6,632 matches
-
de ea, începi să remarci miile de detalii care o fac unică și specială. Volanele albe de denim de la spate. Pliurile și încrețiturile marca Danny din talie. Paietele albe, ștrasurile și mărgeluțele care brodează întreaga trenă, ca și cum cineva ar fi răsturnat o cutie de bomboane pe ea. N-am văzut în viața mea o asemenea rochie de mireasă. E pur și simplu o operă de artă. — Ce să zic, spune Christina. Când mi-ai spus că ai de gând să porți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Scriind despre Holocaust, istoricul Paul Johnson consideră că , iar . Conform acestor afirmații, românii ar fi deținut primul loc În clasamentul celor mai antisemite popoare, fiind urmați Îndeaproape de austrieci și apoi de nemți. După numai câteva rânduri Însă, Paul Johnson răstoarnă dintr-o trăsătură de condei acest clasament : <endnote id="(278, p. 499)"/>. Astfel de formulări sunt nu numai neadevărate, ci, În primul rând, și inadecvate. Nu cred că putem Întocmi clasamente interna- ționale la antisemitism, așa cum o facem la atletism
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu străinii, pentru că ar duce la „falimentul nostru sigur” : „Vitalitatea iudaică este atât de agresivă, Încât toleranța noastră față de acest popor, exploatată, ar Însemna falimentul nostru sigur”. „Nu există o ființă mai bună decât românul. Acesta este dezastrul”, conchidea Cioran, răsturnând termenii ecuației tradiționale. Pentru el, „bunătatea” și „omenia” deveneau false „virtuți naționale”, fiind mai degrabă vicii, care „ne-au ținut În loc atâta vreme”. În schimbul lor, ar trebui descoperită și activată adevărata virtute etnică - xenofobia: „Adversitatea față de streini este atât de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negustori - [Adrian Severin] ar fi trebuit să știe că un târg se Încheie Între cel puțin doi” <endnote id="(212)"/>. În afară de stereotipul amintit și de practica (introdusă de Inchiziție) de a demasca public un pretins cripto-evreu, se mai folosește aici - răsturnat În oglindă - un principiu vechi și simplu : „orice străin/evreu este dușman” (lat. hospes hostis), deci „orice dușman este străin/evreu” (pentru „iudaizarea” oponenților politici, <endnote id="vezi 213, pp. 7-8 ; 214, pp. 347-348 ; 405, pp. 122 ș.u."/>). Ironia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În această privință realitatea nu este reflectată corect de prejudecăți și de șabloane mentale transmise din tată-n fiu, ci de minuțioase analize ale structurii ocupaționale a societății. Pentru situația României, unii cercetători au publicat rezultatele unor studii valoroase, care răstoarnă reflexele men tale Încetățenite <endnote id="(vezi 282, 534 și 576)"/>. 3. Evreul cămătar În Europa de Vest și Centrală, prototipul profesional al evreului a fost cămătarul. Acesta și-a găsit Întruchiparea nu atât În personajul balzacian Gobseck (de la fr. gober = „a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cazul snoavelor care ridiculizează frica evreului, el devine brusc naiv, dacă nu chiar prost. Lașitatea proverbială a evreului Îi anulează inteligența proverbială, transformând-o În opusul ei. Astfel, un clișeu foarte puternic referitor la frica evreului este În stare să răstoarne un alt clișeu puternic, referitor la inteligența acestuia. Iată un mic exemplu, preluat dintr-o snoavă versificată de Speranția În 1888 : un evreu țipă Îngrozitor, plângându-se că un copil l-a lovit și i-a scos ochiul. Când i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-l cheamă Le(i)buș”, Într-o nuvelă de Horia Carp <endnote id="(433, p. 57)"/> și „țăranii Îl iubeau, măcar că era ovrei”, Într-un roman „transilvănean” de Liviu Rebreanu <endnote id="(737, p. 301)"/>. La nevoie, formula poate fi răsturnată. Eu Îl apreciez pe evreu „cu toate că el este evreu”, dar și „cu toate că eu sunt român”. „Mie Îmi sunt dragi ovreii - zice un personaj dintr-o piesă a lui Rebreanu -, cu toate că-s român get-beget... Sunt muncitori, isteți, inteligenți” <endnote id="(734
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui genovez, doi genovezi contra unui grec și doi greci contra unui armean” sau „Trei evrei fac cât un locuitor din Basel, trei locuitori din Basel fac cât unul din Geneva”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Câteodată Însă, situația era răsturnată, evreul apărând În postura celui Înșelat, ca În această zicală românească : „Țiganul fură, armeanul jură și jidanul plătește gloaba [= amenda]” <endnote id="(3, p. 29)"/>. Nu atât naivitatea evreului pare să fie sugerată aici, cât frecventa sa discriminare și persecuție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
