7,841 matches
-
calitatea „îndoielnică” a unora dintre acestea; „micii producători” își vând produsele la prețuri exagerate, nerespectând mercurialele; tendința unor cetățeni, în special pensionari, de a cumpăra în cantități excesive o serie de alimente, motivând „că aprovizionarea va fi din ce în ce mai dificilă”; se reclamă, în mod frecvent, „risipirea” unei mari cantități de timp pentru efectuarea aprovizionării. Rețin atenția unele propuneri „de a fi cartelate alimentele de bază” întrucât „acestea, fiind puse în vânzare de obicei dimineața, sunt accesibile numai celor care nu lucrează, îndeosebi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
îndoială și tristețe în suflet. „OMUL NEGRU” Rucsanda era învățătoare și membră de partid cu mare vechime. Avea o dorință tainică, foarte puternică de a ajunge la conducerea comunei sau măcar a școlii. Curioasă, îndrăzneață și intrigantă, iscodea, pândea și reclama pe toată lumea. Înflorea și adăuga inovații picante și minciuni în reclamațiile pe care le făcea. Găsea câte un copil mai slab la învățătură și, în schimbul unei note de trecere, îl punea să scrie reclamații pe care le dicta dumneaei. Oricând
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
stabileau sancțiuni. Cea mai gravă sancțiune era excluderea din partid, care era urmată de începerea urmăririi penale. 96 Tovarășul Negru, poreclit Omul Negru, nutrea o simpatie deosebită pentru Rucsanda, învățătoarea cea nurlie și pricepută în a da informații și a reclama, dar și mai pricepută la pregătirea unor mese îmbelșugate. În curtea casei sale avea un grătar uriaș, care prindea viață la venirea musafirilor. Fripturile erau stropite din belșug cu vin vechi, nohan și cu țuică tare de prune. Avea o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Ajunsesem aproape la disperare, am început să plâng, nervii îmi cedau. Îi repetam mereu și mereu că nu știu nimic și că îl rog să mă lase în pace. I-am sugerat să meargă să discute cu cei care au reclamat. Îmi era foame, sete, aveam nevoie să ies din acea încăpere unde fumul de țigară înlocuise tot aerul. Mă durea spatele, capul și simțeam că explodez. Într-un târziu mi-a dat voie să părăsesc biroul după ce am dat ultima
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a venit cu scrisoarea la primărie. Plângea. Vă rog să mi-o aduceți înapoi, tovarășa primar. Privindu-l am gândit că dragostea nu are vârstă. Cu numai o zi în urmă, un bătrân de 85 de ani venise să-și reclame soția mai tânără cu doi ani, că nu-i mai face de mâncare pentru că și-a găsit alt bărbat. Un timp tot satul a vorbit numai despre plecarea învățătoarei cu profesorul de sport. Când incidentul aproape a fost uitat, în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
făcut ca micuțul să nu poată fi salvat. Reclamațiile lui au ajuns până la Tribunalul de la Haga, care însă nu i-a mai putut da copilul înapoi. Celălalt „revoluționar”, Andrei, cumnatul inginerului șef de la C.A.P., era un tânăr obraznic, adeseori reclamat de săteni că fură mult, motiv pentru care, dând curs reclamațiilor făcute de către vecinii „binevoitori”, l-am surprins aducând acasă, seară de seară, la terminarea lucrului, cantități mai de cereale. Ceva mai mult decât se cuvenea. 212 Cel de-al
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
centrul comunei cu niște băuturi tari. Tovarășa primăriță, haideți cu noi să mărșăluim prin comună, a spus comandanta pionierilor, făcând gesturi precipitate cu brațele pentru a opri mașina. Mișcă din fața mașinii, a strigat Ghiță. Nici un an nu ai de când îi reclamai pe toți că nu te primesc în partid, acum ești „revoluționară”? Oarecum eliberată de tensiunea ultimelor evenimente, strângându-mi copilul în brațe, cu soțul pe locul din față al mașinii, mă simțeam în siguranță. Totul părea o scenă tragi-comică dintr-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
căpătat un aliat și nu unul oarecare, ci unul aflat în comunicare directă cu Cel de Sus! Vizitele la ceilalți șefi de misiune au fost instructive și productive pentru schimbul de idei și de informații. Și în diplomație funcționează principiul "reclama sufletul comerțului". Trebuie întotdeauna să fii bine informat și bine pregătit ca să poți servi interlocutorului în materie de informații uneori chestii banale, dar astfel ambalate și prezentate încât să apară ca "știri bombă" dintr-o sursă "de primă mână". Misiunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
al ministerului acolo vedeam care ambasade își fac treaba, care nu, unde sunt diplomați și unde cârpaci, unde sunt vorbitori de limba română și unde asasini ai limbii române. Primeam multe telegrame cu caracter economic în care ambasadele informau și reclamau neregulile din acest domeniu. Mă minunez și acum când îmi aduc aminte: celuloză vrac exportată în Austria în vagoane de unde se descărcase negru de fum, costume pentru RDG fără căptușeală, bocanci pentru soldații "prietenului" Gaddafi, care la primul "pas de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
