6,870 matches
-
primele cunoștințe științifice și ideile mitologice se prezentau ca un tot nediferențiat, dar treptat au avut loc, nu numai specializări în domenii precum matematica, muzica, genurile literare etc., ci și o confruntare de curente și de doctrine care își găseau reflexul în strălucite școli filozofice cu orientări foarte variate. În aceste condiții, au existat numeroase dispute pe teme filozofice, artistice și științifice, încît latura conceptuală a culturii, cunoașterea îndeosebi, a fost supusă unui amplu exercițiu al detalierilor, nuanțărilor și clasificărilor. Creația
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însemnat marea realizare a Europei civiliza-te, caracterizată pînă astăzi prin luciditate și responsabilitate, apropiere lipsită de prejudecăți de realitatea concretă și forță constructivă a gîndirii 15. Aceste fenomene care s-au petrecut pe terenul vechii culturi grecești au avut reflexe și pe terenul limbii, mai întîi, printr-o înmulțire rapidă a mijloacelor de expresie și, apoi, printr-o creștere a calității acestor mijloace, în sensul proprietății, adecvării, corelării și normării lor. În aceste condiții, vechea limbă greacă și-a creat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
urmări culturale și lingvistice, căci, dacă nu s-a mai pus problema unei legi universale, a devenit tot mai actuală problema comunicării intercomunitare, a receptării valorilor străine, a asimilării și convertirii lor în mijloace pentru emanciparea proprie. Tipurile culturale și reflexul lor lingvistic În concordanță cu istoria socială, în spațiul european, s-au succedat perioade ale istoriei culturale și lingvistice, caracterizate prin trăsături specifice fiecăreia și uneori atît de diferite încît ar putea duce chiar la ideea unor discontinuități evolutive. În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
are ca expresie, de asemenea, limba comunității în care trăiesc autorii acestei activități, dar chiar și atunci cînd creația umană artistică sau nonartistică uzează de alte mijloace decît limba și cînd limba nu este avută în vedere în mod explicit, reflexele pe terenul limbii nu lipsesc, încît întotdeauna un fapt de cultură este și un fapt de limbă, contactul cultural este și un contact lingvistic, iar comunicarea culturală este, înainte de orice, o comunicare lingvistică. În general, cuvintele, considerate din punctul de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
transforme în alt idiom. Comunicarea lingvistică, o consecință și o parte integrantă a comunicării culturale, se concretizează ca influențare, printr-o transmitere de elemente lexicale de la o limbă la alta, printr-o modificare a fondului lexical al limbii primitoare, ca reflex al modificării fondului de cunoștințe prin receptarea de elemente noi provenite din limba care reprezintă un agent influențator în raport cu ea. Această situație care face din limbă principalul mijloc și element al comunicării culturale se explică prin faptul că, deși entități
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceasta, limba este ea însăși un bun cultural prin care se realizează înțelegerea și comunicarea dintre oameni și se oferă mijlocul de pătrundere și de interpretare a vieții lor, iar prefacerile culturii se produc simultan cu prefacerile limbii și sînt reflexele evoluției sociale pentru care se instituie într-un indicator incontestabil. Relația dintre limba literară și cultura majoră are aspecte speciale, între care, în primul rînd, relevanța deplină a faptului că limba este un element important al culturii. Ca orice entitate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
113. Ceea ce s-a realizat în epoca veche, ca formă de manifestare la nivelul culturii majore, în special în arhitectură și în pictură, nu a format o tradiție, fiindcă nu s-a continuat în epocile următoare, nu a avut nici un reflex la nivelul altor laturi ale culturii și nici nu a corespuns cu o perioadă de afirmare a limbii literare, care să permită prin comunicare o răspîndire a lor sub formă de cunoașteri de rang major și să aibă rezonanțe în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
modern idioms of the continent. In this manner, Christianity meant not only a new religion, common to all Europeans, but also a unifying cultural and linguistic platform. From the idea that cultural values and generally human achievements have a linguistic reflex follows that they exist, persist, disperse and are transmitted in association with facts related to language, whose content is represented by the reflection of these values and achievements in the human conscience. For this reason, cultural communication is always linguistic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Art und Weise bedeutet das Christentum nicht nur eine neue für alle Europäer gemeinsame Religion, sondern auch eine kulturelle und sprachliche Plattform, die vereinigend für sie wirkt. Davon, dass die kulturellen Werte und die menschli-chen Bewältigungen im Allgemeinen einen sprachlichen Reflex haben, ergibt sich die Folge dass sie existieren, bewa-hren, umströmen und zusammen mit Sprachakten übermittelt werden, deren Inhalt durch die Widerspiegelung dieser Werte und Bewältigungen in der Bewusstsein repräsentiert ist. Deswegen ist die kulturelle Kommunikation immer eine sprachliche Kommunikation, weil
