6,626 matches
-
trecea exact pe acolo. Astfel că oamenii au căutat terenurile cele mai joase, unde pânza freatică era mai la suprafață văi și vâlcele -, iar mulți și le-au făcut în propriile lor curți. Odată acțiunea declanșată, s-au grupat pe simpatii ori pe vecinătăți și acum lucrau cu nădejde la definitivarea și consolidarea lor. Nu aveam tuburi, așa că cele mai multe fântâni au fost săpate sub formă de pătrat pentru a le putea consolida interiorul cu scânduri. Fântâna pe care trebuia să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pământului pe care-l imploram să ne facă mai ușor de suportat munca la această uzină în miniatură, deservită de patru frați minori. În timp ce noi eram prinși în procesul muncii, vecinii noștri, precum și rarii trecători de pe drum, se uitau cu simpatie și apreciere la cei patru copii care, sub dogoarea soarelui nemilos, disciplinați și cuminți, efectuau, cu abnegație și seriozitate, o muncă ce nu era tocmai adecvată vârstei lor. Se opreau în loc timp de câteva secunde, pentru a se convinge că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
credibilă. Din mai multe considerente. Primul absența criticilor de artă de orientare estetică românească și europeană, care ar domina prin opiniile pe care le propagă. Nu prea opinii, de evaluare, valabile, întru credibilitate... Cu excepțiile demne de înregistrat cu toată simpatia ce se întâmplă la revistele "Contrafort", "Sud-Est", "Semn", "Stare de urgență". Secundo: aici, "la noi", mai sunt dați drept importanți unii ce cred că literatura de valoare ține de rime împerecheate pentru cântecele de doi sau trei bani (ca să ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
A fost lung drumul de la debut și până în prezent? Am debutat în presă cu poezie, în august 1982, la cîteva zile după ce împlinisem 20 de ani. Se petrecea în "Amfiteatru" după ce, în iarnă, debutasem la Cenaclul de Luni, primit cu simpatie de Nicolae Manolescu și idolii mei optzeciști, mai mari cu 8-9 ani decît mine. Pe scenă și editorial nu se putea și am așteptat revoluția. Nu regret. Un debut prematur și nereușit poate strica mult. De la debutul editorial, din 1993
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vin de Tokay cu prețul de 3-5 dolari butelia. La Santa Rosa, un grup de cetățeni de origine spaniolă, Îmbrăcați În costumele lor naționale, se Înveselesc de zor. Auzind că suntem români, la plecare ne fac o scurtă manifestație de simpatie. Sângele apă nu se face, Îmi spun eu, mai ales când e alimentat cu vin de Tokay. Intrăm Într-o regiune păduroasă, prin care mergem până seara târziu, când ajungem la Willits, unde ne oprim. La hotel, În curând, suntem
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
din Ministerul de Interne, veniți de la București, și cei din conducerea Securității locale. Se poate afirma cu destulă certitudine că acțiunea (mai propriu numită 'reeducare' în această etapă) a fost declanșată la Suceava din inițiativa deținutului Alexandru Bogdanovici (închis pentru simpatii legionare), care urmărea să găsească o soluție pentru eliberarea sa și a colegilor de suferință. Printre victime s-a încetățenit ideea că Bogdanovici ar fi acționat la îndemnul tatălui său, care era prefect de Botoșani, dar nu ne-au rămas
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
vedere juridic, nu era rezolvată situația deținuților'. Este important de observat că atât Bogdanovici, cât și Țurcanu (care, ironic, îl acuza mai târziu pe primul de oportunism) au pornit acțiunile lor din dorința de a ieși din închisoare, nicidecum din simpatie pentru regimul comunist. Interesantă este declarația lui Pafnutie Pătrășcanu conform căreia Țurcanu 's-a sesizat foarte mult' de afirmația lui Bogdanovici că au venit de la București să vadă ce e cu 'reeducarea'. Eugen Țurcanu l-a înlocuit pe Bogdanovici la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să fie vorba despre vârfuri refractare. Alexandru ('Șura') Bogdanovici Unul dintre destinele cele mai tragice implicate în acțiunea de la Pitești, Alexandru Bogdanovici a fost inițiatorul 'reeducării' de la Suceava. Născut la 8 iunie 1924 în Soroca, Bogdanovici era cunoscut ca având simpatii și activitate legionară, fiind închis la Aiud, după evenimentele din 1941, și la Chișinău, din vara lui 1943, pentru că inițiase o organizație legionară de tineret cu Alexandru Popa 'Țanu', bun prieten de-al său. ̨ n penitenciarul de la Chișinău s-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
