KorAP: Find »[drukola/base=socializare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...215 216 217 ...256 >

6,398 matches

Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414

cu privire la participare, de exemplu. Poate însă școala să predea alte valori sociale, precum încrederea socială și cea individuală, sau comunica acel amestec de activitate și pasivitate, implicare și indiferență, de orientări parohiale, dependente și participative? Educația, alături de alți agenți de socializare, trebuie să sprijine un angajament afectiv față de sistemul politic și un sentiment al comunității politice. 1.2 Definiții ale capitalului social 1.2.1 Definiția lui Robert D. Putnam Lucrarea care a readus în discuție după o lungă perioadă importanța

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
este mai mare, cu atât mai mare este și probabilitatea cooperării" (Putnam, 2002: 192). Iar încrederea poate proveni în contextele moderne complexe din două surse, anume din normele reciprocității și rețelele angajamentului civic. "Normele sunt inculcate și susținute prin modelare, socializare (inclusiv prin educație civică), dar și prin sancțiuni (...) Normele bazate pe încrederea socială proliferează pentru că ele scad costurile tranzacției și facilitează cooperarea" (Putnam, 2002: 193). Un tip special de normă este reciprocitatea generalizată care "se referă la o relație continuă

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
capitalului social nu va fi simplă, dar aceasta este singura cale spre a face ca democrația să funcționeze" (Putnam, 2002: 208). În lucrările sale ulterioare, Robert Putnam investește participarea cu efecte asupra atitudinilor și valorilor cetățenești în aceeași perspectivă a socializării pe care o descriau și Almond și Verba. Rețelele de asociații voluntare dezvoltă valori precum încrederea, reciprocitatea și creează condițiile pentru cooperare privată, dar și publică: ele produc atât bunuri private, cât și publice, deprinderile colaborării și încrederii fiind benefice

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
independentă. După apariția replicilor la articolul său alarmist privind scăderea capitalului social în Statele Unite (Putnam, 1995a), Putnam (2001) exclude încrederea socială din definiția capitalului social și o prezintă "cu certitudine, o consecință directă" a sa. Astfel Putnam enunță tranșant ipoteza socializării: participarea la asociații voluntare ar fi cea care ar genera un nivel mai ridicat de încredere socială, contribuind la răspândirea normelor de reciprocitate și cooperare. Autori precum Kenneth Newton (1999) sunt sceptici în privința acestei cauzalități. Corelația dintre participare și încredere

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
nivel agregat de țară. Chiar și în teorie, crede Newton, există puține argumente pentru care participarea să producă astfel de efecte: timpul pe care-l petrec în organizații secundare este incomparabil mai redus decât cel petrecut în alte medii de socializare (familie, școală, loc de muncă, cartier). Există, de asemenea, alți factori care s-au dovedit importanți pentru încredere și angajament civic (educația, așa cum am văzut în demonstrația lui Almond și Verba). În final, ipoteza importanței participării pentru cele două tipuri

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
participării voluntare. Și deși anumite variabile socio-demografice și de context contează (în special educația, așa cum era de așteptat), participarea extinsă se dovedește legată de acceptarea valorilor democratice. Deși cercetarea este transversală, includerea participării anterioare poate fi un argument pentru ipoteza socializării anume trăsătura însăși a socializării efectele acesteia se manifestă în timp, chiar atunci când experiența socializantă a luat sfârșit. Stolle și Rochon (1998) confirmă descoperirile lui Hooghe și demonstrează că participarea are efecte asupra încrederii sociale. Desigur, ceea ce contează este și

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
variabile socio-demografice și de context contează (în special educația, așa cum era de așteptat), participarea extinsă se dovedește legată de acceptarea valorilor democratice. Deși cercetarea este transversală, includerea participării anterioare poate fi un argument pentru ipoteza socializării anume trăsătura însăși a socializării efectele acesteia se manifestă în timp, chiar atunci când experiența socializantă a luat sfârșit. Stolle și Rochon (1998) confirmă descoperirile lui Hooghe și demonstrează că participarea are efecte asupra încrederii sociale. Desigur, ceea ce contează este și tipul asociației, asociațiile cu efectele

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
civică ca tip de cultură politică este o explicație a predispozițiilor cetățenești în susținerea democrației. Abordată în anii '60 de Almond și Verba (1996), paradigma culturii civice s-a dovedit fructuoasă în discuția modelelor dezvoltării comunității politice și a funcțiilor socializării în sprijinul pentru regimul politic democratic. Este adevărat, importanța factorilor culturali pentru succesul unei guvernări nu este o descoperire recentă. Tocqueville, în celebra Despre democrație în America, numea activismul civic al americanilor drept o școală a democrației. Această remarcă îi

