6,982 matches
-
nivel de stat, puterile șefului statului se reduc foarte mult, la fel ca și a instituțiilor statului care nu pot interveni în relațiile dintre structurile sociale decât cu scop de reglementare și supraveghere, cu atât mai puțin în relațiile dintre săraci și bogați. În privința proprietății, la nivel național se definește proprietatea teritorială a țării fără a face nici o referire la revendicări teritoriale sau cuceriri teritoriale. În familie consfințește proprietatea individuală în dauna celei familiale pe care o suprimă. Ceea ce a realizat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sclavia, ea este cu caracter absolut pentru străini și limitată doar la 7 ani pentru evrei, mai mult eliberarea sclavului evreu se face imediat în caz de vătămare. Se poate observa cu ușurință că legislațiile civile sunt discriminatorii față de străini, săraci, femei și copii, aspect ce devine și mai evident în legislațiile religioase. Remediile propuse pentru viciile provenite din alterarea instinctelor sociale sunt palide și puțin operante. De cele mai multe ori, prin caracterul lor, aceste legislații cuprind prevederi care mai degrabă exacerbează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
făcut unuia dintre acești frați ai Mei prea mici, Mie Mi-ați făcut’ (Matei 25,31-40). Se înțelege de aici că Fiul lui Dumnezeu vrea ca iubirea ce i-o datorează oamenii Tatălui Său să se reverse asupra bolnavilor și săracilor. „De altfel este și singurul mijloc prin care oamenii își pot manifesta iubirea față de creator, autorul vieții lor, înălțând această iubire către acela pe care nu-l pot atinge și care nu are trebuință de binefacerile lor, pentru că El este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
așezăminte spitalicești în secolul al IV-lea al erei creștine, inițiatorul și fondatorul lor fiind Sfântul Vasile cel Mare, episcopul Cesareei și Capadociei, care credea, cu toată ființa sa, că în milostenie se sintetizează toate virtuțile vieții creștinești. „Tu cel sărac împrumută-L pe Dumnezeu cel bogat’ spunea el ca îndemn la facerea de bine. Minunatele înfăptuiri ale acestui mare sfânt, aparținând spațiului oriental al creștinismului, va stârni admirația creștinătății și va constitui îndemnul de a extinde aceste așezăminte care vor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cea „extinsă“, prin care actele de caritate pot să ne facă „virtuoși“ sau să fie un eșec. S-a dat ca exemplu cazul „domnului Patriciu“: „Ar fi o catastrofă ca Dinu Patriciu să-și vândă averea și s-o împartă săracilor. Societatea are mai mult de câștigat din egoismul domnului Patriciu“. „Statul - a mai spus Fârte - desocializează la nivelul ordinii extinse.“ Internetul este „un animal care există“ Internetul: un angajament liber de orice constrângere? a fost titlul celei mai interesante dezbateri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
averea deja considerabilă a familiei lui, iar noaptea se ocupă cu lucruri care ne înspăimântă pe noi, oamenii normali. Acțiunea este plasată într-o lume (Manhattan) și într-o epocă (anii ’80) în care bogații devin tot mai bogați, iar săracii și nebunii ajung pe străzi cu zecile de mii, făcând ca orice imaginație, chiar și cea mai oribilă, să devină posibilă. Iată de ce Bateman, care este cu adevărat el însuși numai atunci când torturează și ucide, se transformă în profetul unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
-se spate în spate pentru a forma mici cărți. Nu s-au mai păstrat decît o sută de ediții a 33 de texte; cele mai cunoscute sînt Apocalipsa, Ars moriendi (Arta de a muri cum se cuvine), Biblia pauperum (Biblia săracilor) și Speculum humanae salvationis (Oglinda salvării umane). Cele mai vechi cărțulii xilografice pot fi anterioare anului 1450, iar cele mai recente sînt contemporane cu primele cărți tipărite și combină cele două tehnici. Textul, gravat mai întîi pe același lemn cu
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
multe exemplare la persoanele înstărite și cumpărată cu cîțiva bănuți de la negustorul de mărunțișuri la persoanele sărace. Într-o ediție pariziană din 1533, tipograful explică: "literele oferă pricepere celor învățați așa cum imaginea îi învață pe cei neștiutori de carte și săraci" și consideră că prin ilustrație "cei care nu cunosc literele pot să citească și să înțeleagă taina lucrurilor". O jumătate de secol mai tîrziu, avocatul parizian Simon Marion constată că succesul acestor cărți este așa de mare încît "un număr
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
