6,208 matches
-
vom încerca să examinăm aici motivele pentru care sunt sprijinite autoritățile politice naționale; o asemenea examinare ne-ar aduce pe tărâmul psihologiei individuale și de grup, depășind cadrul acestei lucrări. Să remarcăm doar că sprijinul poate veni din procesul de socializare și deci atât din presiunile exterioare cât și din caracteristicile "personalității" întreaga personalitate, inclusiv elementele sale afective și cognitive. Obiecte ale sprijinului Oricare ar fi originile părerii pozitive pe care cetățenii o pot avea despre regim, obiectul său poate fi
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
culturi, individualismul este perceput ca o binecuvântare și o sursă de bunăstare [în timp ce] în altele este privit ca ducând la alienare" (1980: 213); iar a patra izvorăște din faptul că "distribuția rolului sexelor, comună unei anumite societăți, este transferată prin socializare familiilor, școlilor, grupurilor de egali, și prin media" (1980: 261). Dar aceste patru dimensiuni nu au fost "imaginate", ca să spunem așa, de Hofstede. Ele formează "o structură generalizată care fundamentează aspectele mai evidente și mai izbitoare ale relativității culturale" (1980
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lor. Este o manifestare legală a unei noțiuni mai largi de identificare partinică. Acest concept sugerează că există o adeziune naturală și poate permanentă față de partidul politic, precum cea față de o biserică, o adeziune care face parte din procesul de socializare. Ea va fi într-adevăr naturală și îndelungată dacă partidul este legitim, altfel spus, dacă susținătorii săi se leagă în mod direct de el. Astfel, decât să analizăm proporțiile membrilor, mai important este să descoperim proporția identificatorilor în partid (Campbell
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cea mai bună cale de a garanta pătrunderea treptată a ideilor fundamentale în societate. Principiile sunt menționate, dar se sugerează și faptul că declarația acestor principii nu face parte integrantă din constituție. Preambulurile tind astfel să fie atât exerciții de socializare, cât și prevederi legale. Prin deplasarea spre noi domenii politice, declarațiile drepturilor au extins domeniul constituțiilor. Aceasta a dus la intensificarea dificultăților de implementare, dar și la o creștere treptată conștientizării cetățenilor privind existența drepturilor și nevoia implementării lor. În
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
asemenea că "nicio motivație sau dinamică nu este suficientă pentru a explica formarea tuturor personalităților revoluționare" (Rejai cu Phillips, 1983: 30). Oricum, analiza prezintă o imagine a unei clase de lideri și identifică elemente semnificative în rândul membrilor acelei clase. Socializarea timpurie și rolul ei Politologii au încercat de asemenea să evalueze rolul socializării timpurii. Dacă s-ar putea dovedi că aceasta joacă un rol major în deciziile luate ulterior de conducători, concluzia ar fi că elementele personale sunt foarte semnificative
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tuturor personalităților revoluționare" (Rejai cu Phillips, 1983: 30). Oricum, analiza prezintă o imagine a unei clase de lideri și identifică elemente semnificative în rândul membrilor acelei clase. Socializarea timpurie și rolul ei Politologii au încercat de asemenea să evalueze rolul socializării timpurii. Dacă s-ar putea dovedi că aceasta joacă un rol major în deciziile luate ulterior de conducători, concluzia ar fi că elementele personale sunt foarte semnificative. Prea puține studii de acest tip au fost întreprinse pentru a crea o
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fi că elementele personale sunt foarte semnificative. Prea puține studii de acest tip au fost întreprinse pentru a crea o imagine de ansamblu, dar studiul clasic consacrat președintelui Wilson al Statelor Unite a oferit cel puțin un exemplu clar al rolului socializării timpurii în explicarea tendințelor ulterioare în luarea deciziilor (George și George, 1956). Spre o clasificare mai generală Modelul general al caracteristicilor și rolului personalității va trebui să fie probabil mai simplu, totuși, dacă dorim să ajungem la concluzii ferme. Un
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fi o pierdere de timp sau chiar periculos; ei ar întâmpina opoziție și ar fi opriți de elita puterii (Ham și Hill, 1993: 69; Bachrach și Baratz, 1970: 46). În sfârșit, valorile și preferințele majorității sunt atât de modelate de socializarea timpurie a indivizilor încât unele teme nici măcar nu pot fi ridicate. Avem de a face cu o formă de putere latentă care structurează societatea și care poate fi chiar adevăratul motiv al apariției consensului (Lukes, 1974: 27; Ham și Hill
