5,549 matches
-
o margine de codru, dovedind încă o dată că în planurile lui Dumnezeu însemnătatea lumească a unei localități nu înseamnă nimic, El stabilind locul de naștere al fiecăruia după cu totul altă motivație și împărțind darurile Sale după cum vrea, indiferent că pruncul se naște într-un cătun sau într-o metropolă. Viitorul preot chemat la martiraj, Ilie Borz, cu greu putea avea ca loc de naștere o localitate mai umilă, pentru că aceasta aproape că nici nu avea statut de localitate de sine
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
Gravurile reprezintă delfini stilizați și Tridentul zeului Poseidon, simboluri emblematice ale Imperiului Roman de Răsărit. În diverse puncte ale bisericii s-au păstrat mozaicuri splendide cu vârstă milenară. Pe semicupola absidei altarului se găsește o magnifică reprezentare a "Fecioarei cu Pruncul în brațe" încadrată de cei doi Arhangheli, dintre care numai Gabriel este foarte bine păstrat. Frumusețea chipurilor din acest tablou este încântătoare. Partea stângă a navei centrale este prevăzută cu nișe la înălțime. În acele nișe sunt reprezentate, în mosaic
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
dețin cele mai spectaculoase mozaicuri cu figure umane din arta bizantină, dar și acoperiri cu mozaic pe bolte și arcuri. Se amintesc mozaicurile: "Iisus încadrat de împăratul Constantin al IX-lea Monomachos și împărăteasa Zoe", un tablou al "Fecioarei cu Pruncul în brațe, încadrată de Ioan al II-lea Comnen și împărăteasa Irina", un tablou al prințului nefericit "Alexios", fiul celor doi, pătrunzătorul "tablou Deisis", în care Iisus are alături pe Sfânta Fecioară și Sfântul Ioan Botezătorul, împăratul Alexandru, asociat la
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
împăratul își schimba ținuta pentru slujbe. În acea încăpere se găsea o clepsidră de la care a derivat numele încăperii. Deasupra porții dinspre nartexul interior, privind din interiorul vestibulului, se află un mozaic reprezentativ. Este vorba de imaginea Sfintei Fecioare cu Pruncul așezată pe un tron de argint, încrustat cu pietre prețioase. La dreapta, Constantin cel Mare îi oferă macheta orașului, iar la stânga Iustinian I-ul îi oferă macheta bisericii Sfânta Sofia. Poarta de bronz a vestibulului, prin care se iese afară
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
format din registre. Registrul inferior are ușile ușile diaconești și împărătești încadrate de coloane sculptate cu motive vegetale și având la partea superioară capitele bogat ornamentate și aurite; aici se află icoanele împărătești (Mântuitorul așezat pe tron, Maica Domnului cu Pruncul etc.) În registrul se află o serie de panouri circulare cu scene ale praznicelor împărătești și alte scene din Noul Testament, în centrul registrului aflându-se icoana Sfintei Mahrame. Registrul următor conține tot icoane ale praznicelor împărătești, având icoana Învierii în
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o parte și de alta a ușii de intrare în naos erau reprezentați arhanghelii Mihail (la stânga) și Gavril (la dreapta), deasupra ușii era pictată Maica Domnului cu pruncul, împreună cu doi îngeri, iar mai sus regii biblici David și Solomon. Pe pereții pronaosului se aflau pictate 15 scene referitoare la viața și martiriul Sfântului Procopie, fiind reprezentate scenele în care fața Sf. Procopie îi este zgâriată cu mănuși de
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