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
asupra atitudinilor politice, constată Almond și Verba (1996) par să fie cumulative, să se ierarhizeze în funcție de importanță dar, totodată, alți factori sociali li se pot substitui. Educația, în special la nivel secundar sau mai ridicat, joacă un rol important în socializare și poate, la un moment dat al evoluției individuale, să înlocuiască efectele factorilor anteriori. Dar, într-un sistem social relativ modern și diversificat, socializarea în familie și, într-o măsură mai mică, în școală, reprezintă un antrenament inadecvat pentru participarea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
pot substitui. Educația, în special la nivel secundar sau mai ridicat, joacă un rol important în socializare și poate, la un moment dat al evoluției individuale, să înlocuiască efectele factorilor anteriori. Dar, într-un sistem social relativ modern și diversificat, socializarea în familie și, într-o măsură mai mică, în școală, reprezintă un antrenament inadecvat pentru participarea politică. Alte agenții socializatoare vor îndeplini roluri semnificative, asociațiile voluntare fiind unele dintre ele. Educația poate dezvolta anumite componente ale culturii civice, cred autorii

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
cu privire la participare, de exemplu. Poate însă școala să predea alte valori sociale, precum încrederea socială și cea individuală, sau comunica acel amestec de activitate și pasivitate, implicare și indiferență, de orientări parohiale, dependente și participative? Educația, alături de alți agenți de socializare, trebuie să sprijine un angajament afectiv față de sistemul politic și un sentiment al comunității politice. 2.2.1 Cultura politică în România urbană Pentru a descrie cultura politică din mediul urban în România vom utiliza datele unui sondaj de opinie

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
numeroase contexte. Explicațiile încrederii sunt fie socio-psihologice, punând accentul pe experiențele primare din stadiile incipiente ale formării personalității, experiențe care au efecte de durată și influențează comportamentul ulterior; fie culturale, punând accent școala capitalului social, de exemplu pe experiențele de socializare și mai ales cooperare voluntară în asociații, situații care facilitează contactul dintre indivizi diferiți din multe puncte de vedere; fie raționale, bazate pe măsurarea performanței politice de către cetățeni, care reacționează ca atare prin încredere sau neîncredere față de performanța instituțiilor politice

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
transformat treptat. Barnes și Kaase (1979) au descoperit în anii '70 o distincție a tipurilor participării politice, distingând două registre: participarea convențională și cea de protest. Participarea politică este dictată de condițiile culturale ale societății, dar și de modelele de socializare, presiuni sociale și economice, folosirea sau amenințarea cu folosirea forței. Astfel, participarea este istoric condiționată de ierarhii și de relații verticale, birocrație, respect de tip patriarhal și conducere carismatică, mai curând decât de dezbateri electorale, alegeri și rețele orizontale. Relațiile

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
atitudinilor față de rolul femeii de a deveni tot mai liberale. Analizând atitudinile diferitelor grupuri de vârstă, autorii caută să determine dacă generațiile mai tinere sunt mai favorabile egalității între sexe decât părinții și bunicii lor. Supoziția se bazează pe teoria socializării, care atribuie unor atitudini și comportamente ulterioare experiențe semnificative în copilărie și adolescență. Evenimente istorice și experiențe cotidiene pot marca o întreagă generație. Cei care au crescut, de exemplu, în perioada interbelică au cunoscut efectele Marii Crize economice și apoi

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
pentru a explica diferențele dintre regiunile globului. Modernizarea socială fiind dependentă de cale, tradițiile și religia joacă un rol important. Diferențele dintre societăți sunt, deci, dependente de dezvoltarea istorică. Religia este esențială pentru că ea a reprezentat un factor important al socializării, determinând norme sociale și valori morale legate de egalitatea între sexe. Mai mult, bisericile ca actori politici au militat pentru întărirea normelor care le acordau femeilor un statut subordonat, veghind asupra cadrului legal care reglementa căsătoria, divorțul, avortul și contracepția

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
explicat, precum comparația dintre Olanda și Israel, țări cu sisteme electorale comparabile. S-ar putea ca o explicație mai consistentă să fie de cea culturală, adică atitudinile tradiționale față de egalitatea între sexe în viața privată și publică, transmise generațional prin socializare. Mecanismele de recrutare a personalului politic partide, media, finanțatori, electoratul trebuie să le încurajeze pe femei să candideze, dar să le ofere și șanse de a aduna suficiente voturi. Astfel de explicații ar putea funcționa mai bine în elucidarea diferențelor

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
strânse în care se discutau probleme personale și politice. Ipoteza lui Howard afirmă că participarea actuală în organizații secundare va fi cu atât mai redusă cu cât persistă o rețea extinsă de astfel de legături personale, ce inhibă nevoia de socializare. Diferențele dintre Rusia și Germania de Est sunt revelatoare pentru evoluția economiei și societății: în ciuda economiei libere din Rusia, prețurile sunt adesea prohibitive, ceea ce-i determină pe cetățeni să-și mențină vechile rețele de ajutor reciproc; economia funcțională a Germaniei

