8,590 matches
-
toamnei timpurii. Și stele-adun clipind ușor din gene, Ecoul ce sub cerul gol se-ascunde, Și-adorm în patul nopților perene, Ca pe zăpada liniștii profunde. Iar când noaptea cerne șoapta ca un scrum, Pe lacrimile umbrelor întinse, Prin liniști rătăcite fără drum, Îmi poartă pașii stelele învinse. Am să las gândul să-mi treacă peste chip, Să-mi lunece priviri ca vremea-nceată, Ca în clepsidră firul de nisip, Am să mă scurg în nemișcarea mată. Sub fereastră... Sub fereastră
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ape s-au prăbușit sub buldozere de indiferență la porți mulțimea râdea demonic urla în limba șerpilor noi avem alte temple mai albe zeul tău a căzut în desuetudine prea bine mi-am zis i-am iertat Doamne sunt cei rătăciți în propriul întuneric au uitat că libertatea e o rugă prea grea pentru cei care n-au învățat-o de mici iar crucificarea nu are decât o singură direcție spre albul din tine Singura noapte cândva îl iubeam pe Platon
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
am sădit un măr Ovidiu Cristian DINICĂ Despre mine pot spune că iubesc, da iubesc cuvântul și cerul albastru... Inima mea cântă sub ploaia dimineții recitind poemele calde ale amiezii. Scriu ca și cum aș respira aerul ploii. Mă recompun din insule rătăcite pe un arhipelag inundat de cuvinte,am matricea tinereții fără bătrânețe. Anotimp închis pot fi liniștea ungherului în care se strâng firele pânzei de păianjen gata să prindă loviturile aberante ale dinților sparți într-o nucă din nemiloasa ploaie ce
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
stele pe boltă să afle cu degetele goale semințele cuvintelor saltă prin zi descheiat la ultimul nasture de la piept prin care izvoare telurice umplu suflete flămânde se înțelege cu păsările cu iarba cu nimicul ridicat la rang înțelept. Nu-l rătăciți va reveni ca lacrimă dulce pe pleoape. Ora ora mică omoară ora mare ora de mijloc omoară orele celelalte toate orele sunt sugrumate de incertitudinea zilei care suprimă timpul rămas neterfelit într-o ceașcă de cafea ca urmare a vizitei
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
am luat-o la fugă fără o țintă anume pe străduțele acelea înguste, mărginite de ziduri înalte, alcătuind din când în când curți interioare care te derutau, lăsându-ți impresia că ai intrat pe domenii private și că te-ai rătăcit. M-am trezit la un moment dat că alerg pe un ponton. Picioarele-mi săreau de parcă urmau să se desfacă de la locul lor, gata, gata să ma lase să cad în apă, podul îngust se balansa cu mine și nu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
iar eu mă îndrăgostisem de ea iremediabil fără să fi avut un motiv concret. Voiam să-i găsesc o mie de scuze, îmi doream să cred că e cu fetele din clasa noastră la o prăjitură și că mintea mea rătăcea din cauza peisajului sinistru, dar inima îmi spunea clar că ea nu-mi va aparține niciodată. Priveam trist la apa care curgea peste gândurile mele. Creței îi plăcea să fie mereu în centrul atenției, îi plăceau băieții înalți cu trăsături exotice
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
N-am văzut prea des doi oameni care să se potrivească așa cum vă potriviți voi amândoi. Nici frumusețea fizică, nici banii și nici coincidența de nume nu pot să o facă pe ea să te uite. Eu cred că doar rătăcește. Poate că tipul fusese regele discotecii în seara asta și Creața a vrut să-și demonstreze că-l poate avea dacă și pune în cap, dar fiindcă a luat masa tot împreună cu tine, eu zic să nu-ți faci griji
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
intră în căminul de fete cu Creața în brațe și asta în plină zi. Era interzis băieților accesul acolo și se putea lăsa chiar și cu exmatricularea, dar el era Petruș și pentru el se aplicau alte legi. Priveam aiurea, rătăcit prin gânduri și nu mai știam ce să cred. Totul se petrecuse prea repede pentru mintea mea înceată, iar inima abia de-mi mai bătea. O pierdusem, chiar dacă nu fusese niciodată a mea și simțeam cu toată tăria că nici
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
niciun sunet. Dacă ar ști că am plecat de acasă, poate că ar chema polițiștii. Mă gândeam ce să-i spun... poate că era bine să-i îndrug o poveste cum că am fost într-un grup până m-am rătăcit, că am văzut puțină lumină și că m-am cuibărit fără să fac nimănui niciun rău ca să mă culc... dar sprâncenele lui se uneau supărate în timp ce eu stăteam încremenit. Dintr-o dată l-am zărit în coșciug. Chipul său pământiu, zguduit
