7,041 matches
-
Doctor în științe fizico-matematice, cu o teza de doctorat valoroasă intitulată “Corespondențe prin varietăți liniare tangente paralele între vaarietăți riglate”, sub conducerea Prof.Dr. docent Ion Creangă de la facultatea de Matematică de la Universitatea “Al,I. Cuza” din Iași. Activitatea științifică a profesoarei Ștefania Ruscior s-a concretizat în 40 de lucrări, publicate în țară și străinătate, precum și în 14 lucrări comunicate în sesiuni științifice dar nepublicate. Dintre lucrările publicate, 36 o au că autor unic iar 4 sunt în colaborare. Lucrările publicate
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
care văd în această situație eșecul lor ca părinți. O colegă de catedră îmi povestea cum bănuia un elev de consumul de plante etnobotanice, i-a chemat părinții la școală, le-a vorbit deschis. Părinții au fost oripilați că doamna profesoară credea așa ceva despre fiul lor, au negat cu desăvârșire comportamentul straniu al fiului lor, pentru ei, el nu se schimbase cu nimic. În același semestru, părinții au cerut transferul elevului la o altă unitate de învățământ. Este trist că unii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
insista asupra modulațiilor contextuale ale EI, pe care le ilustrează prin numeroase analize pertinente, desfășurate pe diverse categorii de texte: romane polițiste, scrisori și discursuri ale unor muzicieni celebri, texte științifice (eseurile biologului Konrad Lorenz) ș.a. Cu toate acestea, lucrarea profesoarei de la Strasbourg resimte carența asumării ezitante a tripartiției planurilor vorbirii, fapt confirmat și de rezervele cu care întâmpină cercetarea lui H. Thun. În mod particular, această insuficiență se traduce, de exemplu, prin ceea ce Gréciano numește "ireductibilitatea expresiei idiomatice vii la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
bază corporală, ros de contradicții pînă în străfunduri". El este, ca să-l calchiem pe Lermontov, un eroul al timpurilor noastre, de secol XXI, încărcat de florile răului cuprinse de miasmele descompunerii. Este precum Bocitoarele lui Picasso - la care face trimitere profesoara de franceză - unde corpul uman se destramă, își pierde unitatea, divinitatea dispare de pe chipul omului. Sîntem parte la marea dezintegrare existențială, prefațată de Blaise Pascal acum trei secole - ca în aforismul 477 unde vede omul căzut de la locul lui - pierzîndu-și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că în 1957 devine licențiată. Taisia Boișteanu s-a format la școala marilor profesori: Petre Jitariu, Mihai Constantineanu, Olga Necrasov, Sergiu Cărăușu și alții. După absolvirea facultății este repartizată la Școala Medie nr.2 din Dorohoi, unde a funcționat ca profesoară de biologie în perioada 1957-1962. În acest timp n-a întrerupt legătura cu Alma Mater, astfel că profesorul Sergiu Cărăușu o determină să devină cadru didactic universitar, încadrând-o preparator la Laboratorul de Hidrobiologie. Aici s-a format în domeniul hidrobiologiei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
În acest cadru, prin munca sa neobosită a contribuit la ridicarea învățământului și științelor matematice, la modernizarea școlii naționale de geometrie. Gheorghe Gheorghiev s-a născut la 27 iunie 1907 în orașul Bolgrad, județul Izmail. Este fiul juristului Panait și profesoarei Maria Gheorghiev. Ca formație profesională, ca om de știință și savant aparține națiunii române, al cărei fiu devotat a fost pe parcursul întregii sale vieți. A fost un onest continuator al tradiției moștenite de la ctitorii liceului bolgrădean, după care fiii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
sa ca om de știință și cadru didactic. În fine, s-a bucurat de un climat familiar care i-a sprijinit și încurajat munca neobosită de profesor, de cercetător și de om de familie. S-a căsătorit, în 1933, cu profesoara Roza-Maria Mikail, care i-a fost a soție devotată, o minunată prietenă de-a lungul a peste 60 de ani. Au avut două fete, patru nepoți și un strănepot, pentru care au reprezentat, întotdeauna, un exemplu viu de comuniune, armonie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
animatorul a șase ediții a Sărbătorii liliacului, ce se desfășoară la Muzeul M. Sadoveanu din Iași. Trecut la cele veșnice în ziua de 12 aprilie 2002, Victor Leahu a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. LEVIȚCHI, EMILIA WANDA (1916-1964) PROFESOARĂ ȘI TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N.I.Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