se instalează aici cîteva edituri de succes: familia Danel tipărește la Lille din 1699, Leroux la Strasbourg din 1729, Aubanel la Avignon din 1744, Mame la Angers și apoi la Tours din 1767. Existau la Paris negustori ambulanți aleși dintre săraci și invalizi care au lucrat în domeniul cărții și a căror activitate era reglementată. Și cum propagau și vindeau orice, un decret din 1722 le-a redus numărul la 120, amintind că le era permis: Să vîndă numai edicte, declarații
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
a alegerilor a unor baroni locali ca Dumitru Sechelariu este compensată de prezența foarte vocală pe scena publică a altora, ca Marian Oprișan. Impresia este că baroni au fost, baroni sunt încă. Aceeași neclaritate pare să marcheze măsurile destinate recâștigării săracilor. Analiștii economici afirmă că nu se va putea susține compensarea până aproape de gratuitate a medicamentelor nici la un PIB dublu. În privința bonurilor de încălzire peste iarnă, nu e limpede decât o parte din finanțare și aceasta sub rezerva încărcării notei
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
pe cele mai înalte culmi. Am numai compasiune pentru cei care mai pot să-l creadă. În sfârșit, tema 3, a opoziției ticăloșite de grija bogaților. Iliescu a dezvoltat o teorie egalitarist-populistă, după care, prin aplicarea cotei unice de impozitare, săracii vor fi mai săraci și bogații mai bogați. El a trecut sub tăcere faptul că propriul său guvern a încercat la un moment dat să introducă această cotă. De asemenea, prin sistemul de deduceri pe care îl propune Alianța D.A.
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
fi mai săraci și bogații mai bogați. El a trecut sub tăcere faptul că propriul său guvern a încercat la un moment dat să introducă această cotă. De asemenea, prin sistemul de deduceri pe care îl propune Alianța D.A. (PNL-PD), săracii nu pierd nimic. Iar un impozit mai mic, coroborat cu o rigoare sporită în colectarea acestuia, aduce până la urmă mai mulți bani la buget, din care se pot acorda ajutoare sociale mai mari. Pentru Ion Iliescu problema era doar să
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
mâna lui? Doctorul său, Sorin Oprescu, i-a avertizat pe adversarii lui Iliescu, ca într-un banc cu Ceaușescu: „Nu vă bucurați, că n-are.“ Eu, unul, mă bucur. Dacă tot nu mai are puterea să rupă electoratul PSD în săraci, cinstiți și ceilalți, atunci măcar s-o țină așa. Să delegitimeze PSD-ul din interior. De câte ori noua gardă își va aroga dreptul să vorbească în numele milioanelor de amărâți, bătrânul socialist să-i întrebe senin: cine sunteți voi? Niști ciori vopsite
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
și mulțumirile Partidului Conservator. Iar PSD a organizat un teledon de partid în filialele sale. Geoană a deschis lista, declarând că nu contează suma, ci sufletul din care vine. Păi în capul lui chiar nu contează. Șeful partidului solidarității cu săracii a donat 26 de euro. Vă amintiți ce probleme avea Geoană la un moment dat, cu declarația de avere, nu-i ieșeau niște zeci de mii de euro. S-a apucat să adune. Bursa lui de cursant ENA cu diurna
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
recorelării pensiilor. Ultimii beneficiari vor primi în casă poștașul cu mandatul și, în același timp, îl vor vedea pe Năstase la televizor spunându-le că nu e adevărat. Pentru mine nu există divertisment mai suculent decât Năstase plângând pe umărul săracilor. Parcă și văd marele corp social costeliv: pe un umăr lăcrimând Năstase și pe celălalt Dan Ioan Popescu. Dar acesta e ocupat la Parchet, nu ies la socoteală toate casele, terenurile, mașinile, sute de mii de euro. Firește, totul este
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
de un negru moale, buzele prea cărnoase totul arăta că era din neamul disprețuit al țiganilor". Împingeți ușa și descoperiți tipurile care populează cocioaba. "Un bătrân, cu capul în mâini și gura atârnândă, se pierdea în acea nesfârșită reverie a săracului care nu vede decât trudă înainte și în spatele lui. Câțiva ciobani, mirosind a țap și a lapte acru, își cufundau privirea în flacăra albă a lămpii într-un fel de năuceală sălbatică". N-am mai termina dac-am vrea să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