ctitoria lui Hristos. În tabloul votiv, voievodul purta barbă. Pe pereții naosului se aflau reprezentate scene referitoare la patimile lui Hristos (Prinderea lui Iisus, Judecata lui Iisus, Răstignirea, Coborârea de pe Cruce, Punerea în mormânt a lui Hristos), Maica Domnului cu Pruncul, Schimbarea la Față, Adormirea Maicii Domnului, Anastasis, Deisis, Filoxenia lui Avraam și Sfinții Militari. În conca absidei de nord era reprezentată scena Pogorârea Sf. Duh, iar în cea de sud apărea Iisus la 12 ani în Templu. Ciclul Patimilor se desfășoară începând
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
pereții lăcașului, în navă și altar precum și pe bolțile tindei. În plus de aceste picturi realizate în tempera, există și câteva lucrări executate în ulei pe iconostas ("Isus ca Împărat ceresc, Sf. Ioan Evanghelistul, Adormirea Maicii Domnului, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, Sfinții Nicolae" și "Dimitrie", arhanghelii "Mihail" și "Gavril" și "Sfânta Treime"). După părerea lui Virgil Vătășianu, critic de artă, picturile în integritatea lor au fost executate într-o perioadă de timp foarte scurtă. Datarea lucrărilor arată că realizarea
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
are șapte icoane: "Nașterea și închinarea păstorilor, Botezul, Schimbarea la față, Cina cea de taină, Învierea, Urcarea la cer" și "Pogorârea Sfântului Duh"; rândul de jos dispus între cele trei uși liturgice are patru tablouri: "Sfântul Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, Isus binecuvântând" și "Sfânta Paraschiva". Ușile liturgice au pictate pe "Arhanghelul Gavril" în stânga, "Arhanghelul Mihail" în dreapta și pe ușa împărătească este "Bunavestire". Biserica Sfântul Nicolae din Râșnov este similară cu cea de la Țânțari, având schimbări în aranjamentul lucrărilor
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
treime, Nașterea lui Isus" și "Adormirea Maicii Domnului". Al doilea rând cuprinde "Înălțarea la cer, Pogorârea Sfântului Duh, Învierea, Cina cea de taină, Schimbarea la față, Intrarea în Ierusalim" și "Botezul". Între ușile liturgice apare "Sfântul Ioan Botezătorul, Maria cu Pruncul, Isus binecuvântând" și "Sfântul Dumitru". Un lucru care diferențiază iconostasul de la Arpătac de toate celelalte pictate de Mișu Popp este că icoanele iconostasului sunt pictate pe pânză pe șasiu și sunt puse în rame. Bisericile din Râșnov și Arpătac au
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
de Mișu Popp în Ardeal, la scurt timp după stabilirea sa definitivă la Brașov în anul 1859. La biserica din Toderița nu se găsesc decât patru icoane care sunt dispuse pe iconostas între ușile liturgice: "Sfântul Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Isus binecuvântând" și "Sfânta Treime". Biserica romano-catolică din Cernat are multe asemănări cu cea de la Țânțari, cu câteva deosebiri: scena "Cinei cea de taină" este înlocuită cu "Întâmpinarea Domnului", tabloul "Sfintei Parachiva" cu "Adormirea Maicii Dmnului" și tabloul "Sfântului Nicolae
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Zestrea picturală originară, de factură postbrâncovenească, a fost executată după mijlocul secolului al XVIII-lea, finanțatorii acesteia fiind enumerați, parțial, în pisania peretelui nordic al altarului. Registrul împărătesc al tâmplei, datat, pe baza inscripției unei icoane a „Maicii Domnului cu Pruncul”, la 1699 de 15 februarie”, a fost reîmprospătat, la sfărșitul secolului al XIX-lea, de zugravul Dionisie Iuga din Nicula (jud. Cluj). Renovării din 1920 îi corespunde înlocuirea învelitorii inițiale din șiță cu alta mai trainică, din țiglă; coiful evazat
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