WANDA (1916-1964) PROFESOARĂ ȘI TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N.I.Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916, în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcându
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
o multiplă înzestrare intelectuală și artistică - desen, muzică, literatură. Studiile universitare le-a făcut la Facultatea de Litere din Iași, obținând, în 1939, licența în limba și literatura franceză, cu mențiunea „cum laudae”. Timp de câțiva ani, a funcționat ca profesoară în orașele Bălți și Tg. Neamț, perioadă în care și-a trecut și examenul de capacitate. În 1945 a fost numită, prin concurs, bibliotecară la Biblioteca de limbi slave a Universității din Iași, cadru în care cultura sa filologică și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pe text și cu efortul de gândire personală. A condus, de asemenea, echipa de teatru a secției, organizată din inițiativa sa, întrucât considera că teatrul, ca artă a cuvântului îmbinată cu alte arte, este indispensabil în formarea viitorilor educatori. Ca profesoară, Emilia Wanda Levițchi s-a impus, la cele două secții, prin cursurile și seminariile de literatură pe care le-a predat după o concepție proprie. Într-o epocă ideologizantă, când opțiunea socială și politică a scriitorilor ocupa primul plan, ea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fost coautor la lucrarea Cercetări monografice în regiunea Suceava (1960). Pensionat la 1 martie 1962, profesorul și cercetătorul Teodosie Al. Știrbu a trecut în neființă la 18 ianuarie 1974. A fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. TEODOREANU, SOFIA (1871-1951) PROFESOARĂ, PIANISTĂ A fost una dintre figurile proeminente ale vieții muzicale ieșene din trecut, una din cele mai bune profesoare de teorie și solfegiu ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Al. Știrbu a trecut în neființă la 18 ianuarie 1974. A fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. TEODOREANU, SOFIA (1871-1951) PROFESOARĂ, PIANISTĂ A fost una dintre figurile proeminente ale vieții muzicale ieșene din trecut, una din cele mai bune profesoare de teorie și solfegiu ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut, cea mai plastică este a norei ei, Lili Teodoreanu, soția lui Ionel Teodoreanu, scriitoarea Ștefana Velisar-Teodoreanu (1897-1995), cea care
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
bucura, datorită îndelungatei sale activități didactice, și scrupulozitatea ce o caracteriza, au asigurat predării cursurilor o indiscutabilă eficiență. Sofia Teodoreanu dădea dovadă de un orizont mult mai extins fiindcă nu se limita la predarea disciplinei sale, ci activa și ca profesoară la clasa de cor pe care a deținut-o între anii 1904-1924, și ca pianistă acompaniatoare. Energia creatoare autentică, autoritatea morală, științifică și profesională, principialitatea ca normă de viață, precum și sensibilitatea artistică, toate aceste calități au contribuit la eficiența muncii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Teodor Lupu și alții. O altă fațetă a activității sale este cea de dirijor. A organizat și condus ansamblul coral al Conservatorului ieșean, a dirijat corul de la biserica Banu și de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei etc. Astfel, Florica Musicescu (1887-1969), profesoară vestită de pian la Conservatorul din București, fiica lui Gavriil Musicescu, avea dreptate când spunea: „ĂSora mea mai mare, mama lui Păstorel Teodoreanu, avea o ureche absolută (auz absolută de care se minuna și tatăl meu”. Concomitent cu activitatea didactică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
celei dintâi culegeri de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908), care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și afectuoasă interpretă de pian - în același timp, profesoară la Conservatorul ieșean”, cum o prezintă fiul ei, Ionel, Sofia Teodoreanu a trecut la cele veșnice la 21 decembrie 1951 și a fost înmormântată în cimitirul Bellu din București. TEODORESCU, LEONID (1918-1992) MEDIC Figură proeminentă a școlii de medicină ieșene
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