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
arăta o oră aiurea, ca de dincolo de timp, ceasul rău. Suferea de boala lui Pott soțul meu. Tocmai de-asta ne-am stabilit la Bugaz, aproape de sanatoriu." La etaj, oblonul unei ferestre deschise se balansează în voia brizei matinale. Brusc, reflexul unor plete de foc izbește geamul. Acum e sigur, nu visează. E dimineață, e treaz, a băut deja o cafea foarte tare și stă de vorbă cu doamna Segal. De fapt, ea nu mai e aici, a plecat să reflecteze
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
trecuse de mult. De altminteri, izbutise, credea el, să dezlege partea de inexplicabil. Frumoasa era, fără îndoială, fiica doamnei Segal, infirmiera care dormea la etaj în nopțile când nu era de gardă. Avea cu siguranță niște frumoase plete roșcate, de unde reflexul de foc din ferestre. Iată, deci, o roșcată în minus, nimic mai firesc. Până la urmă, să faci o baie după o zi de muncă, să te relaxezi puțin înotând, nimic mai firesc. Ciudate rămâneau totuși interferența dintre acest act banal
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nu-și vopsea părul. După ce meditase la toate aceste asemănări și deosebiri, locotenentul nu se grăbise să meargă până la capătul cercetării, pentru că gândea, presupun, că nu există mister care să aibă de câștigat, dacă e dezlegat. În dimineața următoare, niciun reflex de foc pe vreo fereastră întredeschisă, oricare ar fi fost ea; de altminteri, erau toate închise, cu storurile lăsate. Seara următoare, locotenentul și-a petrecut-o la Cetatea Albă, antrenat de niște camarazi care descoperiseră câteva cârciumi deochiate cât cuprinde
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
acasă? Trebuia să-i spună ceva urgent. Nu, nu era acasă. Poate vine diseară? Confirmare dubitativă: cu siguranță poate. Extenuat de conversația cu Motea, se retrase în camera lui și se trânti pe pat. Geamurile de la casa vecină îi trimiteau reflexele soarelui la apus. Ziua se mai sfârșea o dată într-o baie de sânge abstract. Apropierea nopții te aspiră uneori ca un abis, așa că încercă să se gândească la altceva. Nu ducea lipsă de subiecte de meditație. Și deodată, se lovi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
soluție" și dispăru în adâncimile casei cu un zâmbet complice, care nu trezi în el decât un ecou slab. În clipa aceea își dădu seama, cred eu, că iubirea nu se va mai întoarce, fugise odată cu timpul frumos al cărui reflex înșelător fusese. Atunci, soluția... Îi face o vizită Marysei ca să-i aducă ziarele unde e vorba de Benedict XVI, asupra căruia vecina ei își ține ochii mereu țintă. Vorbesc despre doamna F. "Când mă gândesc că s-a dus înainte de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Vorbește! Vorbește!" Își deschide ochii, ostenit de lunga călătorie: da, vorbesc, și ce-i cu asta? Când își deschide iar ochii, un roșcovan în halat alb, cu stetoscopul de gât, e așezat lângă el și îi pipăie pulsul. Temperatură, tensiune, reflexe, poziție șezând, poziție ridicat: totul e normal. Sau aproape. Un cucui la ceafă, desigur, dar nimic grav, nu e nevoie nici măcar de plasture. Își aranjează părul pe deasupra cheliei boselate și face precaut câțiva pași, în vreme ce consumatorul de usturoi care chemase
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
plasture. Își aranjează părul pe deasupra cheliei boselate și face precaut câțiva pași, în vreme ce consumatorul de usturoi care chemase ambulanța îi scutură hainele de praf părintește. "Trebuie că e paznicul universității țărănoiul ăsta care pute de trăznește", gândește și, recăpătându-și reflexele umane, își duce mâna la portofel. Ca să dea un bacșiș sau ca să vadă dacă nu i s-au furat banii? Uită pe loc ce vrusese să facă: pulovărul gri perlat, care se albăstrea văzând cu ochii, se află acum la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fi convins de utilitatea punerii în exploatare a șipotului prin care propriile amintiri presau ieșirea la suprafață. Efectul se va verifica peste ani, în pagini impregnate de aducerea aminte a prieteniei purtate chiar lui Crohmălniceanu, într-un volum cu imprevizibile reflexe testamentare. Deocamdată, trăia la Paris de peste un deceniu și era acaparată de dorința de a face cunoscute francezilor, prin traduceri, unele dintre cele mai expresive creații pentru procesul sincronizării și implicării literaturii române în fluxul tendințelor moderne europene. La început