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de a face cu o formă de putere latentă care structurează societatea și care poate fi chiar adevăratul motiv al apariției consensului (Lukes, 1974: 27; Ham și Hill, 1993: 70-1). (362-363) În timp ce societatea structurează fără îndoială atât mentalitățile membrilor săi (socializarea) cât și activitățile lor (non-deciziile), pare extrem de nerealistă adoptarea unei poziții deterministe extreme care să sugereze că structurile domină în întregime acțiunea indivizilor. Mai realist este să încercăm să determinăm în ce măsură există un câmp pentru acțiunea independentă a agenților. Dahl
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să se bazeze pe o ipoteză: aceea că alegătorii votează programe. Studiile asupra votării au demonstrat că această ipoteză este falsă, deoarece votarea se asociază mai mult cu tiparele durabile ale "identificării partinice", care la rândul lor sunt legate de socializare și de grupurile cu care se asociază alegătorii. Temele și programele intră doar într-o măsură limitată în deciziile de votare. În plus, este pur și simplu nerealist să presupunem că alegătorii care votează pentru un partid acceptă în întregime
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
299-303 carismatică, 157-158, 298-299 definiția, 296-297 duală, 302-303 impactul, 297, 306-307 legalist-birocratică, 157 patologia, 305 personalizată, 157-158, 173, 177, 298-299 sfera de cuprindere, 297 și constituții, 299-303 și personalitatea, 304-305 și prim-miniștrii și președinții, 300-302 și revoluția, 305-306 și socializarea, 305 tradițională, 156 confederație, 171, 245 Congo, 169, 172, 341 Connolly, W., 76, 88 conservatoare, partide, 144-147, 148, 150, 152, 154, 156, 168 control de constituționalitate, 353-358 constituționalism, 23-25, 29-30, 31, 346-347 constituții, conținutul politic, 232 definiții, 227 durată scurtă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partid, definiția, 167-168 dinamica, 172 privire de ansamblu asupra, 166-167 scopuri, 168-169 structura, 171-172 și sprijin, 170-171 tipurile, 167 sisteme majoritare în două tururi, 194, 197 Skocpol, T., 25, 37, 38, 40 Sloan, 370 Smith, G., 168 Smith, J., 274 socializare, 305 "societatea bună", 387 societate plurală, 82-84, 87, 91 socialiste, partide, 144-145, 149-151, 155, 161, 218 Solomon, Insulele, 95, 184 Somalia, 185, 341 Spania, și centralizarea, 241-242, 251 și conducerea personalizată, 159 și dictatura, 64, 85 și facționalismul, 98 și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Sînt, de asemenea, aceleași apeluri, aceleași cuvinte de ordine, aceleași referințe și aceleași certitudini. În jurul său, prin supunere, devoțiune sau entuziasm se restructurează viața colectivă, sînt refăcute fidelitățile, este restabilită comunicarea afectivă, se consolidează o nouă rețea socială. Agent al "socializării sufletelor" este formula lui Maurice Barrès și, pînă la urmă, la ea trebuie să revenim. Funcție de restructurare psihică și, în același timp, funcție de reinserție socială, aceasta este, într-adevăr, finalitatea căreia îi corespunde în acest caz imaginarul mitic. Este spre
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și timp istoric, dar, asimilînd aceste valori, fiecare își dezvoltă propria personalitate fiecare învață să devină el însuși, învață să fie el însuși. Cred că o astfel de înțelegere a devenirii ființei umane presupune în procesul educațional un echilibru între socializare și personalizare, între libertatea de manifestare a copilului și activitatea de conducere a educatorului. Dacă fiecare ființă umană are dreptul să devină ea însăși, datoria educatorului este de a o ajuta să-și găsească drumul. După cum copilul nu poate fi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
naturii copilului, de formare a unor oameni care aspirau mai mult să semene între ei decît să se diferențieze, dispuși, mai ales, să conserve vechile tradiții, decît să creeze noi valori. În ultimă instanță, Ellen Key se împotrivea tendinței de socializare excesivă, realizată în școală printr-o educație autoritară, care punea pe prim plan actul conducerii copilului de către educator, lipsindu-l de libertatea de a-și manifesta individualitatea și de a-și dezvolta originalitatea. După ce distrugea personalitatea copilului, școala veche continua
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
p. 18). Toate acestea se înțeleg și se deprind mai ales în contactul direct cu viața, cu realitatea simplă adevăratul educator al copilului fără ca altcineva să încerce să scoată pentru el spinii din trandafiri (8, p. 57). Unei tendințe de socializare exagerată, care ducea la ștergerea diferențierii dintre oameni, Ellen Key îi opune în spirit rousseauist și tolstoian un nou individualism care va găsi curînd adepți, dar și potrivnici. Din dorința de a apăra individualitatea copilului de intervenții inoportune, autoarea Secolului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
individualismului, ei au oroare de ideea de integrare în societate, de orice scop care se raportează la societate. În realitate, copilul are nevoie de o îndrumare spre ceea ce se consideră ca fiind valori autentice ale societății în care trăiește. Evident, "socializarea" nu înseamnă o totală și forțată subordonare a sa față de adulți; copilul poate fi educat, influențat fără ca să i se distrugă spontaneitatea, originalitatea. De fapt, așa cum se va vedea, o bună parte a efortului pedagogiei secolului XX s-a îndreptat
