5,454 matches
-
vreme de citit, am să mă mai gândesc"798. Raportul dintre ponderea populației catolice din România 799 și tirajele publicațiilor ce i se adresau arată că acestea au fost bine receptate. Viața a fost o revistă populară destinată în special sătenilor (deși mulți dintre aceștia nu știau să citească) și a fost difuzată în peste 2.500 de exemplare pe lună. Pornită la început ca o publicație locală adresată locuitorilor din Săbăoani, ea s-a extins apoi în tot mediul rural
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înscrie în colectivă, iar fiul său, căruia i se interzice să se mai ducă la școală, se sinucide. Hăituit, Monu nu mai deslușește hotarul dintre utopia compensatoare și realitate. Crezându-se un alt Horea, pune la cale, alături de alți doisprezece săteni, o revoltă, repede înăbușită de autorități. Paralelismul dintre Monu și Iisus deformează psihologia eroului. Stăpânit de febrilitate dostoievskiană, autorul vrea să facă din Monu un damnat mistic, multe dintre acțiunile acestuia parodiindu-le involuntar pe cele ale unui nebun iluminat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
196. Subscripțiile publice și ajutorul acordat de prieteni au completat diferența, așa că Iorga a înființat o editură la Văleni. Susținătorii lui au devenit acționari. Cei care îl ajutaseră la fondarea "Neamului românesc" au suportat costurile utilajului și ale construcției, iar sătenii și-au adus contribuția prin munca lor entuziastă. Toți cei implicați au participat la inaugurarea din primăvara lui 1908197. În vara aceea, Iorga își deschidea Universitatea de Vară. Dar înainte de a discuta despre Universitatea de Vară a lui Iorga, să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asiduu. Între timp, explozia postbelică a natalității (baby-boom) anihilase argumentele demografice Împotriva contracepției, făcând din opoziția răspicată a autorităților ecleziastice o poziție izolată. Tot mai puțini oameni participau la mesă În Europa de Vest. Indiferent de motive - mobilitatea geografică și socială a sătenilor până nu demult supuși, emanciparea politică a femeilor, declinul școlilor religioase și asociațiilor caritabile catolice În era statului asistențial -, problema era una reală și, după cum realizau cei mai subtili dintre liderii catolici, nu putea fi rezolvată prin simplul apel la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din noiembrie 1931 până în 15 aprilie 1932, cu subtitlul „Revistă de cultură și îndrumare pentru popor”, sub îngrijirea unui comitet condus de V. Dobrescu și I. Niculescu-Vătășoiu. Așa cum se precizează în Cuvinte pentru cititori, revista se adresează în primul rând sătenilor, propunându-și să acorde atenție trecutului „bogat în atâtea obiceiuri, datini și credințe”, să contribuie la „păstrarea prin scris a graiului românesc curat” și la „răspândirea culturii și îndrumarea pe calea cea bună, dreaptă și sănătoasă a poporului”. Urmându-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
Art Moderne, Chimera etc., majoritatea de orientare simbolistă, sau sub influența Jugendstil-ului sau Art Nouveau-ului. Sunt enumerate și revistele care au făcut reclamă Ilenei, preluând o parte din desene în paginile lor, printre acestea Noua revistă română, Albina, Gazeta Săteanului, Literatură și artă română. În fulguranta ei apariție, revista Ileana configurează mai clar fenomenul secesionist în artele plastice, încadrat de o pronunțată sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X.1
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lumea satului ardelean unde forța educativă a intelectualului rămâne neputincioasă În fața forței atavice a personajului Ion. Opinia publică este anihilată de individualismul specific societății rurale unde relațiile feudale coexistă alături de cele capitaliste. Intelectualii sunt dezbinați și determină atitudini reprobabile din partea sătenilor. Surprinderea unor asemenea aspecte demonstrează talentul scriitorului, cunoașterea În profunzime a universului rural, frământat de o multitudine de contradicții sociale. Calitatea romanului constă În Îmbinarea elementelor narative: redarea unor tablouri de ansamblu; prezența elementelor folclorice; psihologia mulțimii; forța și bucuria