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ușa directorului, să-mi vină rândul, să sun acasă. Părinții trebuiau chemați la școală, să fie informați oficial de faptele progeniturilor lor și să ia la cunoștință de pedepsele aplicate fiecăruia în parte. Erjika sprijinită în coate pe pervaz, privea rătăcită pe geam. Eu pe cine să sun? La ai mei nu le pasă și voi fi dată afară. Sunt bătrână să mai pot fi primită pe altundeva. O să rămân curvă, că n-o să am din ce să trăiesc. Sună-l
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
puteri. De printre copaci se adunau apele-n șiroaie, tăind zăpada groasă în fâșii de parcă natura ar fi avut de gând să deseneze ceva anume. Priveam Mureșul cum își duce povestea spre aval și-mi aminteam de mine când mă rătăcisem prin pădurile dese de munte. Ajunsesem lângă o baltă mare ascunsă de aburi, în mijlocul unei poieni, departe de privirile omului de rând. Era un loc unde se adăpau sălbăticiunile, căci le ghiceam urmele adâncite pretutindeni în jur. Mă chemase acolo
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Mai jos fusese scrisă și o dată, dar nu se mai înțelegea decât un unu și-un nouă... doar atât. Am stat în genunchi, ghemuit ceva vreme și curgeau peste mine gânduri bune. Simțeam că fac bine unui suflet care se rătăcise acolo și își căuta înălțarea din mijlocul pădurii rugându-mă pentru el și aș mai fi stat la nesfârșit, că nu mai auzeam nici jivina cum își scheaună sfârșitul, nici cum se topește zăpada, nu-mi mai era teamă de
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Kobo Abe Harta arsă Traducere din limba japoneză și note de Angela Hondru ORAȘUL - infinitate delimitată. Un labirint În care nu te rătăcești niciodată. Pe harta personală, fiecare bloc este notat cu exact același număr. Chiar dacă nu știi pe unde so iei, tot nu te rătăcești. CERERE Scopul investigației : Rog să se afle pe unde umblă și cu ce se ocupă persoana dispărută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
din limba japoneză și note de Angela Hondru ORAȘUL - infinitate delimitată. Un labirint În care nu te rătăcești niciodată. Pe harta personală, fiecare bloc este notat cu exact același număr. Chiar dacă nu știi pe unde so iei, tot nu te rătăcești. CERERE Scopul investigației : Rog să se afle pe unde umblă și cu ce se ocupă persoana dispărută. Numele: Hiroshi Nemuro Sexul: masculin VÎrsta: 34 de ani Profesia: șef secție VÎNZĂRI, Întreprinderea Dainen Detalii referitoare la investigație: Bărbatul dispărut este soțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
este deocamdată strict secretă, vă rog să luați lucrurile ca atare, acordîndu-le atenția cuvenită. (Am pornit spre bariera Koshu de la intrarea orașului.) Aceeași zi, ora 16.20. Mi-am umplut rezervorul de benzină (14 l, bon anexat). Ca să nu mă rătăcesc, am Întrebat un vînzător pe unde s-o iau. Partea de vest, despărțită de strada principală printr-o uliță, constituie circumscripția numărul trei a orașului F. Pe harta mea (publicată cu un an În urmă) apare satul F, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de radiotelegrafist, de stenograf... — Despre acestea știu și eu. După părerea mea toate au legătură Între ele. Chiar dacă te afli printre străini, poți să-ți stăpînești nervii dacă vrei... oriunde ai fi... Într-un tramvai aglomerat sau dacă te-ai rătăcit prin locuri nefamiliare... — Ce culoare avea haina lui de ploaie ? — Foarte obișnuită... ăăă... galben-maroniu sau bej, presupun... culoarea oricărei pelerine... — Era nouă sau arăta ca și cînd ar fi fost purtată multă vreme? — Nu, nu era nouă. Era destul de uzată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și rîdea sau plingea... poate era supărat sau plictisit... disperat sau bine dispus... poate era beat criță, poate Îl durea măseaua, poate era Înspăimîntat sau clocotea ca o oală care fierbe, poate era prost dispus sau răsufla ușurat, poate se rătăcise sau căzuse și se. zdrelise, poate Își socotea, concentrat, toți bănuții de buzunar, sau devenise rob al amintirilor, poate Își aduna laolaltă toate Întîlnirile de a doua zi, poate era singur cu coșmarurile lui sau Își smulgea părul din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