înrolat în sprijinul mișcării revoluționare românești, asemănător cu alți evrei ca Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Hillel Manoah și alții. El și alți membri ai familiei sale au donat sume importante de bani guvernului provizoriu revoluționar, precum și organului de presă „Pruncul român”. Și-a însoțit donațiile cu o scrisoare publicată în presă, în care și-a exprimat solidaritatea cu revoluționarii. După înăbușirea revoluției, a ajutat la salvarea liderilor acesteia, luându-și un risc personal. El însuși a scăpat de urmările prigoanei
Davicion Bally () [Corola-website/Science/324972_a_326301]
-
-l însănătoșească. Dar înfrânt, i-a spus tatălui său: „N-o să treacă noaptea”. Dar părinții, José și María Dolores, aveau o mare credință, și I-au cerut Domnului să-L vindece pe copilul lor. Mama a promis Sfintei Fecioarei, dacă pruncul o să fie salvat, că o să-l ducă în pelerinaj la sanctuarul din Torreciudad, un loc pierdut între munți, foarte aproape de Pirinei. În dimineața următoare doctorul a ajuns la casa familiei Escrivá și a întrebat la ce oră murise copilul. Era
Josemaría Escrivá () [Corola-website/Science/324997_a_326326]
-
munți, foarte aproape de Pirinei. În dimineața următoare doctorul a ajuns la casa familiei Escrivá și a întrebat la ce oră murise copilul. Era sigur că nu mai putea face nimic pentru a-l salva. José Escrivá era foarte vesel pentru că pruncul nu doar că nu era mort, ci sărea în leagăn. Mama l-a adus la capela din Torreciudad în vara următoare, ca să îl ofere Maicii Domnului, cum promisese. A avut cinci frați și surori: Carmen (1899-1957), Santiago (1919-1994) și trei
Josemaría Escrivá () [Corola-website/Science/324997_a_326326]
-
au sărăcit. Culoarea negricioasă a ultimilor descendenți ai familiei este explicată de prințul Lupu Mavrocosti prin faptul că strămoșii săi s-ar trage din migratorii pecenegi, dar adevărul este că bunica sa (descendentă a domnitorului Constantin Racoviță) ar fi schimbat pruncul la naștere cu un prunc dintr-o șatră de țigani. Fiind pasionat de construcția aeroplanelor, visătorul prinț Lupu Mavrocosti s-a îndatorat excesiv la bănci, iar prietenul său, inginerul francez Antoine Bernard, s-a oferit să-l ajute. Cei doi
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
ultimilor descendenți ai familiei este explicată de prințul Lupu Mavrocosti prin faptul că strămoșii săi s-ar trage din migratorii pecenegi, dar adevărul este că bunica sa (descendentă a domnitorului Constantin Racoviță) ar fi schimbat pruncul la naștere cu un prunc dintr-o șatră de țigani. Fiind pasionat de construcția aeroplanelor, visătorul prinț Lupu Mavrocosti s-a îndatorat excesiv la bănci, iar prietenul său, inginerul francez Antoine Bernard, s-a oferit să-l ajute. Cei doi se cunoscuseră în timpul Primului Război Mondial, când
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
doi Sfinți. Valea Mureșului: Icoanele pictate pe Valea Mureșului se caracterizează printr-o îmbinare unică între influența tradiției bizantine, tipică icoanelor pe lemn și motivele inspirate de obiceiurile locale. Printre cele prezente în colecția din Sibiel se remarcă „Fecioara cu Pruncul” și „Sfântul Nicolae”, ambele de Sandu Popa: fondul aurit și o oarecare monumentalitate în reprezentarea personajelor amintesc, împreună cu folosirea caracterelor chirilice, de stilul icoanelor clasice pe lemn. Zona Făgărașului În zona Făgărașului și pe Valea Mijlocie a Oltului, pictura de
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Icoanele colecției din Sibiel îi exemplifică bine trăsăturile, caracterizate prin forță cromatică (predomină culorile tari, de pildă roșu, portocaliu, albastru, alb) și prin marile dimensiuni ale figurilor. Subiectul Maicii Domnului cu Pruncul este larg răspândit și în zona Brașovului, icoană caracterizată aici de elemente tipice tradiției și folclorului local: un colier din monede de aur (salbă) sau cercelul tipic pentru femeile din zonă. Valea Sebeșului-Alba Iulia: Culori mai sobre și compoziții puțin
