6,897 matches
-
pp. 1274-1283. 17 Alfred Weber, op. cit., p. 1277. 18 Alvin Toffler, Al treilea val, Editura Politică, București, 1989. 19 Termen folosit de Claudiu Niculae, Schimbarea organizației militare. O perspectivă (neo)instituționalistă, Editura Tritonic, București, 2004. 20 Émile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Editura Polirom, Iași, 2002. 21 Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, p. 546. 22 Victor Turner, "The Forest of Simbols", 1967, în Dicționar de sociologie, editat de Gordon Marshall, Editura Univers Enciclopedic, Bucureșt, 2003
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
București, 1991, p. 226. 150 Friedrich A. Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 47. 151 Ibidem, pp. 53-54. 152 Bronislaw Malinowski, Freedom and Civilization, Londra, 1944, p. 133. 153 Cătălin Zamfir, "Evoluția tematicii calității vieții: o analiză sociologică", în Ioan Mărginean și Ana Bălașa (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, București, 2002, p. 12. 154 Ioan Drăgan (coord.), Modernizare și dezvoltare. O perspectivă culturologică. Culegere de texte din publicații UNESCO, Editura Universității București, 1992. 155 HEUNI, Crime
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Penitenciare, Kings College London, Prisonniers vus comme ennemis ou comme citoyens? La responsabilité de l'État, alocuțiune prezentată la Congresul Comisiei Internaționale Pastorale Catolice în Închisori, 19 august 2003; vezi textul pe www.icps.uk. 199 Cristian Lazăr, "O analiză sociologică a sistemului penitenciar", în Revista de Știință Penitenciară, nr. 3-4/1998, p. 51. 200 Howard Zehr, "Justice that heals; the vision", în Stimulus, vol. II, Noua Zeelandă, august 1994, apud Andrei Pașcu, "Justiție restaurativă", în Revista de Știință Penitenciară, nr. 3
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1991, în serial, în România liberă ("Am apărat independența României"). Opinia lui a fost confirmată și de Nicolae Pleșiță, fost șef al serviciilor externe de spionaj, într-un interviu la OTV în vara anului 2004. 270 Émile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Editura Științifică, București, 1976, pp. 66-68. 271 Gary Becker, "Crime and Punishment", în Journal of Political Economy, nr. 76 (2) din 1968, p. 201. 272 Thomas Mathiesen, Kan fengsel forsvares. Pax Forlag, Oslo, pp. 44-47. 273 Dr. Monika Płatek, Facultatea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
femeilor înseși. Din păcate, ipoteza a fost confirmată în proporție de aproximativ 80%. Astfel, aș spune că actul didactic mai are încă șansa de a rodi în timpul lung în care se formează conștiința unui om după ce termină școala, în vreme ce micro-cercetarea sociologică așteaptă infirmări viitoare. O experiență interesantă a fost cea a cursului de Istoria filosofiei, derulat la clasele cu profil științe socio-umane. Prima dată am ținut cursul pe parcursul a doi ani, 2000 2001 și 2001-2002, cu o singură grupă din clasa
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
cel menționat de Sergiu Al-George în lucrarea Arhaic și universal, unde acesta precizează că viziunea lui Eliade despre sacru ar avea două surse principale: concepția lui Rudolf Otto și cea a tradiției indiene, pe de o parte, și concepția școlii sociologice franceze, în special a lui Durkheim, pe de altă parte. Prima insistă asupra sensului noțiunii de sacru ca realitate autonomă, das Ganz Andere (conceptul indian este anyad eva), iar a doua se concentrează asupra sacrului definit prin opoziție cu profanul
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
a cărții pe care urmează să o citiți este că religia e un lucru eminamente social. Reprezentările religioase sunt reprezentări colective, exprimând realități colective” . Prin urmare, religia reprezintă pentru el un fenomen social în sensul precizat în lucrarea Regulile metodei sociologice: „orice fel de a face, fixat sau nu, capabil să exercite asupra individului o constrângere exterioară; sau care este general pentru o întreagă societate dată, având totuși o existență proprie, îndependență de manifestările sale individuale” . Sfera socială capătă astfel o
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
ANCSEC, Fondului de integrare și luptă contra discriminărilor FASILD, a Direcțiilor departamentale pentru tineret și sport DDJS, a Direcțiilor pentru acțiuni sanitare și sociale DDASS etc.). Importante mijloace bănești au fost canalizate către obiectivele și acțiunile prioritare, identificate prin cercetare sociologică, iar statul a privilegiat principiul subsidiarității active, ca și punerea în act a unui "pilotaj strategic" (ce asocia numeroși actori). În sesiunea ordinară a Senatului Franței din 2005, a fost prezentat raportul de informare privind viitorul contractelor orașului, în care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