zvonuri legate de activitățile sale din perioada 1945-1948, conform cărora ar fi frecventat un șantier de muncă și îndoctrinare comunistă în Bulgaria și o școală de diplomație, beneficiind de suportul lui Emil Bodnăraș. Cert este că Țurcanu abandonase din copilărie simpatiile pentru Legiune (avea 16 ani când a renunțat la activitatea sa în cadrul Frățiilor de Cruce) și se angajase pe un cu totul alt drum, probabil intuind bine evoluția istoriei. Ne-au rămas mai multe descrieri ale persoanei sale, realizate de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Pe 10 februarie 1950 a fost dus la camera 4-spital, iar la sfârșitul lunii martie a făcut parte din lotul care a fost trimis și reîntors imediat de la Canal. Pretinde că, la întoarcerea în penitenciar, Dumitrescu i-a împărțit în funcție de simpatiile politice: țărăniștii și frontieriștii la camerele 1, 2 și 3 de la etajul I, iar legionarii la camera 4-spital. Aici, grupul format din Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Tăutan au organizat un 'comitet' de reeducare împreună cu alți deținuți din cameră
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la expeditor. Am primit iubirea pe care o... cerșesc tot timpul! Vă mulțumesc! Dragă doamnă Ana Luiza Toma, oricând o revedere on line va fi un prilej de bucurie pentru mine; aceasta, până la revederea... on live! Cu multă dragoste și simpatie, Florin Meșca Note de jurnal: ființe și Spirite. Cunoscând-o pe Ana Luiza Toma, am intrat în contact, de fapt, cu Spiritul ce poartă acest nume! Am întâlnit-o pentru prima oară la o lansare de carte de poezii pentru
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cadrele nu au făcut experimentul, dar la starea vibratorie din incintă, nu aveau cum să rateze momentul vieții lor... Am plecat dintr-o sală cucerită, în trecere am atins câteva mâini, ni s-au făcut și am făcut semne de simpatie și de la revedere. Am fost conduși până la poartă de către director și colega lui și ni s-a smuls promisiunea că vom reveni. Nedorind să fim nepoliticoși, am acceptat. Ați fi făcut la fel? După ce s-a închis poarta după noi
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
practic, întreaga suflare sahaja yoghină formează marea și minunata mea familie. Așa că, îmi înăbuș tentația de a nominaliza ființe dragi și cunoscute, din dorința sinceră de a mă cufunda în oceanul iubirii, acolo unde Mama noastră ne-a invitat. Sacrific simpatiile singulare pentru iubirea colectivă. Un cuvânt de final - dar care nu doresc să fie ultimul - pentru gazdele noastre indiene, organizatorii manifestărilor de la Pune: sunt demni de toată admirația și aprecierea noastră pentru maniera în care au știut să organizeze întreaga
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Scânteia tineretului. Și din presă pentru mult timp. Acesta ar trebui să fie măcar principiul presei libere. Dar altceva vreau să adaug, că tot vorbim despre mine‑ riadă. Care a fost impactul extern al acestei mineriade ? După ce a existat o simpatie nemai pomenită pentru România, produsă prin transmisia Revoluției în direct la TV, dintr-odată a venit acest șoc teribil. A.M.P. : Mineriada a avut două efecte mari, amândouă, după părerea mea, pozitive. Un efect a fost că acei lideri occidentali
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
A.M.P. : Emil Constantinescu n-avea nevoie de condam‑ narea comunismului, că știa toată lumea că e anticomunist. Revenind, acesta a fost primul efect pozitiv : influența Occidentului. V.A. : Dar ce a pierdut ? CĂ totuși România a pierdut nu numai din simpatie, ci cred că și relațiile economice au fost blocate, mult timp, iar ajutoarele economice de care ne bucuraserăm, au încetat. A.M.P. : Bine, știți cum e cu ajutoarele economice, că Doina Cornea, de exemplu, cerea să nu vină ajutoarele economice
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de câteva mii de voturi sunt pro‑ blematice, pot fi rezultatul unui furt. V.A. : Moartea domnului Coposu a contribuit și ea, emo‑ țional, la victoria electorală. A.M.P. : Moartea lui Coposu, după părerea mea, a adus un capital de simpatie opoziției de atunci. Și mai ales felul în care diverși oameni, care fuseseră răi cu el, s-au repoziționat. De exemplu, Petre Roman, doctorul lui, Sorin Oprescu ș.a.m.d. Moartea lui a adus ceea ce dorea lumea ostilă democrației la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
bine. În intimitate era charismatic, apoi, indiscutabil era un erudit nu doar în ale politicii, în ciuda aparențelor, avea un pronunțat simț al umorului. Sigur, după ani de puș‑ cărie cruntă, imaginea pe care o oferea nu putea să tre‑ zească simpatie imediată. Dar în cinci ani, cât a trăit în libertate, Corneliu Coposu, a devenit un simbol al rezis‑ tenței românești, s-a impus ca un lider care a reușit să coaguleze în jurul său forțele democratice și n-a traficat niciodată
