6,537 matches
-
jucându-se de-a războiul, încununându-se "Salvator al Creștinătății", lovește într-o Moldovă ce-i sta ca spinul în ochi, scurtează nasul "moldoveanului obraznic", ce-l înțeapă mai abitir ca săgeata ceea buclucașă, și, nu în ultimul rând -, dă socoteală de aurul Papii, pe care Dumnezeu știe cum l-a tocat, că prin lupte cu turcii, nu s-a prea văzut... Să recunoaștem, "Rex" aista-i mare! Jos pălăria! L-a întrecut până și pe Vodă Ștefan, la trasul sforilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
s-a prea văzut... Să recunoaștem, "Rex" aista-i mare! Jos pălăria! L-a întrecut până și pe Vodă Ștefan, la trasul sforilor. Puțin murdară, dar bine jucată politichia... Se spală, iese la spălat, spune Țamblac. N-ai pus la socoteală că-ți plătește și o veche datorie: "săgeata buclucașă" și rușinea înfrângerii de la Baia, îi amintește Vlaicu. Sunt răni ce nu se vindecă, spune Stanciu. Am nădăjduit că vechea ură s-a stins. Și-apoi aveam tractate, jurăminte, aurul Papii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
făceam într-un chip... "Ferește-mă Doamne de prieten, că de dușman mă feresc singur", zicerea asta o avem și la greci, spune Țamblac. Acu înțeleg urzeala vicleniei, îngână Ștefan înăbușindu-și mânia. Ne-au dat la lei", făcându-și socoteala că fiara sătulă nu-și cată altă pradă... Și după ce fiara ne va mistui pe noi și va rage după altă pradă? întreabă Vlaicu. Vine și rândul lor, n-ai grijă... Și-acuma, acuma ce facem? Singuri-singurei... Și ajutor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aceste clipe!... Noi!... Noi!... Îți jurăm că ne vom... Ștefan se întoarce, îi surâde și duce un deget la buze, în surdină: Știu unchiule... Cred unchiule... În aceste clipe solemne", se spun cuvinte mari... La "Înfricoșata Judecată", oricum, veți da socoteală. Acu, să ascultăm clopotele Sucevei. Plecăm și-o să ne fie dor de ele... Clopotele Mirăuților, îngemănate cu dangătul clopotelor de la Sfântul Dumitru, bat rar, în dungă. "O să ne fie dor de ele..." Ștefan privește în noapte luminile Sucevei... Ștefane, șoptește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din încurcătură. La un moment dat, izbutise chiar să-l înveselească pe Pavel Țugui, susținând că nu întârziase decât o singură dată la cămin, într-o seară de Crăciun. Înaltul reprezentant al partidului n-a pierdut prilejul să glumească pe socoteala sărmăluțelor tradiționale și a vinișorului aferent: cum să nu întârzii la cămin în atari împrejurări, cum să reziști ispitei unor asemenea bunătățuri? Am nutrit o clipă iluzia că totul se va sfârși cu bine și că amenințarea care plutea deasupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
spus”, încerc eu să mă dezvinovățesc, dar omul în halat alb mă întrerupe, ridică vocea: „Să-i spui celui care ți-a spus așa că e un bou” (îmi spusese tata. I-am transmis aprecierea și mama a făcut haz pe socoteala lui). Bolnav, amărât, indispus de complicațiile obținerii acelui nenorocit de certificat medical, din cauza căruia eram azvârlit de colo-colo, ca o minge de ping-pong, și, în general, încă neadaptat noii mele condiții de salahor, sigur că nu arătam prea bine așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mă vadă). Cum însă în curte la noi intră rareori cineva, faptul mai curând mă amuză decât mă deranjează (e întotdeauna amuzant să vezi pe cineva care nu te vede). La fereastră e așezat biroul, la care cândva își făcea socotelile sale de contabil tatăl Doinei, un om drag mie deși nu l-am văzut decât în fotografii. Pe vremuri, tăblia biroului fusese acoperită cu o frumoasă placă de marmură cenușie stropită cu alb, dar în perioada în care eu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cum să-i supraviețuiesc. Trebuia deci să fiu „mort” văzând ceea ce vedeam: o întreagă parte a unui oraș nu poate să dispară într-un an-doi! Instinctiv, remăsuram în ani obișnuiți, omenești, „marile prefaceri” (distrugeri) efectuate într-un ritm dement și socoteala care rezulta excludea orice șansă ca eu să mai fiu atunci în viață. Aveam 50 de ani, de alți 50 - să zicem - ar fi fost nevoie ca orașul - în fostul meu cartier - să arate cum arăta, complet anihilat. Golul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în speranța că acesta îl va tăia de pe lista fatală (pe el și nu pe muribundul care gonește rața aflată în pragul morții). Cu o treaptă mai sus, șeful de lucrări, care văzuse doar începutul vânătorii, își