distribuția energiei, gazului, apei etc.). Un exemplu concret: cartierul Pyramides. Cartierul are circa 3 800 locuințe, concentrează în jur de 10 000 locuitori, adică 20 % din populația totală a orașului. Predomină locuințele sociale (64 %). Au fost realizate mai multe cercetări sociologice pentru diagnosticarea situației, a problemelor (au ieșit la iveală toate dificultățile legate de concentrarea populației într-un spațiu restrâns, precaritate, sărăcie, insecuritate, degradări etc.). Primele acțiuni s-au desfășurat în cadrul programelor "50 cartiere" și "Inițiativele locuitorilor". Dispozitivul Gestion Urbaine de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a construit în centrul axelor de comunicație o café-musique care, printr-o excelentă calitate a serviciilor și o bună programare, a început să atragă oameni din toată regiunea pariziană. În acțiunile de formare a cetățenilor s-a implicat mult Atelierul Sociologic (în special în reconstrucția relațiilor dintre locatari, măsurarea liantului comunitar etc.). Reamenajarea urbană și realizarea esteticii acesteia au folosit sugestiile arhitecților laureați ai concursului "Changer l'image du Luth" (să schimbăm imaginea cartierului Luth) și ale sociologilor, care au realizat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
implicat în realizarea de echipament sociocultural, sportiv, de noi spații comerciale, în acțiuni de inserție prin activitate economică (în Centrul de dezvoltare comunitară s-a creat postul de agent de dezvoltare economică și socială), în acțiuni de ecologizare. Câteva cercetări sociologice au avut ca scop analiza modului în care locuitorii își percep cadrul de viață, curățenia, siguranța publică. Au fost prezentate expoziții de fotografii care înfățișau modul în care arată și (prelucrate pe calculator) cel în care ar putea arăta cartierul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
concursuri pentru ocuparea unor funcții publice legate de politicile orașului. Cei care lucrează în domeniu au de respectat limite profesionale legate de etică, dar în primul rând legate de: urbanism, arhitectură, locuire, securitate publică, transport, servicii publice, asistență socială, cercetare sociologică. Nu pot fi evitate întâlnirile permanente între politicieni, profesioniști și cetățeni, toți în manieră proprie autori ai devenirii urbane durabile. Orice demers în acest sens cere analiza spațiului, întocmirea de planuri, proiecte, determinarea de tendințe și inerții. De aceea este
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Programul Orașe și politici urbane reunește sociologi și geografi care analizează modalitățile eficiente de reînnoire a gestiunii publice, de combatere a segregării, discriminării. Programul Video și științe sociale propune analize privind folosirea imaginilor pentru a descrie și analiza orașul, documentare sociologice, prezentarea video a rezultatelor științifice privind orașul și problemele sale. Colocviile și congresele de sociologie ce au ca obiect problematica orașului sunt extrem de utile prin dezbaterile la care participă cei implicați, din toate disciplinele. Revistele și seriile tematice ale editurilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru discuțiile politice cele mai de temut. Muncitorii aveau să-și poreclească "burgheze" soțiile care se dăruiau cu sârguință acestei strategii 50. Această scurtă evocare a dispozitivului familial permite lămurirea parțială a ceea ce a construit practic din punct de vedere sociologic familia conjugală, rolurile fiecărui membru, și mai ales faimoasa "repliere asupra vieții private" pe care nu am încetat s-o deplângem pe tot parcursul secolului XX. Această tendință nu poate fi oare evaluată mai bine prin adeziunea la o strategie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aparatură electrocasnică, ceea ce favoriza interacțiunile familiale. Această nouă artă de a trăi invita neourbanii locuitori ai marilor ansambluri să rupă legătura atât cu trecutul lor rural, cât și cu orașul de odinioară. În această perioadă în care, în general, anchetele sociologice înregistrau predominanța culturii urbane asupra culturii rurale 132, raționalitatea locuirii în marile ansambluri însemna promovarea unui mod de viață urban care condamna obiceiurile moștenite din mediul rural. Dulapul normand și supa de varză (care îi displăcea atât de mult lui
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a defini DATAR, Bernard Pouyet prefera să vorbească de o "administrare de sinteză", în măsura în care amploarea misiunii sale o obliga să integreze "atât îndatoririle specifice unei administrații gestionare, cât și pe acelea ale administrării de misiune"167. Din punct de vedere sociologic, este totuși dificil să nu se țină cont de eficacitatea cu care delegatul amenajării teritoriale și ceilalți responsabili de misiune și-au însușit etichetarea de administratori de misiune 168. Oamenii DATAR se prezintă bucuroși mai curând ca membri ai unei
