteze privind îmbunătățirea modului de cunoaștere a unei teme, în anumite oportunități, • încercări de transformare a informațiilor și a experiențelor cunoscute în elemente de nouă creație, • verificarea accesului la noi texte, situații, proiecte autentice din realitate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în acțiune cu nivelul realizării ei, la conștientizarea raportului între efortul depus și performanța așteptată. Sau caută întărirea încrederii acestora în acest demers prin utilizarea adecvată a recompenselor (ca instrumente). Sau mizează pe aprecierea implicării afective în obținerea reușitelor, conform preferințelor. De fapt, nivelul valorificării motivației în leadership nu este dat decât de combinarea acestor proceduri, de consolidarea lor. Metodele pedagogice utilizate în motivarea pentru învățare sunt utilizate curent de către educator, dar acum în leadership repertoriul său solicită a fi îmbogățit
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de contact este necesar să li se asigure un caracter permanent. Dirigintele poate aduna de la ceilalți profesori ai clasei o seamă de informații importante asupra elevilor: care este nivelul lor de pregătire la diferite obiecte, care elevi au Înclinații și preferințe pentru anumite materii de Învățământ, cum se comportă la lecții, etc. Desigur, că aceste informații nu sunt utile numai dirigintelui, ci și celorlalți profesori. Dirigintele furnizează amanunte mai puțin cunoscute privind personalitatea unor elevi, privind problemele sau condițiile mai puțin
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
pune problema preîntîmpinării (sau a combaterii devierilor comportamentale) este faptul că elevul nu este un primitor pasiv al cerințelor sau al constrîngerilor venite din exterior, cărora el trebuie doar să li se supună. Elevul Își are propriul său sistem de preferințe și de referințe care, Întocmai unei prisme, va selecta și aprecia Într-un anumit fel influențele venite din exterior. Așa se explică, de altfel, marea diversitate a răspunsurilor umane la una și aceeași situație de viață. Este insuficientă deci, explicația
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
referiri la imaginația istorică din Europa secolului al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative ale cărei criterii nu decurg dintr-un angajament epistemiologic ci sunt expresia unei conduite estetice sau morale specifice. Franklin Rudolf Ankersmit, într-o încercare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
între centrarea pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru binarism și preferința pentru descrierea densă, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru binarism și preferința pentru descrierea densă, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
dar, chiar dacă nu ne invită acasă pentru a sărbători evenimentul. Membrilor familiei noastre, ori de câte ori există un prilej. * Ce cadouri oferim? Când alegem un cadou ne gândim în primul rând la persoana pentru care îl cumpărăm. Încercăm să ținem cont de preferințele și dorințele acesteia. De exemplu: Pentru copii, cele mai potrivite cadouri sunt: jucăriile, dulciurile, cărțile, revistele, jocurile, casetele video sau audio înregistrate, instrumente de scris, de de3senat și de colorat. Vom ține cont de vârsta copilului, de preocupări, de înclinațiile
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
referiri la imaginația istorică din Europa secolului al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative ale cărei criterii nu decurg dintr-un angajament epistemiologic ci sunt expresia unei conduite estetice sau morale specifice. Franklin Rudolf Ankersmit, într-o încercare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
între centrarea pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru binarism și preferința pentru descrierea densă, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru binarism și preferința pentru descrierea densă, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
gospodar”, „Fantezie și îndemânare”) în aria curriculară - Tehnologii reprezintă un alt element de noutate. Corelarea și integrarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare (accent pe promovarea interdisciplinarității) conferă maximum de eficiență tuturor activităților întreprinse și armonizează necesitățile /dorințele /preferințele /potențialul individului și expectanțele școlii și implicit ale societății actuale. În clasele I-IV „munca” efectuată de elevi - atât cea intelectuală cât mai ales cea practică are în vedere pregătirea psihologică pentru îndeplinirea în timp optim /cu eficiență maximă a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de valori sunt actori individuali sau colectivi sau grupuri sociale. Putem vorbi deci despre valorile unei persoane sau ale altei persoane, despre cele ale socialiștilor, comercianților, tinerilor, rușilor sau ale culturii bantu. Conceptul de valoare este inseparabil de noțiunea de preferință. Valorizarea unui lucru în detrimentul altuia (a prefera o plimbare unui film la televizor) înseamnă că, într-o situație dată, valoarea care conduce către o alegere o exclude pe alta. Sistemele de valori Valorile unui individ sau ale unei colectivități nu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
la căderea lui Robespierre, a fost ministru al Directoratului, apoi al Imperiului, apoi, în sfârșit, s-a coalizat cu Ludovic al XVIII-lea și i-a devenit ministru. A afișat întotdeauna valori care conveneau, la momentul oportun: moderație, zel revoluționar, preferință pentru ordine etc. S-a comportat când cu cruzime, arătând un dispreț total față de viața umană (era supranumit "călăul din Lyon"), când cu blândețe, dacă interesele o cereau. Se pare că Fouché a fost mai degrabă un negator al va-
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
multe ori fără să știm. Atunci când deschidem un meniu într-un restaurant oarecare dintr-o țară europeană sau alta, lista mâncărurilor (și ordinea în care ofertele se desfășoară) este opera trecutului și a influențelor exercitate între culturi, la fel cum preferințele noastre alimentare s-au format în timp. O a treia lectură a istoriei se face prin "memoria colectivă". Este vorba despre amintirea pe care un popor a reținut-o din experiențele sale sau pe care a învățat-o din trecutul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
dezvăluirea condițiilor producerii judecăților (noastre) de valoare, ca și a logicii și coeziunii lor. Părăsim repede acest domeniu care poate fi înțeles prin instrumente științifice, pentru a intra în sfera subiectivului. În citatul despre competiție eu am prezentat ideile mele, preferințele mele, judecățile mele. Producem, prin urmare, o ruptură epistemologică. Trecem de la știință la un alt mod de cunoaștere. Căile cunoașterii Mentalitatea contemporană este eminamente pozitivă. Ea face apel la știință ca la singura cale sigură de cunoaștere. Suntem urmașii lui
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
referiri la imaginația istorică din Europa secolului al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative ale cărei criterii nu decurg dintr-un angajament epistemiologic ci sunt expresia unei conduite estetice sau morale specifice. Franklin Rudolf Ankersmit, într-o încercare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
între centrarea pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru binarism și preferința pentru descrierea densă, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru binarism și preferința pentru descrierea densă, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
character) la Benedict și Mead etc. Cu toate că această înșiruire 12 ar putea continua și s-ar putea extinde, unghiul sub care vom privi subiectul va fi unul de natură sociologică, explicându-se astfel interesul către un anumit tip de literatură, preferința pentru o terminologie și nu alta și pentru anumiți autori. Însă, datorită faptului că literatura în domeniu este extrem de bogată și variată și că s-a constituit într-un veritabil "câmp de producție" vezi Bourdieu (1986:31-111) pentru detalii asupra
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
găsește expresia cea mai vie în analiza culturii române. Lucrarea Spațiul mioritic reprezintă un exemplu în acest sens. Aici Blaga identifică printre determinantele sau potențele creatoare importante ale culturii române: viziunea spațială a unui orizont ondulat, adică spațiul mioritic și preferința arătată categoriilor organicului ale lumii, perspectiva sofianică de transfigurare a realității, dragostea de pitoresc, năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale toate acestea fiind de fapt transfigurări ale duhului ortodoxiei. Viziunea spațială a plaiului sau a spațiului mioritic
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]