fie descoperiți. Știai că Tashiro s-a sinucis? — S-a sinucis? — De ce vrea toată lumea să fugă? — Oare de ce? Presupun că avea el un motiv. — Motive... Mai am să ți spun ceva cînd Îmi va permite timpul, dar... Pe scurt, a rătăcit drumul... Unde-o fi?... Oare chiar a existat, așa cum a pretins el? Au fost alții care i-au dovedit existența... bănuiesc unde ar putea fi depistat... dar nici măcar o singură persoană nu l-a zărit... — În cazul acesta, eu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
copilăriei capitalismului, iar ce spui tu îmi amintește de mine ast-vară la țară, încercând să explic cu un ou și două pahare ce e aia o eclipsă totală de soare. Inserție. Mi-ai scris o scrisoare pe care am rătăcit-o pe servere. Era despre Svetlana, care și-a riscat revenirea în Olanda și escaladarea crizelor de diabet din cauza unor reguli absurde de cordon sanitar între „ei” și „noi”, cu accent pe faptul că polonezii, cehii și ungurii sunt tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
O luciferică de-a lor. Fără paranoia. Fără baudelairisme cu ailles de geant qui l’empêche du marcher. Eram poate pentru acea vreme la fel de poetică precum Rodica Palade și total aeriană față de pozitivismul pragmatic și forța Dinei Loghin. Și ele rătăcite în delegație: una bucată jurnalistă, una bucată ONG-istă. E drept, eu am mers acolo din rațiuni prozaice, nu ca să mă transsubstanțializez cu Mica Sirenă. Eram bucata academică a unei delegații parlamentare ce urma să scaneze felul în care danezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de-abia atunci începe istoria. Totul are sens. Nu suntem noi Acela, dar îi pregătim cărările, cum zicea Ioan, la apa Iordanului. Simplu. Mircea: Băieți de băieți După ce am primit mesajul tău din Arcadia (mesaj pe care amândoi l-am rătăcit pe servere) m-am tot gândit să-ți scriu despre bărbați și-am amânat mereu; nu mă atrag și pace, nici măcar la scris... de gustibus..., adică nu vreau să-ți spun despre gusturile mele, care se leagă de ele, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
îi înghițise liniștit. Se povestea că a doua zi dimineața cei doi soldați ieșiți din apă și prefăcuți în Feți Frumoși, se preumblau pe malul de vizavi cântând din balalaice de dorul țării lor și pot fi văzuți și acum rătăcind printre sălciile vara pletoase, iarna uscate de geruri. Alții spuneau că nu-i adevărat, că fusese numai o născocire a unor pescari de pe malul celălalt, ivită din nevoia de confabulare, obișnuită oamenilor de pe aceste ținuturi. Adevărat sau neadevărat, până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
suntem esența, grăi, n-avem nimic comun cu toate aceste cupluri pe care le vezi și care se cred fericite, dar fericirea lor e înșelătoare și pieritoare ca mireasma florilor de miozotis, pentru că nu-și sunt unul altuia împlinirea. Fiecare rătăcește căutând-o, ele sunt numai iluzia unității către care tânjesc, și vor rătăci încă mult, obositor și tragic, roade ale întâmplării, fiecare destinat unei singure împliniri, pe care nu o poate gândi, dar o simte ca lege fundamentală a existenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
le vezi și care se cred fericite, dar fericirea lor e înșelătoare și pieritoare ca mireasma florilor de miozotis, pentru că nu-și sunt unul altuia împlinirea. Fiecare rătăcește căutând-o, ele sunt numai iluzia unității către care tânjesc, și vor rătăci încă mult, obositor și tragic, roade ale întâmplării, fiecare destinat unei singure împliniri, pe care nu o poate gândi, dar o simte ca lege fundamentală a existenței, și până atunci eroarea e piatra lor de căpătâi. Rareori, cum a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
noul primar”, cel din vremea împroprietăririi era ursuz, el însuși era senin și solemn ca actul ce-l săvârșea. Cei doi - Ana și tânărul învățător - stăteau nemișcați, atenți la vorbirea lui, se uitau la el cum s-ar uita niște rătăciți la steaua polară, el era drept, părea o statuie anume pentru momentul acela nerepetabil. Când solemnitatea se termină, și după ce primarul le întinse mâna și-i felicită, cei doi se întoarseră unul spre altul, aflându-se acum față în față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]