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vreo reflecție, fie ea chiar și fugitivă, asupra adevăratului lor sens. Etichete inepte sunt aruncate cu nonșalanță asupra unor stări de fapt, etichete amplificate până la suprasaturație de mijloacele mass-media, care tocesc un clișeu lingvistic până la automatizare, introducându-l astfel în reflexele lingvistice ale comunității și generând o magmă lexicală din care vai, în propria limbă maternă, nimeni nu mai înțelege nimic. Funcția creativă a limbii este redusă aproape la zero, cuvintelor li se face o nedreptate cumplită, iar realitățile din spatele lor
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în timp ce populația activă trebuie să suporte cheltuielile apăsătoare pentru întreținerea persoanelor în vîrstă, a copiilor și invalizilor. Pe de altă parte, războiul a provocat mari deplasări de populații, evaluate la aproape treizeci de milioane de persoane. O parte se datorează reflexului natural al fricii în fața înaintării armatelor dușmane, cum sînt sutele de mii de civili belgieni și francezi care în 1940 fug din fața Wermachtului, sau milioanele de germani care, la apropierea Armatei Roșii, se îndreaptă spre Vest. Dar mișcările cele mai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aerian a avut și un rol "strategic", acela de a distruge moralul populațiilor civile și de a constrînge inamicul să trateze sau să capituleze. Contrar așteptărilor, rezultatul a fost acela de a întări puterea de rezistență a acestuia, printr-un reflex patriotic, așa cum au putut-o constata germanii după "blitz-ul" londonez, apoi aliații în urma bombardamentelor de teroare îndreptate împotriva marilor orașe ale Reichu-lui, în 1944-1945. Cuceririle și recuceririle au fost însoțite de violențe de neînchipuit. În timpul înaintării lor spre est
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
atitudine moderată. În momentul în care la sfîrșit Conferința pentru Securitate și Colaborare în Europa, criza economiilor capitaliste devine evidentă, mai ales în statele din Europa de Vest pe care dependența energetică le face desoebit de vulnerabile. Odată cu acestea, apar și vechile reflexe care au un rol important, interpretările catastrofice din anii 1920 și 1930 găsind ecou (atenuat totuși) printre conducătorii PCUS. S-a crezut într-o revigorare pe termen lung a capitalismului, capabil să se adapteze la toate schimbările și toată lumea s-
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
-ți acomodezi ochii cu imagini desprinse parcă dintr-un superb album de artă. Dacă s-ar aduna toate albumele despre Iași la un loc sigur ar ocupa rafturi de bibliotecă. Dar mai bine să vedem Iașul pe viu, strălucind în reflexele solare, atunci vom descoperi ceea ce spunea cândva un G.M. Cantacuzino: "Epocile lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș, prin operele ce ne-au lăsat, exprimă mai bine echilibrul unei mecanici spirituale. Căci în bisericile acestor domnitori putem vedea concepția de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
se mișcă în viața publică. E limpede că suntem copleșiți de o stare de negativitate și atunci de unde armonia unui astfel de legato? Cum s-ar putea face să-i împuținăm mai întâi pe cei care manifestă un fel de reflex malefic? 18 Da, există și o idilă a iernii, cu zăpada ei metafizică, o atmosferă de interior blând, cu voluptatea spațiului încălzit, unul în care guști din plin citind cultura în sensul ei adevărat: idei, texte, dialog, întrebări și răspunsuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
destin. 30 Oare cum se mai poate ieși din marasmul actual? Se spune că am pierdut vocația pozitivului, a construcției, a echilibrului. Există o inimaginabilă confuzie de valori, calitatea umană este în scădere. Ar trebui să se aibă în atenție reflexele mentale ale omului, stilistica comportamentului, limbajul, cam tot ce e mai subtil și delicat în ființa noastră. Și totuși, autoflagelarea nu este productivă, lipsa de încredere în capacitatea fiecăruia, mai ales în cea a tinerilor, creează o stare negativă, una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
urechea cu perle) și unde nu s-a furișat! Insignifiantul fir de nisip care a agresat molusca (scoica) de pe fundul apei, după secreții suprapuse a ieșit o piatră (semiprețioasă), care încăpută pe mâna iscusită a bijutierului ia forma mărgăritarului cu reflexe sidefii mirifice. Și ce vecini semantici și-a găsit, companioni de elită, unde credeți? În morală, metaforă, natură: lucru fără cusur, versuri strălucitoare, frumusețe întruchipată, asemănări cu lăcrămioarele și cercelușii etc. etc. Da, de oriunde am privi-o, perla este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]