face și el socotelile lui, adevărate planuri de viitor, îmbietoare, luminoase. „Șeful de lucrări, culcat, răsucea între degete, cu un gest mașinal, o țigară Racheta. Văzuse și el pe geam începutul vânătorii. Dacă va fi prinsă rața, dulgherul îi va face o colivie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fel de sânge curge în vinele mele (neamestecat din păcate, sau poate amestecat, mai știi, cu ceva sânge păgân: dacă nu sunt bulgar, atunci nu pot fi decât turc!) în eventualitatea că într-o zi mi s-ar putea cere socoteală de către un nou serviciu de cadre, serviciu însărcinat cu depistarea și cercetarea atentă a originii (etnice) a fiecăruia dintre noi. M-am întrebat nu o dată dacă această origine a mea constituie, în ce mă privește, un handicap sau un avantaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
multe minciuni s-au aflat, Și natura s-a-ntristat, De Mielul nevinovat. Astăzi lumea e grăbita, Nu le pasă ce se-ntâmplă, Mergi pe stadion, Acolo vezi mult popor, Cu grămadă se duc toți Că-i Duminică sau Post, Socoteală nu țin rost, Mic cu mare sau bătrân, Acolo își găsesc plăcere, Măi frați ce suntem întunecați, Încotro alergăm ? Unde ne-ndreptam ? Liturghia am lăsat, De “Porunci” am uitat? Și tot alergăm, În afaceri ne băgăm, Cât mai mult să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
nu pot decât să mocnească și va fi groaznic dacă vor izbucni. Nu vă jucați cu focul, domnilor. Și, mai cu seamă, nu vă amăgiți cu ideea dementă că sunteți infailibili și eterni și că nu veți avea de dat socoteală. În definitiv, cuvântul „răzbunare” îl are în el pe „bun”. În Orestia, în Hamlet, răzbunarea înseamnă reechilibrarea lumii, purificarea ei, exorcizarea ticăloșiei și crimei. Iar Eryniile nu devin Eumenide, adică „binevoitoare”, decât după. Nisipul și jungla Ca Hamlet meditând cu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sibilină rostită de el în prima noapte după declararea stării de excepție, când a venit la Casa Albă să se alăture lui Boris Elțîn : „Dacă Mihail Gorbaciov este implicat, ca victimă sau complice, în acest complot, va trebui să dea socoteală !”. Tâlcul poate fi (cred că este) : e complice în rolul de victimă. Prefața lui Șevarnadze, intitulată : August 1991, lovitura de stat : „forțele întunericului” ies la lumină este unul din textele cele mai grave și care vor rămâne în istorie legate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fapt pentru a-i contesta credința și autenticitatea intelectuală în domeniul teologiei. Nu era un homo duplex, ci un ins cu mari calități intelectuale și totodată cu scăderi omenești de care știa, ca un credincios ce era, că va da socoteală lui Dumnezeu. Față de Crainic, om rotofei, cu chelie și mustăcioară, cu un aspect atrăgător, dar contrariul unui om frumos, părintele Stăniloae, pe care, e drept, nu l-am văzut decât după moartea lui Crainic, era un bărbat deosebit de frumos. Dar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
comicul absolut. Dar el îl definea oarecum legat de un comic cu desăvârșire rupt de orice fel de identificare posibilă cu fenomenele realității. Adică o viziune de un grotesc care se instaurează ca o realitate autonomă și care nu dă socoteală de obiectele percepției comune. Ceea ce în cazul creației mari comice este greu de susținut, pentru că, chiar dacă sunt șarjate creațiile comice până la o asemenea cvasi-autonomie morfologică, aceasta trebuie să încorporeze, fără îndoială, realități ale lumii-nconjurătoare, reperabile în formele lor, dilatate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
să i se joace o piesă la Teatrul Național, nu a admis, cum admit astăzi prea ușor autorii mult mai consacrați și mai în vârstă, nici un fel de concesii față de textul său. Și-mi place dialogul. Mergând să-i ceară socoteală lui Ion Ghica, prinț de Samos, om bătrân, fost prim-ministru, tânărul autor îl interpelează pe un ton destul de bățos, iar directorul îl poftește să iasă, spunându-i : „Sortez, monsieur !”. La care răspunsul lui Caragiale este superb : „Vieux coquin !”. Să
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Administratorul n-a vrut să stea prea mult de vorbă cu bunicul, pe care-l învinuia că are datorii față de conac din anul trecut, motiv pentru care nu-l mai primește la muncile „în parte”. Nervos că i-a cerut socoteală și că l-a contrazis, logofătu la încălecat calul și a plecat pe moșie. Bunicul și tata au mers după el, cu căciulile în mână, și au stăruit să-l convingă că nu este dator și să-i ceară să