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
tătarilor, iar vistiernicul Cristea este trimis în solie la Veneția pentru a solicita sprijin în oști, arme și bani. Ștefan cel Mare dăruiește pribegilor din „cealaltă țară românească” un lot de pământ pentru a-și face sat. El botează un prunc născut cu 40 de zile în urmă, la hramul Mănăstirii Neamțu. După o veche datină strămoșească, el-însuși îl bate cu toiagul pe „coconul domnesc” pentru a-și aduce aminte mai târziu de hotărârea luată. Damian Jder se întoarce de la Liov
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
care doreau să o ducă pe jupânița Nasta la târgul de robi de la Oceacov. Tătarii supraviețuitori sunt aduși în fața voievodului care dispune omorârea lor ca osândă pentru moldovenii uciși sau luați în robie. Fiul hanului este ucis ca jertfă pentru pruncii uciși de tătari, iar fratele hanului este lăsat liber pentru a povesti tuturor cum îi vor primi moldovenii pe cei care vor invada Moldova. Comisul Manole și fiii lui îi cer voievodului să-i lase să plece după Ionuț despre
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
haiducul Pintea Viteazul aparține familiei Cupșa din satul Măgoaja”. Cel de-al treilea frate, care a luat drumul Niculei, a fost strămoșul nobilului Ioan Cupșa, care - ctitorind Mănăstirea Nicula din județul Cluj - dăruiește călugărilor celebra icoana a Maicii Domnului cu Pruncul, pictată în 1681 de preotul Luca din Iclod. Timp de patru secole numărul locuitorilor a crescut, multi dintre ei devenind "nemeși" (mici nobili), pentru vitejia arătată în războaiele purtate de principii Ardealului. Astfel, recensământul din anul 1866 a consemnat la
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
Ancean, Mureșan etc. Nicula a făcut parte până în 1919 din comitatul Solnocului Interior (Solnoc-Dăbâca), iar apoi din județul Someș. Icoana de la Nicula este prețuita și în lumea romano-catolică.Potrivit unui proces verbal redactat de militari austrieci, icoana Maicii Domnului cu Pruncul a lăcrimat continuu, între 15 februarie și 12 martie 1699. Până să ajungă la Nicula, icoana a poposit și în castelul guvernatorului Transilvaniei, Sigismund Kornis, în Benediugu Dejului. În anul 1767, papa Clement al XIII-lea a acordat "indulgenta plenară
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
în care se află și astăzi. Muzeul a transferat pictura de pe lemn pe pânză. A apărut și în filmul din 2006, "Codul lui Da Vinci". Pictura care inspiră dragoste maternală și afecțiune o repezintă pe Fecioara Maria alăptându-l pe Pruncul Iisus într-o încăpere cu două ferestre prin care se vede un peisaj. Fecioara pare calmă și fericită, iar Pruncul sănătos și sătul. Sfânta Maria are capul aplecat (poziție tipică tablourilor lui Da Vinci) spre băiatul cu privirea îndreptată spre
Madona Litta () [Corola-website/Science/323080_a_324409]
-
2006, "Codul lui Da Vinci". Pictura care inspiră dragoste maternală și afecțiune o repezintă pe Fecioara Maria alăptându-l pe Pruncul Iisus într-o încăpere cu două ferestre prin care se vede un peisaj. Fecioara pare calmă și fericită, iar Pruncul sănătos și sătul. Sfânta Maria are capul aplecat (poziție tipică tablourilor lui Da Vinci) spre băiatul cu privirea îndreptată spre un punct din exteriorul spațiului pictural, ceea ce reprezintă o chemare adresată spectatorului, care este atras în interiorul picturii și implicat într-
Madona Litta () [Corola-website/Science/323080_a_324409]