85)"/>. Poziția lui Mircea Eliade se radicalizează fățiș În 1937 (să nu uităm faptul că era un an electoral). Într-un articol de o xenofobie agresivă (intitulat „Piloții orbi”), Eliade reia simbolistica binomului orb versus văzător, dar schimbă contextul și răstoarnă termenii ecuației. De data aceasta, evreii din România „sunt oameni [...] clarvăzători”, pentru că „Își apără primatul economic și politic”. În schimb, În „Întunecoasa epocă” de după 1918, „luntrea statului nostru este condusă de niște piloți orbi”. „Pătura conducătoare” din România - scrie Mircea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie legat cu picioarele de picioarele dinapoi ale unui cal sălbatic, și apoi să dea drumul calului.” Imaginea hagiocidului pare identică cu cea din legenda Sfântului Ioan cel Nou, dar un element al ecuației mitice este diferit și el va răsturna cu totul ecuația Însăși. Spre deosebire de Sfântul Ioan cel Nou, care este negustor din Trapezunt, Gheorghe este un „sfânt militar”. El este soldat În armata romană și, ca atare, este „deprins a umbla cu caii”. Prin urmare, „În loc să-l lege jidovii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crezut și l-a slăvit pe Cristos, Dumnezeu născut din Maria” <endnote id="(105, pp. 245-261)"/>. În versiunile ulterioare ale legendei - fie ele culte (Minunile Maicii Domnului, Minee pe luna august etc.), fie populare -, evreii care Încearcă Împreună cu Iefonias să răstoarne catafalcul pe care zăcea adormită Sfânta Maria sunt și ei pedepsiți : „[Jidovii] ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. Beteșugul lor, ca și cel al lui Iefonias, este vindecat de Sfânta Maria după ce evreii trec la „dreapta credință
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numele iudeului orbit este Ofona, În loc de Iefonias. În textul Întrebări și răspunsuri (mss. BAR 3806, din 1748), tradus din slavonă, se pune Întrebarea : „Cum au fost numele Jidovului celui ce să apropia să să atingă de sicriul Précistii să-l răstoarne, și-i tăe Arhanghelul mâinele ?”. Iar răspunsul este : „Ofona” <endnote id="(648)"/>. Semnificativ este faptul că Într-una din legendele populare cu același subiect, publicată de Simeon Florea Marian, jidovul care Încearcă să „năruiască năsălia” Sfintei Marii Își pierde numele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 306)"/>. Din nou, evreul hagiocid calcă pe urmele evreului deicid. În orice caz, prezența evreilor În biserică la catafalcul unui mare sfânt sau al unui mare ierarh al creștinătății a devenit simptomatică. Mai ales atunci când „jidovii” nu vin să răstoarne năsălia, ci să i se Închine. Pentru a arăta, de exemplu, cât de iubit a fost mitropolitul Veniamin Costachi, cronicarul notează că, la moartea acestuia (În 1846), nu au plâns doar târgoveții creștini, ci chiar și evreii : „jidovii săraci au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În fața lui un Înger cu sabia afară din teacă [...], iar În jur ceilalți apostoli și sfinți episcopi” etc. <endnote id="(11, p. 179)"/>. Așa cum a observat o cercetătoare a artei bizantine, prima secvență a acțiunii (Încercarea lui Iefonias de a răsturna catafalcul) este presupusă, cea de-a doua secvență (sancționarea profanatorului) este reprezentată iconografic, iar secvența a treia (creștinarea evreului și vindecarea mâinilor) lipsește complet, nefiind nici măcar sugerată. „Nimic nu sugerează posibilitatea convertirii evreului și, În final, de a-i fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să-mi fie lehamite să mai vorbesc. Lucrez relativ intens, căutînd să uit de toate. Cred că acesta e un remediu. „Cronicarii” subțiri îmi publică totuși cu greu articole de qvasiistorie literară. Vor actualitate, mai ales acum cînd iar se răstoarnă tabla de valori care începea să prindă oarecari rădăcini. Articolul lui G. Ivașcu , precum și al magistrului , m-au decepționat. Neodogmantisul literar e în floare și unii îl acceptă din interese pur personale. Cine știe ce-o mai fi! Soția mea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Dragă Costică, La interval de patru zile am primit două epistole de la tine (una ca răspuns la ultima mea scrisoare). îți răspund abia acum, și pe fugă (de mai bine de o săptămînă facem curățenie în casă și toate sînt răsturnate). îți scriu pe puncte: Nu m-am gîndit că e o greșeală în titlu (Etica lui Bacovia) , ci la data de susținere a referatului: dec[embrie] 1970. Articolul Contradicțiile criticii și Contradicția lui Maiorescu a ieșit de 13 pagini. Vorbind