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
spus la un moment dat, prin ’99, de o sumă absolut enormă : fiecare dintre români a con‑ tribuit cu o fracțiune importantă din venitul lui - și lumea era săracă - să plătească această datorie externă. Niciun guvern nu poate să câștige simpatii, nici chiar unul bun, când le bagi oamenilor mâna în buzunar atât de mult, le iei oamenilor o treime din venit ca să plătești datoria scadentă. Iar datoriile astea erau făcute de Iliescu și ai săi. Asta e partea rea. Ce
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pe care îl retrăim iar zilele astea. E destul de complicat, dar acolo s-au mani‑ festat niște trăsĂturi destul de importante, care ne-au parazitat și ne parazitează și azi. Democrații păreau mai în regulă decât CDR și eu am avut simpatie pentru ei și i-am sprijinit, ceea ce am plătit foarte scump, pentru că era o paranoia îngrozitoare în interiorul acestei alianțe de guvernare. Cei de la PNȚ mă bănuiau că sunt cu Roman și BĂsescu. Roman și BĂsescu mă bănuiau că sunt cu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fost așa de elocventă, că, practic, a devenit un fel de talk-show acolo. Și acel talk-show a fost atât de clar, că domnișoara Corina Crețu nu știa pe unde să se mai ascundă. Judecătoarea, evident, se uita cu foarte multă simpatie la mine. După ce am ieșit, până seara m-a sunat Departamentul de Presă al PSD și a zis : „VĂ trimitem scuzele noastre și rectificarea integrală. Le trimitem și la presă, ca să nu fie probleme, să știe toată lumea, și vă rugăm
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Turcia. V.A. : Probabil, constituirea acestei piețe va dura foarte mult și va fi foarte costisitoare. A.M.P. : Esențialul este că vedem diferite puteri globale, țări care au profitat enorm din globalizare, că nu dau dovadă de niciun fel de simpatie față de Occident și gândesc doar în termeni pragmatici. Ele vor să se dezvolte, vor să prindă din urmă modelul, au crescut foarte mult în ulti‑ mii ani și se aliază contra noastră. Se vorbește să se facă alt FMI și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Constantinescu, dr. I. Flondor să întâlnească alt politician, căci asemănarea între politicieni e surprinzător de mare. Toți seamănă ca niște picături de noroi. Asemănarea așa de pronunțată între Petre P. Carp și dl. Iancu Flondor a concentrat dintr-o dată toate simpatiile din vechiul regat în preajma lui. Moldova, în special, se simte măgulită că a doua intransigență morală răsare tot în ținuturi moldovenești.” Iar în Bucovina nr. 82 se spune: „Nedespărțit de pământul său iubit, a stat strajă neclintită în tot timpul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
devreme verdictul. Dra Elena Hihoiu, logodnica lui Codreanu, s-a strecurat în primele rânduri și s-a lipit aproape de banca acuzaților în imediata apropiere a logodnicului ei. Îl privește cu înduioșare. Îi zâmbește și pare mulțumită de marea manifestație de simpatie ce se face. Deliberarea durează cinci minute. Clipele sunt solemne. O nerăbdare manifestată nervos domnește în sală. Nimeni nu mai stă la locul său. E nevoie să intervină dl. președinte care face apel la spiritul de ordine al mulțimii, să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sate, deocamdată între preot și învățător, se organizează într-o societate politică „Unirea”, se leagă politic cu evreimea și rutenii într-un club liberalțărănesc, având de partea lor învățătorimea prin M. Chisanovici și reușesc și prin ziar să-și câștige simpatia satelor, rupând însă unitatea partidului românesc. Iată cum descrie Nicolae Iorga în”Neamul românesc” din Bucovina, București 1905, p.215 situația politică din Bucovina acelui timp: „De o parte aristocrația, alcătuită din coborâtori ai mazililor, boiernașilor celor mici și mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
februarie, stil nou,1896. * * Gazeta Bucovinenilor Gazeta Bucovinenilor, organ de informații și cultură națională (anul II, nr.21, București, str. Iulia Hașdeu nr.1) a reușit în mai puțin de doi ani de apariție să-ți asigure nu numai întreaga simpatie a intelectualilor bucovineni de pretutindeni, ca și numeroși colaboratori. Acest număr este închinat Jubileului de 75 de ani al Liceului din Suceava. Publică partea I al unui foarte documentat articol despre istoricul liceului sucevean datorat dlui prof. Victor Morariu, precum și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]