mai tineri și elevilor din tainele chimiei, prin studii, articole și note publicate în reviste școlare locale și naționale de specialitate: Revista de fizică și chimie, Gazeta învățământului, Revista de pedagogie etc. Trecută în lumea umbrelor la 14 august 1994, profesoara Olimpiada Trofin își doarme somnul de veci la cimitirul Eternitatea din Iași. VĂSCĂUȚEANU, ELISABETA (1897-1989) BIOCHIMIST Personalitate complexă, care a urmărit fondarea unei școli de Biochimie la Iași, prof.dr. Elisabeta Văscăuțeanu a fost primul titular al disciplinei de Biochimie de la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pulorum etc.ă și biochimie vegetală (caracterizarea biochimică a unor linii și hibrizi de soia și alteleă. Fiind o specialistă în domeniu, a participat la cel de-al V-lea Congres Internațional de Biochimie de la Moscova (1961ă, reprezentând știința românească. Profesoara Elisabeta Văscăuțeanu a desfășurat și o bogată activitate social- politică. Ca studentă a participat la acțiunile progresiste inițiate de grupul de studenți democrați din Iași din care făcea parte și soțul ei, Theodor Văscăuțeanu (1896-1933ă, unul dintre geologii de seamă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
profesionale să poată contribui la progresul țării noastre. Realizarea „Curricumului național modernizat pentru treapta liceală la limbile străine” include dezvoltarea la elevi a creativității, a gândirii critice. El este axat pe obiective orientate spre formarea cunoștințelor, capacităților și atitudinilor. Sunt profesoară de limbă străină (limba franceză) și sunt ferm convinsă, că învățarea creativă a limbilor străine, se bazează pe capacitatea elevului de a crea ceva nou, original, valoros, capacitatea de a-și expune propria opinie. Procesul creativ stimulează imaginația, fantezia, curiozitatea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
rău că sunt în clasa a XII a și mă despart anul acesta de colegii mei care mau antrenat în activități care au adus bucurie pe fețele atâtor oameni! Am învățat multe lucrînd alături de ei. Le mulțumesc lor și doamnelor profesoare care m-au ajutat să mă cunosc mai bine, prin implicarea în proiectele ce au vizat interesul comunității.” Cătălin
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
sufletul românesc și o parte din sufletul meu! ALBU MIRUNA IOANA cl. a Vl-a A Budeanu Naomi X H - "am început să învăț să cânt la mandolină din toamna anului 2007 fiind îndrumată de părinți. Atunci a venit o doamnă profesoară de muzică Lidia Moțoc din Roman. Lecțiile le-am făcut în biserică pentru că eram în jur de 20 de fete. Am învățat să cânt muzică creștină. Îmi place să cânt la mandolină pentru că prin cântările mele Il slăvesc pe Dumnezeu
Sfera by Pavăl Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93597]
-
va pune parchet în vestiarele elevilor de la sala de sport. Tucaliuc Andrada, clasa a VI-a A: Music is my life! Fără ea nu aș putea trăi! Când am avut prima oră de muzică și m-a ales d-na profesoară pentru corul școlii, parcă mi s-a schimbat viața. Hugeanu Ana, clasa a VI-a C: Îmi place foarte mult la școală însă am și câteva materii preferate. Printre acestea se numără și muzica. Îmi palce foarte mult să cânt
Sfera by Pavăl Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93597]
-
muzica. Îmi palce foarte mult să cânt și să aflu cât mai multe despre muzică. Ba chiar am făcut parte din corul "Țărăncuța" în clasele IIV. Aș vrea și eu să fac parte din corul școlii. Îmi respect foarte mult profesoara și mă simt foarte bine la ora dumneaei, și cred că aceeași părere o au și colegii mei. Doamna profesoară este foarte răbdătoare cu noi și atunci când nu înțelegem ceva vine imediat și ne explică. Selevestru Nicoleta, clasa a VI-
Sfera by Pavăl Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93597]
-
din corul "Țărăncuța" în clasele IIV. Aș vrea și eu să fac parte din corul școlii. Îmi respect foarte mult profesoara și mă simt foarte bine la ora dumneaei, și cred că aceeași părere o au și colegii mei. Doamna profesoară este foarte răbdătoare cu noi și atunci când nu înțelegem ceva vine imediat și ne explică. Selevestru Nicoleta, clasa a VI-a A: Îmi place să merg la cor deoarece îmi place muzica și îmi place să cânt. Când mă duc
Sfera by Pavăl Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93597]
-
șa renunța. I love music! Ciurlică Bianca, clasa a VI-a C: Activitatea specială în afara programului școlar este CORUL. Aici noi facem activități școlare și educaționale. eu și colegii mei suntem de vârste și clase diferite. Îmi respect foarte mult profesoara deoarece mă îndrumă și să mă susțină mereu în orice concurs și ne ajută să înțelegem când suntem într-o dilemă. Aș dori mai multe ore suplimentare pentru a ne descurca foarte bine. Îmi doresc să particip la această activitate
Sfera by Pavăl Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93597]