foi de carton special între ele, rame de lemn etc. Transportul a ajuns la destinație "zob" 40% nu fuseseră puse foi între geamuri, la baterea ramelor de lemn cuiele nimeriseră nu în rame ci în geamuri... Importatorul era disperat! Am reclamat cele întâmplate ministrului comerțului exterior, ministrului de externe, la CC. Mi s-au dat asigurări că "s-au luat măsuri" și că livrările următoare se vor desfășura fără probleme. Ași! Al doilea vapor avea marfa distrusă în proporție de 50
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
întreaga zonă, Patagonia! După Magellan au urmat alți și alți aventurieri și navigatori, zona intrând în atenția "lumii civilizate" după ce britanicii au ocupat Insulele Malvine (1833) și Charles Darwin cu "Beagle" a studiat regiunea. În 1843, președintele chilian Manuel Bulnes, reclamând teritoriile, a trimis un detașament de 21 soldați cu misiunea de a pune bazele "Fortului Bulnes". Așezat într-o locație potrivnică, Fortul avea să fie părăsit după doar 5 ani și în 1848 apăru o nouă așezare, Punta Arenas. Inițial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
50% după plecarea turiștilor). Contractele prevedeau și clauze de penalizare în caz că serviciile n-ar fi fost corespunzătoare, ceea ce se întâmpla foarte des și atunci firmele partenere solicitau "stornarea", respectiv, înapoierea unor procente din sumele facturate, care erau restituite clienților ce reclamau, pentru evitarea unor procese. Câteva exemple cred că sunt necesare. Reușisem să închei un contract cu Universitatea din Viena pentru o excursie de 3 zile la faimoasele mănăstiri din nordul Moldovei. Urmau să sosească, îmbarcați în două chartere, 200 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
defender les droits de leur pays”. Ca și la San Stefano, România a fost din nou ultima, ceea ce l-a determinat pe lordul Salisbury să ceară Congresului, cu o amară ironie, ca „după ce s-a ascultat delegații unei națiuni care reclamă provincii străine (Grecia) să se audă și reprezentanții unei țări, care cere ținuturi ce-i aparțin”. Dar glasul acelor reprezentanți suna În urechile diplomaților europeni ca predicile Sfântului Ion În deșertul Iordanului. Așa cum preconizase Carp, Rusia a luat Sudul Basarabiei
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
suprafeței (Rusia, Anglia, Statele Unite), fie exclusiv a prospectantului (Germania), fie exclusiv a statului (Franța), legea lui Carp avea originalitatea ei. În expunerea de motive din februarie 1894 a arătat necesitatea legii: „exploatarea bogățiilor miniere, crearea și dezvoltarea industriei În România, reclama imperios o lege de mine. Numai fixând, garantând și reglementând raporturile dintre capital, proprietarul suprafeței și oamenii de știință putem spera că, căutările și exploatările miniere vor lua, cu Încetul, avântul pe care-l dorim și pe care Îl putem
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nerațională a solului poate micșora profitul suprafeței, pe când o exploatarea nerațională a minei poate distruge pentru totdeauna rentabilitatea ei; pe când, exploatarea suprafeței se poate face cu un capital științific și bănesc ce se află la Îndemâna celor mulți, exploatarea unei mine reclamă cunoștințe și capitaluri de care dispun un număr mic de oameni. Statul nu poate admite ca exploatarea unei mine, oricare ar fi proprietarul, să fie făcută astfel Încât să se distrugă fără nici un profit avuția minieră. Ca punct de plecare a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
capace de canal și alte materiale nu s-au obișnuit cu crini, crizanteme și trandafiri, în fine, au plecat cu tot cu boarfe, cu cai și cu porci. Au plecat pașnic, în vreo două zile s-au cărăbănit cu toții. Acum însă, au reclamat discriminarea, persecuția și așa mai departe. În calitate de rromi au căpătat o înaltă conștiință civică și și-au trimis copiii și nepoții în occident, să-și caute dreptate. M-am întâlnit cu o grupă din foștii locuitori de atunci ai cartierului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
jubilație de suprarealism. Ce Dali?... Avem maeștri care îl întrec. La "viitor"? Dar viitorul este suprarealist prin excelență, prin definiție. * Ultima găseliniță suprarealistă stă chiar în fața mea, acum, când scriu aceste note. Prietenul și pacientul meu (îi spun Vasile) îmi reclamă cum a fost victimă directă a gândirii sale suprarealiste. Un șmecher, un Mitică din Capitală, l-a convins pe iubitul meu oligofren să-i dea o sută de lei "noi" (tot capitalul de care dispunea Vasile), să-i aducă de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
