6,389 matches
-
de orice relevanță, că romanul Travesti (1994, Premiul ASPRO) este un „semieșec” ș.a.m.d. Adevărul e că poetul a fost poate excedat de uriașa paraliteratură și de excrescențele sociologizante, politico-teoretice prin care creația sa a ajuns manifest social ori pretext de supralicitare, de ironie bagatelizantă etc. C. nu se mai vrea de mult „liderul generației”, „stegarul”, „reprezentantul-tipic” ș.a.m.d., ci se vede pur și simplu ca o mare singurătate într-un ocean de moftologie caragialiană, o solitudine narcisiacă, dorind
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
franceză (Le Rêve, Paris, 1992), cartea a fost nominalizată la Premiul Médicis, pentru cea mai bună carte străină a anului. Aproape simultan cu țesăturile fabuloase ale Visului, C. realiza o altă capodoperă - de parodiere sacralizantă -, Levantul (1990), unde, sub un pretext epic schematic, de epopee balcanică, se pune, practic, „piatra tombală” pe marea tradiție a poeziei române. Culme a intertextualismului postmodern, Levantul e o centrifugă (sau un athanor) unde Bolintineanu, Alecsandri și Petrarca, laolaltă cu Conachi, Eminescu, Șerban Foarță, Leonid Dimov
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Revista româno-americană” din 1946, îi apare ciclul de poeme Exil (retipărit abia în 1999), care relua pentru prima dată în țările din estul Europei tema exilului, atât de frecventată de scriitorii germani opozanți ai nazismului. De acum încolo va folosi pretextul literaturii pentru copii, al literaturii suprarealiste, al literaturii fanteziei și inocenței pentru a arăta că o evadare din universul concentraționar tot mai este posibilă. Lamento pentru peștișorul Baltazar (1968), ciclu de mici poeme suprarealiste compuse între 1946 și 1948, inaugurează
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
forme, fie de destine personale)”. Apare și ideea de „invenție”. Istoria literaturii e cu necesitate opera unui singur autor, având o viziune a lui, pregnant personală, care face din opera sa de „sinteză epică” o adevărată „comedie umană”, luând ca pretext scriitorii. Alte clarificări teoretice și opțiuni estetice se pot descoperi în studiile Clasicism, romantism, baroc, un fel de introducere la volumul Impresii asupra literaturii spaniole, și în prelegerea Sensul clasicismului (1946), unde C. își manifestă preferința pentru clasicism, pentru realismul
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
comentați doar ca poeți, mult prea rezervat față de N. Iorga. Funcționează aici un subiectivism peste care greu se poate trece. Viziunea romanescă a lui C., ideea de a face din Istorie... o „sinteză epică”, o adevărată „comedie umană”, luând ca pretext scriitorii, se simte pregnant odată cu epoca pașoptistă. Pasiunea biografică, plăcerea de a descrie cu nerv mari panorame istorice, bogat colorate, arta portretistică excepțională se află acum în plină expansiune, ca în biografiile lui M. Kogălniceanu, C.A. Rosetti și mai
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Luiza. Deși situația pare ținută sub control, lucrurile explodează în final: întins pe bancheta psihologului, Titus deplânge schema ruginită a relației lor; soția sa nu se mai întorsese din excursia făcută în Occident. Tematica se schimbă în Sperietoarea, unde, sub pretextul analizei unui caz clinic și a prezentării unui ospiciu, se construiește parabola regimului totalitar. În urma unui accident, Cristian Filiti își pierde memoria, este dus într-un ospiciu, unde doctorul Voch, în care autorul proiectează un dictator în miniatură, încearcă să
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
în 1970. Temele prozei semnate de A. - solitudinea, bătrânețea, culpa morală, spațiul închis, feminitatea ratată social, dar împlinită din unghiul unei trăiri meditative - conferă acestui univers, limitat în aparență, o anume profunzime a sondării psihologice. Componentele realului, fără să fie pretexte analitice, potențează totuși notația caracterologică pe linia detectării unui nucleu dilematic al ființei. Tehnica de creare a psihologiilor compozite, speculate lucid, fără tentația abisalului, dar convingător la nivelul ansamblului comportamental, suferă din pricina manierei monocorde. Strict vorbind, romanul Racul este urmărirea
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
pedagogul care pune ordine în ușurătatea tinereții, înțelepțind pe cel nestăpânit cu lovituri și bice"19. Dincolo de moda pedagogică a vremii, trebuie să reținem că animalul, chiar și cel vătămător, nu are o justificare în sine, ci e numai un pretext care îi prilejuiește omului confruntarea cu sine însuși. Mai explicit este Sfântul Vasile în rândurile care urmează: "Fiarele sunt o dovadă de credință! Ai încredere în Domnul? "Pește aspidă și vasilisc vei păși și vei călca peste leu și peste