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
le reclamă de la el atît societatea politică în ansamblul ei, cît și mediul social căruia îi este cu deosebire destinat" (10, p. 39). Esențialul din această definiție este exprimat tot de Durkheim într-o formulare lapidară: "Educația constă într-o socializare metodică a tinerei generații" (10, p. 39). Eventualei întrebări, dacă această socializare nu înseamnă cumva o supunere tiranică a omului, Durkheim se grăbește să-i dea un răspuns liniștitor: oamenii sînt interesați în această supunere, pentru că numai astfel dobîndesc însușirile
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mediul social căruia îi este cu deosebire destinat" (10, p. 39). Esențialul din această definiție este exprimat tot de Durkheim într-o formulare lapidară: "Educația constă într-o socializare metodică a tinerei generații" (10, p. 39). Eventualei întrebări, dacă această socializare nu înseamnă cumva o supunere tiranică a omului, Durkheim se grăbește să-i dea un răspuns liniștitor: oamenii sînt interesați în această supunere, pentru că numai astfel dobîndesc însușirile umane. Pretinsul antagonism dintre individ și societate nu are o bază reală
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
al treilea "element al moralității" autonomia voinței nu putem să nu facem constatarea că Ém. Durkheim a simplificat mult conținutul educației morale. Și aceasta, pentru că reducea totul la cultivarea solidarității sociale. Pe de altă parte, rolul rezervat copilului în procesul socializării sale este în esență pasiv. Menirea sa este să se integreze în societatea existentă, nu într-una ideală. Ém. Durkheim își exprima dezacordul față de acele teorii pedagogice care, aspirînd spre un ideal, îl îndepărtau pe om după opinia sa de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
muncii libere pe grupe a fost mai curînd o sinteză a mai multor idei care proveneau din direcții variate: selfgovernment-ul de tip american, o anticipare a sociometriei de către A. Binet (rolurile specifice în interiorul grupurilor, 11, p. 192), teza durkheimiană a socializării metodice prin atașarea la grup și conceptul de libertate atît de scump educației noi. La toate acestea se mai adaugă un element: Cousinet observase tendința copiilor de a se grupa spontan după anumite afinități. În ce constă, așadar, sinteza realizată
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
La toate acestea se mai adaugă un element: Cousinet observase tendința copiilor de a se grupa spontan după anumite afinități. În ce constă, așadar, sinteza realizată de pedagogul francez? Copiii în vîrstă de 9-12 ani cînd se manifestă nevoia de socializare aveau la dispoziție, în școala pe care o frecventau, aproximativ o lună pentru a se constitui în echipe de lucru. La început, echipele se destrămau repede, pentru că unii copii se dovedeau a fi mai înceți sau mai iuți decît colegii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de independență, întrucît unii se mulțumesc să stea în umbra celor mai activi și cu mai multă inițiativă. Cu toate aceste deficiențe, R. Cousinet are meritul de a fi pus în evidență rolul grupului școlar în individualizarea actului educațional și socializarea elevului. PETER PETERSEN, profesor la universitatea din Jena, a inițiat, din 1924, un sistem de instruire în care clasa era înlocuită cu comunitățile de muncă. Urmîndu-l pe sociologul Fr. Tönnies (1855-1936), pedagogul german făcea distincție între societate (Gesellschaft) și comunitate
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Makarenko domină nu atît ideea dezvoltării omului, ci una mai îngustă, aceea a pregătirii lui pentru activitatea practică, pentru munca productivă omul ca forță de muncă! În al doilea rînd, în concepția sa, educația este, în esență, un proces de socializare; cel de personalizare este mai puțin luat în seamă. În sfîrșit, ,,omul nou" spre care aspira cu atîta entuziasm Makarenko, s-a dovedit după cîteva decenii că era în realitate o ființă limitată în aspirațiile sale, traumatizată în plan moral
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
social" este sinonim cu "armonia productivă cu mediul", iar această armonizare se asigură prin profesie și anume, prin "profesia-vocație" cea care corespunde "originalității specifice". Personalitatea, așa cum o înțelegea Narly, presupunea realizarea cît mai desăvîrșită a individualității, cît și maximum de socializare. Ca rezultat al unei astfel de sinteze, se dezvoltă "omul creator", considerat de acest pedagog ca valoare supremă (20, p. 234). Celor două tendințe extreme individuală și socială li se opune, așadar, pedagogia "personalitară" care prin conceptul de personalitate realizează
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]