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se ia la bătaie cu tatăl Anei, sperând Într-o Împăcare cu acesta. După ce s-au despărțit, Vasile Baciu și-a luat fata și a plecat acasa, iar Ion și cu ceilalți s-au dus la cârciuma satului, unde veneau sătenii să bea ca să mai uite de necazuri. Aici, Ion Îl bate pe George, ca să-și stingă focul de la cearta de mai devreme, de la hora satului. Acestea sunt momentele când Ana este foarte fericită, deoarece credea ca această bataie a avut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tehnicieni, au oferit informații și interpretări esențiale pentru diagnoza situației satelor, ce acopereau 80% din populația țării: fărâmițarea proprietății, bugetul gospodăriilor de țărani săraci, mijlocași și bogați, inventarul agricol, mortalitatea excesivă, deficitul de nașteri în anumite zone, analfabetismul, alimentația, igiena sătenilor și a locuinței etc. Precizările privind răspândirea și cauzalitatea problemelor mari ale țărănimii au constituit surse inedite de informații pentru cunoașterea dinamicii investițiilor și mișcării capitalurilor în agricultură, a economisirii ca sursă principală a acumulării de capital, a rentabilității gospodăriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fie ele economice, sanitare sau culturale, este integrată în „spiritul social” de ansamblu al acesteia. Iar „spiritul social” autentic al reformei lumii satului presupunea faptul că o strategie de schimbare socială nu se limitează, de pildă, la atribuirea unor loturi sătenilor, ci include, obligatoriu, și formarea priceperii țăranilor de a lucra în mod eficient și sporirea condițiilor de înmulțire a forțelor creatoare prin dezvoltarea „culturii muncii eficiente”, a „culturii sănătății” și a „culturii sufletești”. Imaginea ISR conturată în cele peste două
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ele fiind dominate fie de ingineri agricoli, fie de fostele elite ale CAP-urilor. Dacă înainte de colectivizare și de război posesia pământului reprezenta criteriul de diferențiere economică în mediul rural, după decolectivizare accesul la credit, subvenții, mașini agricole sau munca sătenilor constituie principalul criteriu al ierarhiei locale. Cu alte cuvinte, nu posesia în sine a pământului, ci capacitatea de a-l lucra cu mijloace agriculturii mecanizate îi diferențiează pe „câștigători” de „perdanți”. Acesta pare a fi sensul metaforei „dispariției” hectarului enunțată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inițialele C.P., condus de plutonierul major Fabrin 156, având pe bord încă 3 însoțitori, a aterizat forțat în zona Pașcani. Subsectorul pază Roman, informează că populația rurală privește cu foarte multă simpatie trupele germane. Atitudinea trupelor germane a câștigat sufletele sătenilor. Inspectoratul Regional de Jandarmi Iași, informează: În seara zilei de 17 Iunie 1941, a fost găsit de locuitori, pe câmp, în marginea satului Românești, din Jud. Iași, un balon sondă, de cauciuc, de care avea atârnat un aparat de înregistrat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prestigiul autorităților românești considerându-le în neputință de a lua măsuri contra acestor fel de indivizi. Toți cetățenii, atât de la orașe cât și de la sate, sunt profund indignați de această stare de lucruri. Ucrainienii iredentiști speculează aceste chestiuni și spun sătenilor că românii nu pot face nimic în Basarabia fără voia germanilor și că românii vor trebui să plece, deoarece Germania a luat sub protecția sa Statul Ucrainean din care va face parte Județul Hotin și Nordul Bucovinei. Credem că este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și de ger să fie îngropate la 5 metri adâncime și să se construiască latrine. 2./ În lagărele de la Obodovka și Berșad județul Balta, situația este aproape identică. Evreii nu stau propriu-zis în lagăre, ci pe la colhozuri și pe la locuințele sătenilor. Atât în Obodovka cât și în Berșad, s'a constituit câte un ghettou. În aceste lagăre și ghettouri, nu s'au făcut execuții. Au murit însă, până în prezent, circa 5000 evrei de boli și de ger. O mare parte din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
bine, ești Creștin, dar mai ești ceva, nu e așa? Nu te simți tu că ești din moși-strămoși Român, Român verde ca stejarul și cu brațul vitejesc ce s-abate ca o ghioagă drept în pieptul strămoșesc? Eh, Domnule, replică săteanul, eu nu știu d-ald-astea; dumneata vorbești ca din carte" (Murgescu, 1999, pp. 12-13). Toate aceste rezistențe ilustrează dificultățile inerente, precum și volumul, intensitatea și sistematicitatea eforturilor întreprinse de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul colectiv a identificării naționale. Crearea "sinelui național", înțeles
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în cele din urmă undeva în jurul cifrei de 48.000 de elevi. În Moldova, situația școlilor, a elevilor și a învățământului în general nu a avut o evoluție similară celei din Țara Românească. Școlile rurale, organizate pe cont propriu de săteni, se zbăteau cu dificultăți materiale, precum și cu un absenteism major. Autoritățile moldave încearcă redresarea situației prin promulgarea în 1841 a Regulamentului școlar care stipula înființarea de școli sătești pe cheltuiala țăranilor. Or această prevedere nu era deloc încurajatoare, iar efectele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