spurcat, Că și zestrea mi-a mâncat Și nevasta mi-a luat Și cu fi-su mi-a plecat, P-aicea s-a aciuat. Dar p-atât nu s-a lăsat, Ci de bani m-a jefuit: M-a lăsat sărac lipit. ................................ Dar ia spune-mi, frățioare, N-ai ceva tu de vânzare? Am pelcele și am lână, Dar sunt dincolo, la stână". Intră amândoi în stână. Gheorghelaș crede că Macovei se ascunde acolo. Se uită și pândește. "Moș Radule, barbă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mai vorbesc despre șefii celor două instituții majore care conduc fotbalul românesc, anume F.R.F. și Liga Profesionistă, care s-au remarcat până acum doar prin susținerea necondiționată a patronilor, fie ei și borfași pe față, pe principiul conform căruia „aceștia, săracii, investesc pentru a ține în viață fotbalul, chiar dacă au pierderi financiare uriașe“. „Nimeni nu câștigă din fotbal“, se bate cu pumnul în piept Dumitru Dragomir, șeful Ligii, de aceea trebuie să-i respectăm pe patroni, orice ar face. Statul român
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
văzut crescând sub ochii lui trei generații de saintgermainezi, a fost măturător, asistent de lumini pentru spectacolele lui Léo Ferré și, brusc, s-a hotărât să candideze la primăria celui de-al șaselea arondisment. Asociația Salauds de pauvres (Nenorociții de săraci), care reușise deja să obțină pentru 600 de SDF (numele politic corect pe care francezii li-l dau vagabonzilor) dreptul la vot, a alcătuit în februarie 2008 o listă proprie de candidați pentru municipale, cu Jean-Marc Restoux în frunte. Lista
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
rubrică permanentă la ziar ajunge poate mai repede la cititorii săi, el are certitudinea și conștiința faptului că este citit în fiecare zi. „Aș vrea să pot asculta gândurile oamenilor“, spune scriitorul întrțuna din povestirile sale de dimineață, cu titlul „Săracu’, e ăla care scrie!“. „Deocamdată, pot să ascult doar gândurile mele. E ca și cum aș avea două minți, una care emite și alta care analizează și decide dacă ideile cețo bântuie pe cealaltă sunt deștepte sau cenușii, lipsite de un înțeles
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
să-i cheltuim - și că din această rotativă câștigă un întreg lanț. Era mai bine înainte de ’89, când aveai portofelul plin cu sute, dar nu se găsea (nu se „băga“) nimic? A fost mai bine în anii ’90, când salivai, sărac lipit, în fața unor vitrine ispititoare? Trezește-te, omule, la realitate, revino-ți din gândurile atât de negre și nu mai vitupera împotriva consumerismului! Dacă ești cu adevărat credincios, du-te la biserică, la slujbă, calcă-te acolo în picioare cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
care un ucigaș cu sânge rece ca Jesse James a rămas în conștiința oamenilor ca un personaj pozitiv, simbol al Americii. (Se spune că nu există dovezi că Jesse James ar fi furat de la bogați și ar fi dat la săraci.) Dar se știe că era atât de interesat de imaginea lui, încât lăsa mesaje la locul faptei, știa să se promoveze, iar la un moment dat, când a jefuit un tren în 1874, n-a tăiat și firele de telegraf
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
care se fac azi, Sztuczki (se pronunță Ștuchki) este cinema adevărat. LOCUL ACȚIUNII: un orășel polonez, căruia îi poți spune orășel, și nu sat, pentru că are clădiri cu mai mult de două etaje, dar într-o delăsare perfectă. Oamenii sunt săraci, distracții nu sunt în afară de o cârciumă cu terasă unde se poate și dansa. Un loc cum sunt multe în Polonia (ca și la noi). TIMPUL ACȚIUNII: azi, care e la fel ca ieri. Vara, cu aerul ei colorat care umflă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
exprima gândirea umană. Primele mărturii scrise în țara noastră despre persoanele cu deficiențe apar în documente vechi<footnote Unele documente datează din vremea lui Petru Rareș, Matei Basarab, Vasile Lupu. footnote> ce conțin referiri la "miluirea mișeilor, calicilor și a săracilor" cuvântul mișei având sensul de infirmi: orbi, ologi, surzi, etc. În „Pravila de la Govora”<footnote Pravila de la Govora, este o traducere a călugărului erudit de la mănăstirea Bistrița, Mihail Moxa (sau Moxalie), a unui text slav, care redă un monocanon bizantin
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
Crapi-n ele-s cât berbecii (Tudor Arghezi) 3. Pescuitul și piscicultura la Hudești Din cele mai vechi timpuri peștele a constituit unul dintre alimentele preferate ale locuitorilor ce populau meleagurile noastre, hudeștene. Peștele a fost hrana diurnă atât a săracului, cât și a bogatului, aproape în tot timpul anului la care se mai adăugau racii, chișcarii și scoicile care erau apreciate de către femeile hudeștene. Autorului i-a rămas puternic întipărită în minte pescuitul cu volocul pe pârâul Bașeu și chiar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]