acasă și spune-i mamei să vină aici». Când doamna Angela ajunsese la spital, soțul deja murise. Durerii pentru pierderea soțului, i s-a adăugat și grava situație economică a familiei. Boala îndelungă, zăcutul în spital și funerarul domnului Luigi reclamau o frumoasă economie bănească. Pentru a onora datoriile au trebuit să ducă la un Monte di Pietà (Casa de ajutor a săracilor) puținele lucruri de valoare care mai rămăseseră în casă: o masă, patul matrimonial și un scrin. Giovanni lipsise
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în al doilea rând, Amico nu va fi pentru nici un motiv un „bate la ușă“ (aluzii sau cereri) pentru Casă. Grija lucrurilor materiale, a mijloacelor necesare vieții, rămâne mereu în mâna Divinei Providențe, ca și în trecut, după programa noastră. Reclame și „bate la ușă“, ar fi pentru noi niște mine care ar face să se prăbușească edificiul spiritual al Casei; iar Amico vrea să contribuie la consolidarea, și niciodată la ruinarea Casei, al cărei purtător de cuvânt este». Trăirea în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
biserici parohiale. Complexul formativ și religios are acum toate actele în regulă pentru a-și putea continua menirea în liniște. Cu toate acestea, Opera don Calabria decide să cedeze locul altei Congregații. Alte domenii și alte regiuni mai nevoiașe îi reclamă prezența. Actual, prezența comunității Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe la Milano se concentrează pe asistența băieților handicapați și pe animația pastorală a unui mare Centru sportiv pentru tineret. San Giacomo din Vago (Verona) La ieșirea dinspre San Martino Buon Albergo
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sine cu ocazia unui proces ce avusese loc într-un tribunal de provincie din România, care se terminase prin achitarea unui țăran vinovat de a fi ucis un austriac (pe care îl surprinsese cu soția lui). Legația imperială și regală reclama redeschiderea procesului la un alt tribunal și o pedeapsă disciplinară împotriva judecătorului de instrucție. Fiind pe atunci directorul cabinetului ministrului, am obținut ca nota să fie retransmisă, cu un comentariu adecvat, la Legația în chestiune. Însărcinatul cu afaceri în persoană
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
suspect urmărea în taină o politică dizolvantă; belle-artele și literatura erau infestate de paraziți ale căror manifestări conjugate creau o stare morbidă, vătămătoare pentru redresarea nației. Statele Unite, după căderea lui Wilson dezavuat de Congres, își întorseseră fața de la Franța și reclamau datorii, prezentînd Franței nota de plată. Anglia se reîntorcea pe făgașul tradițional pe care astăzi îl deplînse în mod unanim, considerînd că a pregătit drumul lui Hitler și ultima catastrofă...174, străduindu-se să-l ridice pe învins în detrimentul învingătorului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu panouri pictate în ulei unde, printre ghirlande de garoafe roz, femei goale cu părul plin de orhidee căzînd peste urechi, în cel mai pur stil Mucha 181, ofereau zîmbind lumii întregi sticle de apă de Vichy și de Châtelguyon. (Reclamă mai puțin iconoclastă decît cea pentru apa purgativă italiană, ornată cu portretul Giocondei, al cărei zîmbet misterios acum descifrat promite reconfortul problemelor intestinale...). Între 1920 și 1922 a mai trebuit să iau parte la o altă Conferință, cea de la Spa
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
avea cîștig de cauză împotriva Negusului. Nu trimisese acesta guvernului italian o notă formală, semnată de ministrul Afacerilor Externe, Herroue, prin care declara limpede că chiar în cazul în care Curtea Internațională de la Haga va condamna Abisinia să plătească daunele-interese reclamate pentru asasinarea ofițelor și soldaților din oaza Oual-Oual, Regele Regilor nu se va considera responsabil de aceste crime "întrucît fuseseră comise într-o zonă unde locuitorii nu-i recunoșteau autoritatea supremă". Mărturisire prețioasă care, prezentată la S.N., ar fi justificat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
tabla plină de desene, l-a ocărât pe șeful clasei, care pretexta că a pierdut buretele, îl chema Grünberg Ariel și era deja pionier. — Ia cârpa aia de la gât și șterge tabla! i-a spus profesorul Popescu-Zorica. Grünberg l-a reclamat la cancelarie, iar eu - ca să fac pe nebunul, altfel de ce? - i-am convins pe mai mulți colegi să nege spusele șefului clasei. Pastenague mă ascultă cu o ureche distrată și trage cu ochiul la o japoneză care avea picioarele mai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]