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
este că atitudinile și comportamentele se dovedesc puternice chiar și după ce contextele în care s-au format au dispărut. Cu alte cuvinte, chiar dacă instituțiile constrâng și restrâng opțiunile activității sociale, ele nu au un efect direct asupra oamenilor. În ciuda importanței socializării timpurii, există experiențe adulte ce pot avea efecte importante. În contextul democrațiilor est-europene, o societate civilă neangajată și slab articulată reprezintă lipsa unei ocazii pentru cetățeni de a-și dezvolta "capacitățile cetățenești", dar și lipsa pârghiilor de influență și control

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
Deputaților și Senat). Probabil de aici și rata mare a participării la vot. 3.3.2.2 Cine participă în România? Participarea era în anii '70 și continuă să fie inegalitară, fiind dependentă de condițiile sociale și materiale, modurile de socializare, condițiile culturale ale societății. În perioada de creștere a protestului în societățile occidentale, el era specific mai curând tinerilor, bărbaților, celor educați și mai puțin religioși, funcționarii și studenții fiind atunci printre cei mai activi. Femeile, de exemplu, erau minoritare

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
in Spania de Torcal și Montero (1999) demonstrează importanța factorilor politici în inhibarea capitalului social. Spre deosebire de transformările sociale produse de modernizare, încrederea socială rămâne scăzută în Spania. Explicația ar fi persistența unui specific cultural transmis din generație în generație prin socializare ca efect al constrângerilor politice specifice regimului autoritar pre-democratic ce a caracterizat Spania lui Franco. Vom reveni imediat la cazul spaniol; să ne ocupăm întâi de o relație de succes între caracteristicile politice ale regimului și un nivel ridicat al

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
al capitalului social, în ciuda consolidării democratice. Dacă transformările politice au fost impresionante în Spania post-franchistă, încrederea și participarea nu au urmat același curs. Cauza poate fi căutată în particularismul cultural local lipsa de încredere socială ce se transmite generațional prin socializarea timpurie. Definiția capitalului social în viziunea lui Torcal și Montero (1999) este una structurală, în conformitate cu abordarea lui Coleman (1988), anume, un aspect al structurii sociale ce facilitează orice tip de relație socială care se constituie ca sursă de acțiune colectivă

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
de valoare egală (am încredere în tine pentru că mi-ai demonstrat, la rândul tău, încredere). Este însă posibil asta demonstrează autorii ca încrederea să fie, de fapt, o atitudine culturală creată de acumularea de experiențe și de transmisia culturală prin socializare. După căderea regimului dictatorial al generalului Franco, Spania a cunoscut o revitalizare excepțională a societății civile, manifestată printr-o explozie a participării în organizații secundare (Torcal și Montero, 1999). Dacă în 1968 existau legal doar 5650 de asociații, totalul cumulat

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
educația și participarea la slujbele religioase. Concluzia autorului este că diferențele dintre țările occidentale și cele est-europene pălesc în fața asemănărilor. Chiar dacă există diferențe în nivelurile încrederii sociale și al participării civice, motivele sunt aceleași. Diferențele nu exprimă decât experiențe de socializare diferite, lucru explicabil după zeci de ani de comunism în regiune. Iar dacă societățile sunt asemănătoare, est-europenii trebuie să învețe lecția vest-europenilor: rate mari ale încrederii sociale sunt posibile doar în societăți care depun eforturi pentru reducerea inegalităților. Lucru mai

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
putea fi mai consistent în cazul celor care au traversat tranziția economică cu mai mult succes. În ceea ce privește elementele capitalului uman, era așteptat ca vârsta să facă în primul rând o diferență între oameni în privința evaluării regimurilor politice din cauza experiențelor de socializare diferite (Rose, Mishler și Haerpfer, 2003). Este de așteptat ca și educația să joace un rol mai important, cei mai educații fiind creditați cu un mai mare atașament pentru acest tip de valori. Vom vedea ce putere explicativă are fiecare

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
și de frecvența slujbelor religioase. Ambele caracteristici ar putea produce alte efecte decât locuirea în mediul urban, un spațiu cu interacțiuni sociale diferite. Mishler și Rose (2001b) folosesc adeseori locuirea în mediul rural și frecvența slujbelor religioase ca proxies pentru socializare. Modelul extins al capitalului social pe care îl folosim în lucrarea de față este, de altfel, puternic inspirat de modelul folosit de Rose și Weller (2003) în studiul efectelor capitalului social în Rusia (pentru codarea variabilelor vezi Anexa 3). Tabelul

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]