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de a face explicite intențiile divinității. Deja animalul nu mai este observat și perceput pentru sine însuși, așa cum se întâmpla în Antichitate; el nu mai reprezintă un obiect al cunoașterii, cum era pentru Aristotel, de pildă. A devenit un simplu pretext, un instrument într-o operație de interpretare moralizatoare a realității: totul, iar animalul, ca ființă creată de Dumnezeu și plasată în imediata apropiere a omului, cu atât mai mult, are un rol foarte bine stabilit într-o carte a ordinii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
primul rând, o constatare de bază, care revine la toți comentatorii și editorii Fiziologului, este că acestă lucrare nu reprezintă un tratat de zoologie, ci o lucrare de morală creștină. Fabula propriu-zisă, care atribuie animalelor comportamente "nerealiste" este un simplu pretext pentru interpretarea alegorică: Fiziologul se dorește un îndreptar pus la îndemâna creștinului, un breviar comportamental, o sumă a posibilelor modele comportamentale, a virtuților pe care un bun creștin trebuie să le cultive și a viciilor de care trebuie să se țină
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ajunge cu siguranță la concluzia că această utilizare politică, în esența sa, a animalului de către biserică ascunde în spate o mentalitate totalitară. În fine, își încheie Jacques Voisenet teoria, animalul îi mai slujește omului și ca mijloc de evaziune, ca pretext pentru visare. El este eroul multor povestiri ale Evului Mediu, printre care celebrele fabliaux îl numără printre protagoniștii de seamă. Iată cât de complicată poate fi o istorie care inițial părea atât de simplă. Un animal este un animal și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a le lăsa să se manifeste prin discurs, rezervându-și rolul de a interveni când discret, când apăsat, în favoarea unora dintre ele. Cum primele părți ale alegoriei sunt foarte puțin epice, era nevoie de un măr al discordiei, de un pretext, fie el rapid abandonat imediat ce mașina oratorică s-a stârnit, de la care să se dezvolte ulterior întregul conflict. Acest bicisnic rol îi revine, încă din primele pagini ale cărții, Liliacului. De ce tocmai lui? Petru că el este, în mai mare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fapt ce pecetluiește soarta revistei, care, în 1966, este amenințată cu dispariția. Mulțumită lui Brian Aldiss și Anthony Burgess, revista obține o modestă subvenție de la Consiliul Artelor. New Worlds reapare. Însă difuzorii refuză să-și asume vânzarea anumitor numere sub pretextul că textele publicate sunt imorale și chiar "pornografice". Această acuzație a vizat mai ales romanul Bug Jack Barron ⁄ Capsați-l pe Jack Barron (Norman Spinrad, 1969)74, din care anumite pasaje sunt încărcate cu termeni sadici, dar care nu are
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
întreține societatea occidentală, de-a lungul timpului, atât pe planul realității, cât și pe planul imaginilor și ideologiilor, cu știința și tehnologia. În timpul "vârstei de aur" a Statelor Unite, ideologia dominantă era cea a cuceririi piețelor: s-a instituit imperialismul sub pretextul de a aduce libertatea și democrația popoarelor de pe teritorii în realitate colonizate. Științele "dure", îndeosebi astronautica și fizica, inventau mijloace de a călători departe și de a subjuga alte popoare, grație dezvoltării tehnice fără precedent. Științele și tehnologiile aferente erau
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
imaginează explozibile capabile să distrugă planete întregi, așa cum se întâmplă la E. E. Smith, zis și "Doc" Smith, în The Legion of Space ⁄ Legiunea spațiului (1934), sau chiar în Războiul stelelor. Referințele la știință și la tehnologiile extrapolate sunt niște pretexte pentru a lărgi scena pe care se desfășoară intrigile aventuroase cusute cu ață albă. Dar H. G. Wells extrapolează și altceva decât obiectele supradimensionate, și anume consecințele sociale posibile ale anumitor teorii, îndeosebi ale teoriilor evoluționiste. Este cazul Mașinii timpului, unde
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
omenești, excepție făcând cazul în care acestea intră în contradicție cu prima lege; a treia lege: un robot trebuie să-și protejeze existența în măsura în care această protecție nu intră în contradicție cu prima sau a doua lege. Cele trei legi constituie pretextul pentru a inventa situații care să le verifice și să le demonstreze productivitatea ficțională. Space Opera: narațiune de aventuri în spațiul galactic, unde se desfășoară războaie între ființele umane și extratereștri pentru posesia unor bogății, planete etc., pe cât posibil cu ajutorul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ele literatură. La finalul unui eseu recent, Peuples exposés, peuples figurés, istoricul de artă Georges Didi-Huberman52 comentează un documentar al regizorului chinez Wang Bing, Omul fără nume. Cineastul a făcut mai multe filme