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ale căror victime principale erau femeile) atunci când aceste locuri nu erau asimilate unei fabrici de "cămăși negre". Fiind puși în aceste situații, locuitorii marilor ansambluri nu mai erau mulțumiți de confortul interior al apartamentului, care îi atrăsese la început. Anchetele sociologice indicau faptul că locuitorii cereau înfrumusețarea mediului ambiant în care locuiau. "Aceasta era o altă dorință exprimată în ancheta IFOP* făcută în marile ansambluri ale regiunii pariziene: dorința privitoare la înfrumusețarea urbană, cu atât mai uimitoare cu cât ea apărea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mărit dificultățile de coabitare. "Promiscuitatea rezuma Henri Lefebvre -, departe de a favoriza legăturile de vecinătate și sociabilitate, le-a distrus"196. Într-un articol devenit de referință, Jean-Claude Chamboredon și Madeleine Lemaire au elaborat, în 1970, o critică a lucrărilor "sociologice" care plecau de la ipoteza emergenței în marile ansambluri a unei noi societăți structurate de cultura de masă care avea să atenueze diferențele dintre clase. Ei au arătat că proximitatea spațială a unei populații eterogene, "preconstituită" prin reguli de distribuire a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
apropieri artificiale dintre clasele sociale, cei mai defavorizați și cei mai bine situați regretau cel mai mult această coexistență "contra naturii". Primii erau cei mai expuși disprețului celorlalți, ceilalți erau nerăbdători să plece. Opiniile culese în marile ansambluri prin anchete sociologice arătau o sociabilitate raportată la constrângerile obiective care "defineau pentru fiecare grup social posibilul și imposibilul în materie de locuire"198. Opinia favorabilă a unui subiect provenit din clasele populare ținea mai mult de gust decât de acceptarea rațională a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
peisajului urban francez, va invada dezbaterea publică în anii 1980. O a treia marcă a orbirii de care a dat dovadă urbanismul modern ține de disprețul față de locuința individuală, timp în care se profita de votul locuitorilor ei. Din rațiuni sociologice omul modern, izolat și "atomizat" ar avea nevoie de atmosfera orașului și financiare orașul ar permite mai bune dotări. Totuși, în ciuda înverșunării urbaniștilor și a funcționarilor de a justifica o atare poziție, francezii vor căuta din ce în ce mai mult să spargă limitările
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
conjunctură obnubilată de schimbare. Societatea este în același timp fascinată și îngrijorată de evoluția științei și tehnicii (puterea nucleară și informatica). Ea se îngrijora de ritmul amețitor al transformărilor (în special, accelerarea urbanizării). Euforia economică mergea în paralel cu nenorocirea sociologică. Prospectiva își datora audiența capacității sale de a integra într-o manieră pozitivă tema "accelerării istoriei", devenită banală și recurentă în privința argumentelor. Devenea inutil să autorizezi clarviziunea cu extrase din lecțiile de istorie, să prevezi viitorul plecând de la certitudinile trecutului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
improbabilă precum pare. "Permanența cuvântului" locuitorilor, instituită la începutul anilor 1980 de către Michel Anselme și Michel Peraldi cu prilejul reabilitării cetății marseilleze, a arătat cât de dificil, dar și cât de avantajos este să "pariezi pe realismul oamenilor, pe cunoașterea sociologică pe care o are fiecare și care se bizuie pe capacitatea pe care o are fiecare de a accepta, mai mult sau mai puțin, șocul întâlnirii față-în-față cu ceilalți"552. Concluzie Căile urbane ale democrației moderne Poliție a orașului, planificare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
oricărei familii care se confruntă cu dificultăți financiare de a beneficia de sprijinul colectivității în scopul obținerii unei locuințe decente și independente sau al păstrării locuinței pe care o ocupă deja. Această lege militează împotriva expulzării și pentru menținerea echilibrului sociologic prin elaborarea unor Programe de ocupare a patrimoniului social (POPS). 392 Este vorba în special de o garanție financiară pentru plata chiriei acordată pro-prietarului HLM (dar nu neapărat) pentru perioade determinate. Această garanție este însoțită de un ajutor pentru familia
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care propovăduirea concepțiilor catastrofice nu a scăzut în intensitate, în ciuda remarcabilelor progrese, pe multe planuri, făcute de omenire după a doua conflagrație mondială. Societatea actuală ar fi devenit o „societate a riscului” globalizat, după cum ne avertizează titlul unei celebre lucrări sociologice (Beck, 1992), „riscul”, în diversele sale ipostaze, fiind tot mai adesea prezent în titluri de publicații, teme de simpozioane, programe de cercetare din științele sociale și științele naturii. Din domeniile implicate în acest gen de amenințări, cel demografic nu lipsește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
gândești dacă chiar vrei să te uiți la televizor” (Roxana Moroșanu, 2004). Consumul ridicat de televiziune în rândul românilor nu este o noutate nici în opinia publică, nici în cercetare. Ca regulă generală însă, sondajul de opinie (formă a anchetei sociologice bazată pe tehnica chestionarului) nu face apel la itemi referitori la viața privată a subiecților. Cei chestionați nu vor fi întrebați cât de satisfăcuți sunt de viața sexuală, dacă sunt sau nu homosexuali, cum se înțeleg cu soția/soțul, cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]