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care aveau cai și căruță, s-au închinat în biserică și au plecat cu „Doamne ajută”!. În Târgul Frumos, înainte de a ajunge la gară, coloana a fost oprită de miliție și de activiști de partid. Oamenilor li s-a cerut socoteală unde se duc. La răspunsul lor li s-a reproșat: „La muncile agricole nu mergeți în zi de sărbătoare dar pentru biserică mergeți”. Convoiul a fost oprit, iar oamenii au trebuit să deshame caii de la căruțe și să-i înhame
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
entuziasm. Dar cineva, îngrijorat de răspunderi, a întrebat spontan: dar banii?... Răspunsul a fost la fel de spontan: „...deocamdată nu se știe nimic”! Apreciez că răspunsul primit este înțelept și cred că este rațional să așteptăm ca autoritățile să-și facă toate socotelile, cam în ce mod va trebui să fie onorat acest atribut de mare răspundere. Trezirea la realitate va trebui să se producă având în permanență obiectivele în față, din partea noastră (înainte de toate, cu încrederea că nu vom fi uitați). Știu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
dăm binecuvântarea și vă dorim nuntă mare și frumoasă ca de oameni aleși și care judecă cu inima, că și inima are mintea ei. Ei s-au căsătorit însă noi n-am mai ajuns la nuntă fiindcă ne-au încurcat socotelile Stalin și cu Hitler. Basarabia a fost ocupată de sovietici iar noi a trebuit să ne refugiem dincoace, pe malul drept al Prutului în 1940 iar în 1941 a început războiul tocmai între cei doi dictatori. Din păcate au murit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
înaltă și cu forme proeminente. Era îmbrăcată cu un costum din piele neagră, cu fustă scurtă, cu părul cârlionțat și vopsit roșcat. Cu aspectul de țărancă ajunsă și șlefuită de Occident putea trece drept o femeie frumoasă, dacă punem la socoteală cerceii mari cu piatră, lanțurile groase și medalioanele de la gât, precum și inelele de pe degete și brățările. Viața în lumea civilizată, dar mai ales discrepanța între felul cum arăta și aspectul mai mult decât modest al celor din sat, o făceau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pe funcția de președinte al PSUG (fiind invocat clasicul motiv al "problemelor de sănătate"). W. Ulbricht avea să-i încurce planurile mai tânărului său coleg pentru ultima oară în 1973, la vârsta de 80 de ani, când și-a încheiat socotelile cu cele lumești, exact în zilele organizării la Berlin, cu mare pompă, a Festivalului internațional al tineretului și studenților, motiv pentru care a fost ținut "la rece" și decesul său anunțat după încheierea Festivalului. Spunea cineva: "Dați-mi o politică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
îl lăsam la volan cu o carte în mână și când terminăm vizita îl găseam tot cu cartea în mână, ceea ce în "breaslă" era mare lucru. De băut bea, cu măsură și de regulă după program. Mi-a încurcat însă socotelile într-o bună zi, când aveam programată o vizită la reactorul nuclear din localitatea "La Reina", situată în munți, la circa 60 de kilometri de Santiago. Îi spusesem cu o zi înainte că urmează să plecăm de dimineață, fiind așteptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
crematoriul București sub indicativul „flori”. Pentru a infiera activitatea huliganică de la Timișoara, C.C. în frunte cu conducătorii P.C.R., soții Ceaușescu, convoacă un mare miting la București, adunând muncitorii din intreprinderile bucureștene și minunea s a întâmplat prin aplicarea provebului vechi: „socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg” și din acuzator a devenit acuzat, ca în final soții Ceaușescu, în ziua de Crăciun a anului 1989, să fie executați. Cine s-ar fi gândit că e posibil să se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
crematoriul București sub indicativul „flori”. Pentru a infiera activitatea huliganică de la Timișoara, C.C. în frunte cu conducătorii P.C.R., soții Ceaușescu, convoacă un mare miting la București, adunând muncitorii din intreprinderile bucureștene și minunea s a întâmplat prin aplicarea provebului vechi: „socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg” și din acuzator a devenit acuzat, ca în final soții Ceaușescu, în ziua de Crăciun a anului 1989, să fie executați. Cine s-ar fi gândit că e posibil să se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]