parte integrantă. Educația patriotică, deși puternic reliefată în textul abecedarului, vine ca un scop secundar, subordonat educației morale. Abecedarele publicate ulterior își pierd orice conținut patriotic, revenind la formula anterioară a cărților cu mesaje aproape totalmente religioase. Spre exemplu, Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare, publicat de Ion Gherasim Gorjan în 1840 la București nu este străbătut de niciun curent patriotic, conținutul cărții fiind saturat cu rugăciuni, dialoguri morale care glosează pe marginea principiilor religioase, sfaturi morale, cartea cuprinzând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4 la sută sunt fete. Statisticile mai reliefează discrepanța semnificativă existentă între totalul elevilor înscriși în sistemul de învățământ și totalul celor care au urmat regulat cursurile, participând efectiv la procesul de instrucție publică. Din cei 522.235 de elevi săteni înscriși, doar 394.774 au urmat cu regularitate cursurile școlii. De promovat anul școlar, au făcut-o doar 318.356. Cu totul frapantă este cifra care indică rata de absolvire a învățământului primar rural. Dintr-un efectiv total de 428
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în modǔ obligatoriǔ în scólele primare de ambe sexse, Bucuresci: Editura Librăriei Socec & Comp. 1838. Popescu-Scriban, Pitariu V. Mică geografie a Dacieĭ, Moldavieĭ și a Țeriĭ Romînescĭ. Eșiĭ: În Tipografia Albineĭ [Text cu alfabet chirilic]. 1840. Gorjan, Gherasim Ion. Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare. Bucuresci: Tipografia Pitarului Constantin Pencovici [Text cu alfabet de tranziție]. 1853. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: O carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nuanțe circumstanțiale: cauzală - Câinele care flămânzește tot la oase se gândește.; El,1/care e bolnav,2/nu a venit. 1 / finală - Fă-i pod dușmanului care se duce.; Își pusese speranța în Ion,1/care strânsese semnături de la toți sătenii.2/ condițională - Nu trece gârla al cărui fund nu-l vezi.; Ce bucătăreasă ar fi aceea 1/care nu face mămăligă?2/ consecutivă - Pe Mureș și pe câmpie / Nu-i mândră să-mi placă mie.; N am mai văzut așa
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Condrea; Vasile Stratulat (Bucur), Neculai Sava Milea (Vlaicu), Ilie Marincea din satul Siliștea; Gheorghe Mihalcea Trifan, Mihăiță Bulai, Culai Popa, Ileana Angheliu (născută Dănăilă), Constantin Marin (Cătina) din Umbrărești-Deal; Ion S. Ioniță, Gheorghe Agache, Sandu Marin din Torcești și alți săteni, cei mai mulți dintre ei acum decedați. Toți aceștia ne-au oferit și ne-au pus la dispoziție pentru studiu și colecție documentară acte vechi, monede din diferite epoci și emisiuni, obiecte arheologice găsite întâmplător în zonă, materiale etnografice și alte vestigii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-lea Adolf, Carol al Xl-lea, George Wilhelm, Friedrich Wilhelm, deci care se înșiruie din 1611 până în 1697 (exceptând moneda din 1507, singura din argint și cu o dată diferită de celelalte. Este posibil să fi fost și altele de acest fel. Săteanul care a dat-o autorului nu a precizat originea acestei monede, dar el avea peste o sută de exemplare din tezaurul respectiv; -un alt tezaur, format exclusiv din monede turcești, aliaj cupru-argint, a fost descoperit de către locuitorul Ion V. Dănăilă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și moșiei Umbrăreștilor s-a aflat încă din vechime și s-a păstrat până destul de recent peste malul de apus al apei Siretului, că o parte a moșiei respective a devenit vatră de sat, unde s-au așezat unii dintre sătenii devălmași umbrăreșteni, dând naștere, cu timpul, împreună cu locuitori din sate vecine, precum Dumbrăvița, Sasul, Sineștii, Țigăneii, satelor mai noi, Butuceni și Suraia. Situarea acestui hotar într-o perioadă timpurie în preajma străvechiului curs al apei Siretului (Sirețelul) demonstrează caracterul de străvechime
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care s-au născut și trăiesc, și dorința de a rămâne aici. Din cuprinsul zapisului de danie aflăm cum s-a ajuns la respectiva soluție, care era procedura de urmat, dania făcându-se după ce „noi ne-am vorovit cu toți sătenii”, în fruntea lor fiind Dumitru Guneș, urmat de „Avrinti și Văsian și Gheorghe și Dumitru Neagul și Lazăr și Sava Bratiță și Nenița și Buculeiu și Gherman și Constantin Dălbănel și Ion și Nechita Roșca și Necula și Arion vătamanul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind acela de diferențiere după avere și rol în conducerea comunității. Cât privește blestemul din finalul zapisului, îndreptat împotriva acelora care s-ar „lepăda” de actul daniei, acesta semnifică prezumtiva împotrivire a unora dintre obșteni față de hotărârea adoptată de către majoritatea sătenilor. Actul este scris la Umbrărești, de către vătaful de hânsari, Necula, de loc din acest sat, dar aflat acum în slujba statului, implicit a beneficiarului prin gradul său de vătaf de hânsari, comandant al unei mici unități militare de cavalerie, supus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]