despre viața în condiții extreme, uneori exploatând pretexte istorice, cum este cel al gulagului mongol în timpul comunismului. Ceea ce a urmărit, dincolo de contextele politice, a fost posibilitatea unei existențe minimaliste, deposedată de toate reperele contemporane - un adăpost, o activitate regulată, locuri și moduri de procurare a hranei. Eroii lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care a lăsat rapoarte amănunțite ale expedițiilor sale arheologice de la sfârșitul anilor '60, pline de reverii în marginea vestigiilor. Rețin episoadele care relatează impresiile de la deschiderea mormintelor antice. Autorul observă contactul virginal cu lucrul vechi în descrieri detaliate care, sub pretextul consemnării tehnice a tuturor etapelor descoperirii, concentrează o atenție aproape suprarealistă la prezențele subtile și diafane, ferite miraculos de distrugerea timpului: Am putut parveni la dezlipirea capacului și la descleștarea lui din scoabele de fier. Atunci, înșiruind 30 de oameni
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în care Bolliac descria dispariția recentă a unei stări a societății românești bulversate de modernizare. Textul, care e un soi de reportaj, vorbește despre schimbările aduse de noua administrație într-un loc de promenadă pentru societatea bucureșteană și folosește acest pretext ca să evoce vechile petreceri publice de 1 mai. În centrul acestei rememorări nostalgice stau reprezentări ale stărilor volatile și perisabile ale ființei: "Tot ce este prea frumos are scurtă epohă: buchetul de iasomie de la sânul vostru nu vede două baluri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din clasa a opta, în vreme ce Alecsandri era cuprins în manualul pentru clasa a șaptea. Dacă ar fi să îi găsim totuși o "familie" întreprinderii lui Pumnul, ar fi aceea a cărților ambigue, care, înainte de stabilizarea domeniului literar național, făceau sub pretextul unui manual și altceva. Înainte să existe propriu-zis o istorie a literaturii române, prin manuale s-a încercat să se obțină o perspectivă diacronică asupra faptelor literare. Și înainte să existe un corpus clar stabilit al noii literaturi române, tot
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ciclu, iar noțiunea de literatură ca ansamblu coerent de opere și de autori intra în orizontul lui în clasa a șasea, mai întâi printr-o crestomație germană și un manual de literatură franceză. Prin ediții sau manuale, uneori cu simplul pretext al traducerii, mai trecea prin Homer, Horațiu, Virgiliu, Sofocle și Platon. Experiența se încheia în clasa a opta cu un text din Schiller, Fecioara din Orléans, din 1801. Pentru școlarul nostru, literatura apărea sub forma marilor culturi literare, latină, greacă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
bolșevic-comunist care califică, clasează și discriminează oamenii în funcție de profesie, avere, origine socială, educație și apartenență politică tocmai într-un regim politic proclamat ca fiind al egalității depline între indivizi. Cu alte cuvinte, pentru comuniști ideologia nu a contat fiind doar pretextul menținerii la putere. Natura criminală a statului și regimului politic comunist iese cu atât mai pregnant la iveală: nimeni nu era cu adevărat protejat, iar regimul comunist și Securitatea au pedepsit la nimereală, în mod arbitrar, tocmai pentru că teroarea și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Dar în ce an ați trimis scrisoarea? S. Ț.: Pe 25 ianuarie 19593 am trimis scrisoarea. Vă dați seama câți au lucrat și cât timp ca să găsească autorul scrisorii, dacă m-au arestat pe 1 mai 1960? C. I.: Ce pretext au folosit cei doi care au venit ca să vă duceți la sediul Securității? S. Ț.: Cică să dau o declarație și "după aceea, sigur, te duci și-ți dai colocviul fără nicio problemă". Dar când am intrat acolo și am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ei și ceea ce-ți spun acum nu este pentru că eu cred așa ceva, dar asta este opinia lor: nu ești neamțul nostru!" De aceea, eu cred că situația aceea, cu faptul că n-am declarat faliment, a fost doar un pretext ca să-mi poată prelua afacerea. Și toată treaba asta a fost făcută de avocatul meu cu asociatul, partenerul. Pentru că ei au vrut să preia firma cu o altă firmă de construcții, pentru că aveam câștiguri substanțiale. Alții, în situația mea, s-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai 1959 a venit un maior de la Securitate la unitate la mine, la transmisiuni, și zice: "Tovarășu Năvodaru, dumneavoastră mergeți cu mine, să plecați la București să luați niște covoare, hai să vă facem delegație!" C. I.: Ăsta era tertipul, pretextul prin care v-a determinat să vă duceți cu el la Securitate, păcăleala. Cum îl chema pe maiorul securist? I. N.: Nu mai țin minte cum îl chema, era îmbrăcat în uniformă. Și eu m-am prins: "ce legătură are
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]