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Și, mai e ceva: Toate drumurile duc la Roma! Iar pe mine reducerea la același numitor m-a enervat de cînd mă știu, neîmpăcîndu-mă cu formulele. Eram, firește, slab la matematici. Mai ales cînd vedeam cum un minus în fața fracției răsturna sensurile, furii nebănuite mă cuprindeau. Sînt, de aceea, în căutarea unei căi proprii de rezolvare. Nu e tocmai ușor în armata de exploratori, însă e necesar. Am fost la Gazeta literară și [la] Luceafărul cu cîteva lucruri noi. La prima
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mi-e indiferent cu ce mă prezint. Ș-apoi nu-i nici o grabă. Prezența ta regulată în presa literară mă bucură mult și mă gîndesc cu ani în urmă cînd patru dezorientați, dar bine și precis intenționați, ședeau și discutau răsturnați pe saltelele goale ale unei goale camere de cămin studențesc. Erai tu, era Ion , era Silviu , eram eu. Vie vremuri tot mai bune, Nicu </citation> (3) <citation author=”N.V. Turcu” data =”[f.d.]”> Scumpe Căline, Amicii, printre care cholericul întru nemurire
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
măritase în Ceptura, județul Prahova. Am luat motocicleta cumnatului meu și, deși nu aveam încă permis, am plecat la plimbare cu ea. Când m-am întors în sat, într-o curbă, din cauza vitezei excesive, am pierdut controlul și m-am răsturnat. Dintr-o curte alăturată a ieșit o femeie care mi-a adus niște apă și a început să-mi spele sângele de pe față. Aveam dureri foarte mari în zona feței. Rănit, am plecat spre casa sorei mele și Dumnezeu m-
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
5 dimineața, după aproximativ 20 km, am dat de o porțiune de polei, singura pe tot acest traseu. Drumul fiind în lucru, am lovit denivelarea cu roata din față - stânga și mașina a început să se învârtă până când ne-am răsturnat de două-trei ori, oprindu-ne de-a curmezișul șoselei cu roțile în sus și motorul pornit. Soția mea a fost aruncată de pe scaunul din dreaptafață prin lunetă, iar eu m-am trezit în spatele scaunului din față și mă chinuiam să
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
După ce am primit aprobare de la primărie pentru a prezenta filmul “Isus”, la Căminul Cultural, ne aștepta preotul din sat împreună cu un grup de oameni care ne-au amenințat și chiar mi-au ridicat mașina într-o parte ca să mi-o răstoarne. Văzând cât de porniți sunt oamenii, am hotărât să plecăm. În toamna anului 1993, Conferința Muntenia a organizat cursuri misionare pentru voluntari, cursuri ce s-au ținut la Ploiești până în 1996. Eram 5 voluntari care făceam naveta cu mașina mea
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
SUA de peste jumătate de secol, cu enorme influențe și ramificații în lumea întreagă. Or, pentru a reunifica Germania, apoi Europa, pentru construirea unei Case Comune Europene era necesar că, mai întâi, vechile regimuri totalitare, comuniste, din estul Europei să fie răsturnate. Sarcina răsturnării acestor regimuri a fost încredințată, în chip firesc, profesioniștilor serviciilor secrete din est și din vest, specializați în tehnică loviturii de stat și a manipulării în masă. Calea urmată a fost însă adaptată situației concrete din fiecare țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
adesea Costache îi transporta cu căruța marfă pe la târgurile din Plopana, Puiești și Negrești și-l aproviziona cu făină albă de calitate adusă de la Vaslui. îi trecu prin minte o întîmplare, când transporta șiraguri de covrigi iar căruța s-a răsturnat în preajma lacului Macovei. A fost nevoit atunci să pescuiască covrigii din apă și a așteptat până ce s-au uscat la soare și abia atunci a înhămat caii și și-a continuat drumul. Urcând ulița spre casa lui care se afla
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
toată familia. Fata cea mare, Emilia care împlinise treisprezece ani, era considerată principalul ajutor al maică-si; ea curățase masa, a așternut o față de masă curată și a pregătit tacâmurile punând pe masă străchini curate iar gospodina, Maria, după ce a răsturnat mămăliga fierbinte pe un fund de lemn curat, a pus borș de cartofi cu costiță afumată în străchini iar fasolea prăjită aburea pe plită așteptând să ajungă în gurile pofticioase, însoțită de cunoscutele murături moldovenești. într-un talger era brânză
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Mie în sat toată lumea îmi spune „moșule”, spuse Negruș zâmbind cu subînțeles. Să știți că am să vin mai des pe la Pungești, aici mai întâlnești lume, te mai lămurești cu politica, mai afli și cum merge piața... Maria puse masa. Răsturnă mămăliga pe fund, Costache tăie niște felii de pâine și le puse pe masă la îndemână, apoi Maria turnă cu un polonic mare borș de pasăre cu tăiței în străchinile smălțuite din fața fiecărui mesean. Nu pierdu prilejul s-o laude
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]